Discuție: Alegeri în Republica Moldova

De la alegeri.md
Salt la: navigare, căutare
Municipiul Chișinău
Regiunea Nord
Municipiul Bălți
Raionul Briceni
Raionul Dondușeni
Raionul Drochia
Raionul Edineț
Raionul Fălești
Raionul Florești
Raionul Glodeni
Raionul Ocnița
Raionul Rîșcani
Raionul Sîngerei
Raionul Soroca

Rata de participare la vot

9:00 10:00 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:00
Republica Moldova Municipiul Chișinău
2019 2015 2019 2015
9:30 4,36% 8,95%
2,66% 6,46%
12:30 25,41% 21,05%
15:30 34,39% 30,60%
18:30 42,24% 39,33%
21:00 49,00% 47,41%


Partidul Popular European din Moldova
Voinţa poporului constituie baza puterii de stat şi această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Începînd cu anul 1994, în Republica Moldova se desfăşoară cîteva tipuri de alegeri generale

Voinţa poporului constituie baza puterii de stat şi această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Începînd cu anul 1994, în Republica Moldova se desfăşoară cîteva tipuri de alegeri generale:

  • Parlamentare — în cadrul cărora sînt aleşi deputaţii în Parlament;
  • Locale — în cadrul cărora se aleg consilierii locali şi primarii;
  • Prezidenţiale — pînă în anul 2000 Preşedintele Republicii Moldova era ales prin vot direct, iar începînd cu 2000 alegerea şefului statului ţine de competenţa Parlamentului.

De asemenea, în teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia (U.T.A. Găgăuzia) au loc alegeri regionale, pentru alegerea Adunării Populare şi a Guvernatorului Găgăuziei. Aceste alegeri se organizează şi desfăşoară în conformitate cu Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri) şi actele normative ale U.T.A. Găgăuzia.

De regulă, alegerile generale au loc cu o periodicitate de 4 ani, cînd expiră mandatul autorităţilor alese anterior. În caz de încetare înainte de termen a mandatului autorităţii alese pot avea loc alegeri anticipate, care se desfăşoară după reguli similare, dar campania electorală poate dura o perioadă mai scurtă.

Cele mai importante probleme ale statului şi societăţii pot fi supuse referendumului, care se organizează şi desfăşoară conform prevederilor Codului electoral. Referendum republican — un scrutin prin care poporul are posibilitatea să-şi exprime opţiunea şi astfel să contribuie în mod direct la soluţionarea respectivelor probleme. Referendumuri republicane pot fi de trei tipuri: constituţionale, legislative şi consultative. Pentru consultarea cetăţenilor în probleme locale de interes deosebit poate fi organizat referendum local — scrutin la care pot fi supuse probleme ce ţin de competenţa autorităţilor administraţiei publice locale şi au o importanţă deosebită pentru localitatea respectivă, precum şi revocarea primarului.

Partide


Title 1
Voinţa poporului constituie baza puterii de stat şi această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Începînd cu anul 1994, în Republica Moldova se desfăşoară cîteva tipuri de alegeri generale
Title 2
text
text



    Tab 1: Lorem ipsum...
    Tab 2: Lorem ipsum...

Последние выборы всех типов

Alegeri locale noi din 20 mai – 3 iunie 2018

În mai-iunie 2018 au avut loc alegeri noi pentru funcţia de primar general al municipiului Chişinău. Vacanţa funcţiei a intervenit după ce primarul Dorin Chirtoacă şi-a anunţat demisia la 16 februarie 2018. În primul tur de scrutin nici unul din cei 11 candidaţi nu a acumulat 50% din voturile alegătorilor, necesare pentru victoria în alegeri. Din această cauză, la 3 iunie a fost organizat turul doi de scrutin, în care au participat Ion Ceban şi Andrei Năstase, candidaţii care au obţinut cel mai mare număr de voturi la 20 mai. Prezenţa la vot a fost de 39.10%, iar Andrei Năstase, candidatul Platformei “Demnitate şi Adevăr”, a fost ales în funcţia de primar general al municipiului Chişinău. Concomitent cu alegerile din mun. Chişinău, alegeri noi ale primarului au avut loc în mun. Bălţi şi în alte 5 localităţi din ţară.

Comisia Electorală Centrală a adoptat, la 29 iunie 2018, Hotărârea nr. 1713, prin care aluat act de hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Chişinău (sediul Centru) din 19 iunie 2018, declarând nule alegerile locale noi pentru funcţia de primar general al municipiului Chişinău. Alegeri repetate sau noi nu vor mai fi organizate. În situaţia creată, alegerile primarului general al municipiului Chişinău se vor desfăşura în cadrul alegerilor locale generale din 2019.

Alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei din 20 noiembrie – 4 decembrie 2016

În noiembrie-decembrie 2016 în unitatea teritorială autonomă cu statut special Găgăuzia (Gagauz Yeri) au avut loc alegeri pentru cea de-a şasea legislatură a Adunării Populare (Halk Topluşu), în cadrul a 35 de circumscripţii uninominale. La alegeri au participat 126 de candidaţi (31 exponenţi ai 4 partidelor politice şi 95 de candidaţi independenţi). Rata de participare în primul tur a fost de 42.8%, iar în cel de-al doilea — 42.2%. În urma alegerilor noua componenţă a Adunării Populare este formată din 6 deputaţi PSRM, 1 — PDM şi 28 independenţi.

Alegerile Preşedintelui Republicii Moldova din 30 octombrie – 13 noiembrie 2016

Pe 30 octombrie şi 13 noiembrie 2016 în Republica Moldova s-au desfăşurat alegerile prezidenţiale, după ce prin decizia Curţii Constituţionale din 4 martie 2016 s-a revenit la alegerea Preşedintelui prin vot direct de către cetăţeni. Primul tur de scrutin din 30 octombrie 2016 cu o rată de participare de 50.95% a fost validat, fiind depăşit baremul de validare al alegerilor de 1/3 din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale. Deoarece nici-unul dintre cei 9 candidaţi la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova nu a întrunit 50% din voturile valabil exprimate, un al doilea tur de scrutin a fost organizat pe 13 noiembrie 2016. Lupta s-a dat dintre primii doi candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi pe 30 octombrie — Igor Dodon şi Maia Sandu. Prezenţa la vot a fost de 53.45%, iar Igor Dodon a fost ales în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.

Alegerile Guvernatorului Găgăuziei din 22 martie 2015

La 22 martie 2015 au avut loc alegerile pentru Guvernatorul Găgăuziei. La alegeri au participat 10 concurenţi electorali, toţi fiind candidaţi independenţi. Pentru a cîştiga alegerile, un candidat trebuie să obţină din primul tur cel puţin 50% din voturi. Dacă în primul tur de scrutin niciun candidat nu obţine majoritatea simplă a voturilor cetăţenilor, atunci în termen de două săptămîni se organizează al doilea tur de scrutin cu participarea celor doi candidaţi care au acumulat cel mai mare număr de voturi în primul tur.

Alegeri locale generale din 14–28 iunie 2015

În iunie 2015, în Republica Moldova s-au desfăşurat alegeri generale locale, în urma cărora au fost aleşi 898 primari, 1,116 consilieri raionali şi 10,564 consilieri săteşti/comunali/orăşeneşti. Primul tur de scrutin din 14 iunie a fost validat, în toate cele 35 de circumscripţii electorale fiind depăşit baremul de validare a alegerilor de 25%. Deoarece pe 14 iunie, în 457 localităţi nici-unul dintre candidaţii la funcţia de primar nu a acumulat 50% din voturile alegătorilor necesare pentru victoria în alegeri, pe 28 iunie a fost organizat turul doi de scrutin, iar în 2 localităţi — alegeri repetate.

Alegeri parlamentare din 30 noiembrie 2014

Alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 au fost cea de-a VIII-a competiţie electorală de acest fel după proclamarea independenţei Republicii Moldova, la scrutin participînd 26 concurenţi electorali (la finele campaniei au rămas 24 concurenţi). Rata de participare la scrutin a constituit 57.28%, iar mandatele de deputat au fost distribuite în felul următor: PSRM — 25 mandate, PLDM — 23, PCRM — 21, PDM — 19 şi PL — 13.

Referendum republican constituţional din 5 septembrie 2010

La 5 septembrie 2010, pentru prima dată în Republica Moldova a avut loc Referendumul constituţional, în cadrul căruia alegătorii s-au expus în problema alegerii directe a şefului statului. Alegătorilor li s-a propus să răspundă la întrebarea “Sînteţi pentru modificarea Constituţiei care să permită alegerea Preşedintelui Republicii Moldova de către întreg poporul?”, votînd pentru una din opţiunile: “Pentru” sau “Contra”.