Alegerile din 2019 a Guvernatorului Găgăuziei

La 30 iunie 2019 în Unitatea Teritorială Autonomă (UTA) cu statut special Găgăuzia (Gagauz-Yeri), parte componentă a Republicii Moldova, se vor desfășura alegerile ordinare ale Guvernatorului (Bașcanului), care reprezintă persoana oficială supremă a Găgăuziei. Este cea de-a VII-a competiție electorală de acest gen de la constituirea autonomiei în 1995. Campania electorală a demarat pe 1 mai și va dura 60 de zile, alegătorii urmând să aleagă dintre 4 candidați independenți înscriși în cursă.

Alegerile Guvernatorului (Bașcanului) Găgăuziei (Gagauz-Yeri) vor avea loc pe 30 iunie 2019 și se vor desfășura pentru prima oară în baza noului Cod electoral al Găgăuziei, adoptat în 2015. Conform noului Cod, Guvernatorul este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat pentru un mandat de 4 ani. La funcția de Bașcan pot candida cetățenii Republicii Moldova, care până în ziua alegerilor au atins vârsta de 35 de ani, locuiesc sau au locuit cel puțin 10 ani pe teritoriul Găgăuziei, dețin studii superioare și posedă fluent limba găgăuză.

Scrutinul se va desfășura în baza sistemului majoritar, într-o singură circumscripție electorală. Pentru buna organizare a alegerilor, Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei (CECG) a constituit 3 circumscripții administrative în limitele hotarelor raioanelor Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești. La alegeri au dreptul să participe cetățenii Republicii Moldova care au atins vârsta de 18 ani și își au domiciliu/reședința permanentă pe teritoriul autonomiei. Pentru validarea alegerilor în primul tur trebuie să participe 1/2, iar în cel de-al doilea tur cel puțin 1/3 din alegătorii introduși în listele electorale.

Campania electorală a demarat pe 1 mai și va dura 60 de zile. La 1 mai a început și depunerea actelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de Guvernator, care s-a încheiat pe 30 mai, cu 30 de zile înainte de data alegerilor. Dintre cei 5 pretendenți care și-au depus dosarele la CECG, doar 4 au fost înregistrați în calitate de candidați. Pentru a fi ales Bașcan, candidatul învingător trebuie să acumuleze majoritatea simplă a voturilor valabil exprimate, altminteri se organizează al doilea tur de scrutin peste 2 săptămâni între primii doi candidați.

Cuprins

1 Contextul preelectoral
2 Cadrul juridic
- 2.1 Contradicții între Codul electoral al RM și Codul electoral al Găgăuziei
- 2.2 Dezvoltarea cadrului legal electoral
3 Organele electorale ale Găgăuziei
- 3.1 Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei
- 3.2 Organele electorale inferioare
4 Candidați înregistrați

Contextul preelectoral

Alegerile se desfășoară de fundalul unor disensiuni politice dintre Bașcanul în exercițiu, Irina Vlah, sprijinită de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), cu majoritatea deputaților afiliați Partidului Democrat din Moldova (PDM). Concurența politică dintre Adunarea Populară și Comitetul executiv (Guvernatorul) este una de durată și a existat, practic, dintotdeauna, cu relaxări și acutizări cum a fost, de exemplu, în ajunul și după alegerile anticipate ale Guvernatorului în 2002, iar ulterior și după alegerile APG din 2012 și 2016.

Istoricul concurenței politice dintre Adunarea Populară și Comitetul executiv

În urma alegerilor în Adunarea Populară din 9–23 septembrie 2012, PDM a reușit să încropească o majoritate din deputați independenți, fără să fi reușit promovarea în organul reprezentativ măcar a unui singur candidat din partea formațiunii. La fel s-a întâmplat și după alegerile din 20 noiembrie – 4 decembrie 2016, când din partea PDM a fost ales un singur candidat – Vladimir Cîssa, ales ulterior Președinte al Adunării Populare, după ce majoritatea deputaților independenți s-a proclamat afiliată PDM. Totodată, deși alegerile pentru funcția de Guvernator al Găgăuziei au fost la fel câștigate în ultimele 2 cicluri electorale de candidați independenți, aceștia s-au bucurat de sprijinul unor formațiuni politice aflate în concurență cu PDM. Astfel, alegerile pentru funcția de Bașcan din 12–26 decembrie 2010 au fost câștigate de Mihail Formuzal, care devenind membru al Guvernului Republicii Moldova în conformitate cu articolul 14(4) al Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), a ales să coopereze cu Premierul Vlad Filat, lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova. Peste un ciclu electoral, alegerile din 22 martie 2015 au fost, de asemenea, câștigate de candidatul independent Irina Vlah, susținută în mod deschis de PSRM.

Acest gen de afiliere a deputaților Adunării Populare la PDM, pe de o parte, și susținerea politică din partea partidelor naționale pentru Comitetul executiv (Guvernator), pe de altă parte, a generat controverse între cele două instituții, care au degenerat uneori în conflicte, așa cum s-a întâmplat în 2013, când Adunarea Populară a inițiat procedura de demitere a Bașcanului, care din cauza unor circumstanțe nu a putut fi dusă până la capăt. Și în campania electorală pentru alegerea la 30 iunie 2019 a Guvernatorului se resimt tensiunile dintre PDM și PSRM. În acest context, Guvernatorul în exercițiu și unul dintre principalii candidați la funcție, Irina Vlah, susținută de PSRM, a acuzat conducerea de vârf a Republicii de subminarea bunelor relații cu Federația Rusă, ceea ce a împiedicat atragerea investițiilor rusești în economia Găgăuziei.

Divergențe de opinii privind data alegerilor

Competiția dintre APG și Bașcanul Irina Vlah s-a manifestat în momentul inițierii discuțiilor privind data desfășurării alegerilor ordinare din 2019. Startul discuțiilor a fost dat în cadrul ședinței Adunării Populare din 21 septembrie 2018, când a fost respinsă inițiativa Guvernatorului de stabilire a datei alegerilor ordinare pentru ziua de 17 februarie 2019. Irina Vlah și-a argumentat propunerea prin dorința de a evita atât suprapunerea campaniei electorale cu startul lucrărilor agricole și cât și o posibilă tergiversare ulterioară a alegerilor din cauza sărbătorilor pascale și celor din luna mai. Contrar acestei argumentări, majoritatea deputaților din APG a stabilit data alegerilor pentru ziua de 19 mai 2019, invocând alin. 1 al art. 96 din Codul electoral al Găgăuziei care prevede că alegerile se desfășoară nu mai târziu de 3 luni de la expirarea mandatului Guvernatorului în exercițiu, adică în perioada 15 aprilie – 15 iulie 2019.

Divergențele de opinii privind data alegerilor s-au iscat din cauza prevederilor ambigui dintre aliniatele 1 și 2 ale art. 96 din Codul electoral al Găgăuziei, care în alin. 2 prevede că: alegerile pot fi fixate de către Adunarea Populară a Găgăuziei înainte de expirarea împuternicirilor Guvernatorului, dar acestea nu trebuie să aibă loc mai devreme de 3 luni înainte de expirarea mandatului acestuia. În circumstanțele create, CECG a anunțat începutul perioadei electorale cu 3 luni înaintea scrutinului, pe 18 februarie 2019, urmând ca înregistrarea candidaților să înceapă pe 20 martie, cu 2 luni înainte de alegeri. Însă la 18 martie 2019, APG s-a convocat într-o ședință extraordinară, la inițiativa a 3 deputați, pentru a amâna data alegerilor Bașcanului. Deputații și-au fundamentat decizia prin faptul că a fost identificată o discrepanță dintre prevederile Regulamentului Găgăuziei (legea de bază), care este ierarhic superioară, și cele ale Codului electoral. Astfel, art. 61(2) al Regulamentului prevede că alegerea Guvernatorului Găgăuziei se consideră nevalabilă dacă la primul tur de scrutin au participat mai puțin de 1/2, iar la al doilea tur de scrutin mai puțin de 1/3 din alegători, în timp ce art. 112 din Codul electoral al Găgăuziei prevede că CECG declară alegerile nevalabile dacă mai puțin de 1/3 din alegătorii din listele electorale au participat la primul și al doilea tur de scrutin. Problemele menționate au fost considerate de deputații APG drept importante, necesitând timp pentru a fi rezolvate, ceea ce i-a motivat să adopte decizia de amânare a datei alegerilor de pe 19 mai pe 30 iunie 2019.

Disensiuni pe marginea întocmirii listelor electorale

Suplimentar, deputații APG au decis să modifice prevederile Codului electoral al Găgăuziei privind listele electorale, care să fie întocmite în baza Registrului de Stat al Alegătorilor (RSA), deținut de Comisia Electorală Centrală (CEC) a Republicii Moldova. Propunerea respectivă a luat în considerație faptul că potrivit RSA listele electorale din Găgăuzia la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 conțineau 131 299 alegători, în timp ce listele electorale întocmite pentru alegerea Guvernatorului în 2015 conțineau doar 105 469 alegători, diferența fiind de aproximativ 25 mii alegători.

Susținătorii Bașcanului Irina Vlah i-au suspectat pe deputații din majoritatea Adunării Populare de intenția de a împiedica desfășurarea alegerilor, întrucât pentru validarea lor este necesară participarea a 1/2 din numărul de alegători (~65,6 mii). Cunoscându-se că la alegerile Guvernatorului din 2015 participarea alegătorilor a fost sub cifra respectivă (~64 mii), iar populația autonomiei a fost în continuu afectată de fenomenul migrației, participarea la alegeri a 1/2 din numărul de alegători este practic intangibilă. De aceea, potrivit susținătorilor Irinei Vlah, decizia de întocmire a listelor electorale în baza RSA, în care sunt introduse zeci de mii de “suflete moarte” – cetățeni care demult au părăsit Găgăuzia, obținând cetățenia altor state, dar care sunt menținuți în RSA – este una incorectă. În acest context, Guvernatorul în exercițiu, Irina Vlah, și-a acuzat oponenții de dorința de a destabiliza situația din autonomie, iar susținătorii Bașcanului din Consiliul vârstnicilor i-au acuzat la modul direct de politicienii găgăuzi afiliați cu PDM de intrigi împotriva intereselor Găgăuziei.

Presiuni asupra CECG

Tensiunile dintre politicienii din autonomie s-au răsfrânt și asupra activității Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei, membrii cărei, în ședința din 24 aprilie 2019, au dezvăluit presiunile politice care se exercită asupra instituției: deschiderea dosarelor penale împotriva unor membri CECG; acuzații publice de fraude financiare, nerespectarea legislației și comiterea falsificărilor; exercitarea intimidărilor din partea politicienilor asupra membrilor CECG pentru a-i determina să demisioneze din funcție, etc.

Cadrul juridic

Cadrul juridic pentru desfășurarea alegerilor în UTA Găgăuzia a fost dezvoltat într-un context politic specific, strâns legat de evoluția procesului electoral din autonomia Găgăuză, dar și a proceselor politice și electorale din Republica Moldova.

Articolul 111 din Constituția Republicii Moldova prevede:

Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă și inalienabilă a Republicii Moldova și soluționează de sine stătător, în limitele competenței sale, potrivit prevederilor Constituției Republicii Moldova, în interesul întregii populații, problemele cu caracter politic, economic și cultural.

Legea organică nr. 344 din 23.12.1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) prevede constituirea și funcționarea instituțiilor publice elective din autonomie, durata mandatului și sistemul electoral utilizat pentru alegerea acestora. Regulamentul Găgăuziei (legea de bază nr. 28-XXXI/I), adoptat de Adunarea Populară la 14 mai 1998, dezvoltă și precizează prevederile Legii nr. 344 privind alegerea și funcționarea instituțiilor publice eligibile ale Găgăuziei. Codul electoral al Găgăuziei, adoptat prin legea locală nr. 60-XXVII/V la 31 iulie 2015 detaliază modalitatea și procedurile de alegere a Adunării Populare și Guvernatorului. Cadrul legal existent mai cuprinde și un șir de hotărâri și regulamentele Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei pentru punerea în aplicare a legilor naționale și locale privind desfășurarea alegerilor.

Contradicții între Codul electoral al RM și Codul electoral al Găgăuziei

Deși a fost elaborat în baza prevederilor Codului electoral al Republicii Moldova, Codul electoral al Găgăuziei conține un șir de prevederi confuze. Astfel, articolul 1 al Codului electoral al Găgăuziei prevede că alegerile deputaților în Parlamentul Republicii Moldova și desfășurarea referendumurilor republicane pe teritoriul UTA Găgăuzia au loc în conformitate cu standardele și cerințele Codului electoral al Republicii Moldova, dar sunt administrate de către autoritățile electorale din Găgăuzia în cooperare cu Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. De fapt, Codul electoral al Republicii Moldova nu prevede așa ceva. CECG nu are nici un fel de atribuții în cadrul alegerilor parlamentare, de aceea, CEC constituie consiliile electorale care-i sunt ierarhic inferioare, inclusiv în Găgăuzia, fără a face vreo referință la cooperarea cu CECG.

Un alt exemplu se referă la articolul 35(1), care prevede că costurile referitoare la pregătirea și desfășurarea alegerilor sunt suportate de bugetul autonomiei, cu excepția desfășurării alegerilor parlamentare și referendumurilor republicane, precum și a referendumurilor republicane inițiate de autoritățile Republicii Moldova. Prevederile menționate ca excepții, potrivit Codului electoral al Republicii Moldova, nu implică în nici un fel CECG, de aceea menționarea lor în Codul electoral al Găgăuziei sunt de prisos.

Printre prevederile Codului electoral al Găgăuziei care ridică semne de întrebare sunt și cele referitoare la organizarea alegerilor municipale (locale). Potrivit titlului V al Codului electoral al Găgăuziei, atribuțiile respective le repetă, de fapt, pe cele ale CEC, prevăzute de titlul V al Codului electoral al Republicii Moldova. De fapt, CEC are atribuții în organizarea alegerilor locale pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în UTA Găgăuzia. O altă problemă constă în faptul că articolul 122(1,2) al Codului electoral al Găgăuziei limitează exercitarea dreptului de vot pasiv al cetățenilor Republicii Moldova: Dreptul de a fi aleși consilieri în consiliile locale sau primari îl au cetățeni ai Republicii Moldova cu drept de vot care locuiesc permanent pe teritoriul Găgăuziei. În același timp, Codul electoral al Republicii Moldova nu prevede o astfel de limitare a drepturilor electorale ale cetățenilor. De exemplu, orice locuitor al autonomiei găgăuze are dreptul să candideze în orice localitate de pe întreg teritoriul Republicii Moldova. La fel, deputații aleși în circumscripțiile uninominale din Găgăuzia nu sunt în niciun fel limitați din perspectiva locului domicilierii.

Dezvoltarea cadrului legal electoral

Cadrul juridic pentru desfășurarea alegerilor în Găgăuzia a fost dezvoltat într-un context politic specific. Primul exercițiu electoral regional din Găgăuzia – alegerea Adunării Populare și a Guvernatorului a avut loc la 28 mai – 11 iunie 1995, în baza unui regulament elaborat de Guvernul Republicii Moldova, care adapta legislația electorală națională la necesitățile autonomiei nou create în baza legii din 1994. În 1997 legislația electorală a Republicii Moldova a fost codificată, reglementările și procedurile electorale fiind standardizate în Codul electoral. În astfel de circumstanțe, autoritățile Găgăuziei au decis adaptarea prevederilor Codului electoral al Republicii Moldova la necesitățile legate de organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară și Guvernatorul Găgăuziei. În acest sens, a fost adoptată Legea locală nr. 25-XXV/I din 15.01.1998 cu privire la alegerile de deputați în Adunarea Populară și Legea locală nr. 32-XXXIII/I din 18.09.1998 cu privire la alegerea Guvernatorului (Bașcanului).

Astfel, abia în al doilea ciclu electoral alegerile au fost pentru prima oară organizate de CECG, autoritate electorală temporară, constituită în baza legilor adoptate de Adunarea Populară, dar având la bază reglementări preluate din Codul electoral al Republicii Moldova. Alegerile pentru Adunarea Populară și funcția de Guvernator în baza legilor regionale au avut loc în două runde, la 22 august și 5 septembrie 1999, și s-au desfășurat concomitent pentru a doua oară. După criza politică din ianuarie-februarie 2002, izbucnită între conducerea autonomiei Găgăuze și guvernarea centrală a Republicii Moldova, a avut loc desincronizarea celor două tipuri de alegeri. Unicele alegeri anticipate pentru funcția de Guvernator din istoria Găgăuziei au avut loc în perioada 6–20 octombrie 2002, pe când cele ordinare pentru Adunarea Populară – la 16 și 30 noiembrie 2003. Desincronizarea alegerilor pentru Adunarea Populară și pentru funcția de Guvernator a fost precedată de adoptarea la 26.01.1999 a Legii locale nr. 35-ХХХVII/I cu privire la organele electorale ale Găgăuziei, care a provocat un șir de confuzii în privința activității CECG:

Legea privind alegerea Guvernatorului stabilea în articolul 19(5) că CECG își exercită atribuțiile doar în “perioada campaniei electorale”;
Legea privind alegerea Adunării Populare prevedea în articolul 20(5) că termenul împuternicirilor CECG este de “5 ani”;
Legea privind organele electorale prevede în articolul 4(6), că termenul împuternicirilor CECG este de “4 ani”.

Așadar, cele trei legi menționate conțineau prevederi contradictorii privind activitatea provizorie sau permanentă și durata mandatului CECG. În astfel de circumstanțe a fost necesară codificarea legislației electorale și Codului electoral al Găgăuziei, după modelul Codului electoral al Republicii Moldova.

Adoptarea Codului electoral al Găgăuziei a permis eliminarea unui șir de probleme: discrepanțele dinte cele 3 legi care reglementau alegerea Adunării Populare, a Guvernatorului și funcționarea organelor electorale; statutul temporar al Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei; modalitatea neuniformă de formare a consiliilor electorale de circumscripție și birourilor electorale ale secțiilor de votare; carențele privind asigurarea transparenței și controlul public al activității organelor electorale etc.

Organele electorale ale Găgăuziei

Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei

Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei (CECG) este organul electoral ierarhic superior permanent din UTA Găgăuzia, responsabil de asigurarea bunei organizări și desfășurări a alegerilor Adunării Populare, Bașcanului și referendumurilor locale pe teritoriul autonomiei. Actuala componență a CECG a fost aprobată la 24 decembrie 2015, când au fost confirmați în funcție cei 9 membri ai instituției pentru un mandat de 5 ani.

Organele electorale inferioare

Pentru buna desfășurare a alegerilor Guvernatorului, la 30 aprilie 2019 CECG a dispus crearea a 3 circumscripții electorale în limitele teritorial-administrative ale raioanelor Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești, iar pe 8 mai 2019 a format Consiliile electorale de circumscripție (CECE) corespunzătoare. La 21 mai 2019, CECG a aprobat Hotărârea privind componența numerică a birourilor secțiilor de votare, iar la ședința din 23 mai a stabilit numerotarea unică a celor 66 de secții de votare, create de CECE-uri.