Vizualizare sursă pentru „Poziționarea concurenților electorali în scrutinul parlamentar 2019”

{{Brief|text=Comisia Electorală Centrală a înregistrat [[Alegerile parlamentare din 2019 în Republica Moldova#Concurenți electorali|15 concurenți electorali]] la [[Alegeri în Republica Moldova|alegerile]] [[Alegeri parlamentare în Republica Moldova|parlamentare]] ordinare din [[Alegerile parlamentare din 2019 în Republica Moldova|24 februarie 2019]]: 14 partide și un bloc electoral, constituit din două formațiuni. Față de [[Alegerile parlamentare din 2014 în Republica Moldova|scrutinul parlamentar precedent]], numărul partidelor participante la alegeri este mai mic: 16 versus 23. Din cele [[Lista partidelor politice din Republica Moldova|46 de partide înregistrate]] la alegeri participă ~1/3. Este de remarcat că la fiecare din cele 8 scrutine parlamentare, din perioada independenței Republicii Moldova, au participat de la 10 până la 33 partide politice, fie de sine stătător, fie în cadrul blocurilor electorale.}}
<div class="col-xs-12 col-md-6 col-lg-5 pull-right myinfo">
<div class="panel panel-default">
<div class="panel-heading">'''Poziționarea [[Alegerile parlamentare din 2019 în Republica Moldova#Concurenți electorali|concurenților electorali]] din 2019'''</div>
<div class="panel-body" style="padding-bottom:0">
<div style="text-align:center">'''Stânga Eurasiatică'''</div>
----
{| class="table table-condensed vmid"
|- class="bordertopnone"
| width="1%" | {{Candidat|pcrm2019logo}}
| {{Candidat|pcrm2019}}<br><span class="grey">Cap de listă:</span> [[Vladimir Voronin]]
|-
| {{Candidat|psrm2019logo}}
| {{Candidat|psrm2019}}<br>[[Zinaida Greceanîi]]
|-
| {{Candidat|prm2019logo}}
| {{Candidat|prm2019}}<br>Pavel Kalinin
|}
----
<div style="text-align:center">'''Centru-stânga pro-Moldova'''</div>
----
{| class="table table-condensed vmid"
|- class="bordertopnone"
| width="1%" | {{Candidat|pdm2019logo}}
| {{Candidat|pdm2019}}<br>[[Vlad Plahotniuc]]
|-
| {{Candidat|pps2019logo}}
| {{Candidat|pps2019}}<br>[[Ilan Șor]]
|-
| {{Candidat|pp2019logo}}
| {{Candidat|pp2019}}<br>Sergiu Biriucov
|}
----
<div style="text-align:center">'''Centru-dreapta pro-Europa'''</div>
----
{| class="table table-condensed vmid"
|- class="bordertopnone"
| width="1%" | {{Candidat|acum2019logo}}
| {{Candidat|acum2019}}<br>[[Maia Sandu]]
|-
| {{Candidat|pvp2019logo}}
| {{Candidat|pvp2019}}<br>Ștefan Urîtu
|}
----
<div style="text-align:center">'''Dreapta unionistă'''</div>
----
{| class="table table-condensed vmid"
|- class="bordertopnone"
| width="1%" | {{Candidat|mpa2019logo}}
| {{Candidat|mpa2019}}<br>[[Sergiu Mocanu]]
|-
| {{Candidat|pnl2019logo}}
| {{Candidat|pnl2019}}<br>Vitalia Pavlicenco
|-
| {{Candidat|ppda2019logo}}
| {{Candidat|ppda2019}}<br>Ion Leașcenco
|-
| {{Candidat|pve2019logo}}
| {{Candidat|pve2019}}<br>[[Anatolie Prohnițchi]]
|-
| {{Candidat|pl2019logo}}
| {{Candidat|pl2019}}<br>[[Dorin Chirtoacă]]
|}
</div>
</div>
</div>
Cei 15 [[Alegerile parlamentare din 2019 în Republica Moldova#Concurenți electorali|concurenți electorali]] la [[Alegerile parlamentare din 2019 în Republica Moldova|alegerile curente]] reprezintă 4 [[:Categorie:Partide parlamentare|partide parlamentare]] și 11 extraparlamentare. [[Partidul Democrat din Moldova]] (PDM) este singura formațiune care participă la alegeri în calitate de partid de guvernământ, alte 3 formațiuni reprezintă opoziția parlamentară – [[Partidul Socialiștilor din Republica Moldova]] (PSRM), [[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova]] (PCRM) și [[Partidul Liberal]] (PL). Două partide parlamentare nu s-au înscris ca entități distincte în competiția electorală – [[Partidul Liberal Democrat din Moldova]] (PLDM) și [[Partidul Popular European din Moldova]] (PPEM).

Experiența celor 8 [[Alegeri parlamentare în Republica Moldova|scrutine parlamentare]] precedente sugerează că cei 15 concurenți electorali pot fi clasificați convențional, ținând cont de: orientarea doctrinară, fixată în documentele statutare și programatice; ofertele electorale actuale și cele precedente; preferințele privind integrarea regională (geopolitică), etc. Totuși, trebuie să se ia în considerație că tipologia tradițională de clasificare doctrinară a partidelor nu este întrutotul aplicabilă în cazul sistemului partinic moldovenesc. Astfel, în Republica Moldova partidele liberale promovează preponderent valori naționale sau chiar naționaliste, iar partidele socialiste promovează valori conservatoare, creștine, insistând pe oficializarea în Constituție a rolului Bisericii Ortodoxe în societate, etc. De aceea, este mai relevantă clasificarea concurenților electorali în baza altor factori decât cei ce țin de orientarea doctrinară. 

Fragmentarea societății moldovenești are loc preponderent pe criterii identitare, de apartenență etno-lingvistică, care prestabilesc și preferințele geopolitice. Clivajele de ordin social-economic sunt cumva umbrite de factorii identitar și geopolitic. Factorii menționați sunt explorați constant de [[Partide politice din Republica Moldova|partidele politice]], care se poziționează potrivindu-și mesajele și ofertele electorale pentru segmentele sociale respective. Pe aceste segmente se pliază și apartenența doctrinară/ideologică a partidelor. De obicei, partidele de stânga, care împărtășesc doctrina socialistă, sunt și susținătoare ale integrării eurasiatice, apropierii Republicii Moldova de Rusia. Partidele de dreapta, conservatoare, pledează de cele mai multe ori în favoarea integrării europene și/sau reunirii Republicii Moldova cu România. Pe segmentele de centru-stânga și centru-dreapta se situează partidele care, deși au preferințe geopolitice, de obicei, pun accentul pe soluționarea problemelor sociale și consolidarea societății. Este de remarcat că în campania electorală curentă participă 2 formațiuni politice care se identifică drept partide non-sistem, pretinzând că nu se încadrează în tipologiile tradiționale. Este vorba despre [[Partidul Nostru la alegerile parlamentare din 2019|Partidul Nostru]] (PN) și [[Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” la alegerile parlamentare din 2019|Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда”]] (MPSN), care preferă să pună accentul pe soluționarea problemelor social-economice, considerând că divizarea societății pe criterii ideologice și geopolitice este speculativă, menținută artificial pentru a fi exploatată în interese înguste de partid. 

Exceptând formațiunile non-sistem, poziționarea celorlalți 13 concurenți electorali, bazată pe ofertele politice și electorale, poate fi prezentată după cum urmează: <span class="local">[[#Stânga Eurasiatică|stânga eurasiatică]]</span>, <span class="local">[[#Centru-stânga pro-Moldova|centru-stânga pro-Moldova]]</span>, <span class="local">[[#Centru-dreapta pro-Europa|centru-dreapta pro-Europa]]</span> și <span class="local">[[#Dreapta unionistă|dreapta unionistă]]</span>. Ofertele partidelor, în mod normal, se intercalează puternic, sporind competiția electorală nu doar între formațiunile de pe aceleași segmente convenționale, ci și între cele de pe segmentele megieșe. 

==Stânga Eurasiatică==

Pe segmentul convențional al stângii eurasiatice se regăsesc 3 concurenți electorali: [[Partidul Socialiștilor din Republica Moldova la alegerile parlamentare din 2019|Partidul Socialiștilor din Republica Moldova]] (PSRM), [[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova la alegerile parlamentare din 2019|Partidul Comuniștilor din Republica Moldova]] (PCRM) și [[Partidul Regiunilor din Moldova la alegerile parlamentare din 2019|Partidul Regiunilor din Moldova]] (PRM). [[Alegerile parlamentare din 2019 în Republica Moldova#Sondaje de opinie|Sondajele de opinie]] atestă că PSRM se bucură de cel mai înalt suport al cetățenilor, fiind cel mai atractiv pol electoral de pe segmentul respectiv. [[Media:Psrm-program-2014-ro.pdf|Programul politic al PSRM]], adoptat în septembrie 2014, prevede că unul dintre obiectivele principale ale PSRM este <q>aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală</q> și <q>participarea la edificarea și dezvoltarea Uniunii Eurasiatice</q>. Din această perspectivă, prevederile [[Media:Program-electoral-psrm-2019.pdf|Platformei electorale a PSRM]] pentru alegerile curente contrastează puternic cu cele din [[Partidul Socialiștilor din Republica Moldova la alegerile parlamentare din 2014|alegerile din 2014]]. Actualmente, PSRM nu mai insistă pe necesitatea denunțării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană în favoarea aderării la Uniunea Economică Eurasiatică (UEE). Actuala Platformă electorală 2019 a PSRM prevede <q>restabilirea relațiilor cu UE, ținând cont de interesele Republicii Moldova</q> și <q>menținerea regimului fără vize</q>. În privința integrării eurasiatice platforma PSRM prevede: ratificarea Acordului privind doar statutul de observator al Republica Moldova în UEE; atragerea mijloacelor Băncii Eurasiatice de Dezvoltare pentru finanțarea infrastructurii; înființarea întreprinderilor mixte, deschiderea filialelor companiilor din țările UEE; și obținerea micșorării prețurilor pentru gazele rusești până la nivelul țărilor-membre UEE. E o schimbare esențială de atitudine, care face abstracție de prevederile tranșante ale programului politic al PSRM. 

PCRM se regăsește pe acest segment după ce la [[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova la alegerile parlamentare din 2014|alegerile din 2014]] a pledat în favoarea integrării eurasiatice, promovând mesaje similare cu cele ale PSRM. Actualmente PCRM se vede nevoit să se plaseze mai spre centru-stânga, promovând aceleași mesaje de o manieră mult mai moderată. PCRM, pur și simplu, nu poate ține pasul alături de PSRM în privința promovării integrării eurasiatice. Cauza e că liderul informal al PSRM, Igor Dodon, în calitatea sa de șef al statului, a devenit principalul partener de dialog cu conducerea de vârf a Federației Ruse. În acest sens, chiar în ajunul alegerilor parlamentare conducerea de vârf a Federației Rusie i-a făcut [[Știri despre alegerile parlamentare 2019#3 dec 2018|o favoare electorală]] Președintelui Igor Dodon, anunțând eliminarea barierelor pentru produsele moldovenești pe piața rusă pentru perioada electorală, care urmează a fi reintroduse în dependență de rezultatele alegerilor. În acest mod PSRM devine principalul beneficiar al suportului alegătorilor cu preferințe rusofile. 

Partidul Regiunilor din Moldova (PRM) este al treilea concurent electoral de pe segmentul respectiv, promotor al integrării eurasiatice. La alegerile precedente formațiunea a fost parte a blocului electoral “Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală”, rămânând pe aceleași poziții și în actuala campanie electorală. 

Cele trei formațiuni de pe stânga eurasiatică sunt, de asemenea, promotoare consecvente ale mesajului politic <span class="local">[[#Centru-stânga pro-Moldova|pro-Moldova]]</span>, insistând pe consolidarea suveranității, independenței și statutului de neutralitate al Republicii Moldova. Anume în acest sens, ofertele stângii eurasiatice se intercalează foarte puternic cu cele ale formațiunilor de centru-stânga, promotoare și susținătoare a “căii a patra”, pro-Moldova. Totuși, există deosebiri esențiale care caracterizează stânga eurasiatică:

#promovarea consolidării suveranității și independenței Republicii Moldova prin intermediul integrării economice și politice în Uniunea Economică Eurasiatică, păstrând relații reciproc avantajoase cu Uniunea Europeană și alte state;
#insistența pe identitatea moldovenească a poporului Republicii Moldova, contrapunând-o <span class="local">[[#Dreapta unionistă|celei românești]]</span> și promovând constat ideea interzicerii organizațiilor unioniste;
#susținerea conceptului “Lumii Ruse” (Русский мир), bazat pe elemente de “soft power”, precum limba rusă, ca limbă de comunicare interetnică și Biserica Ortodoxă Rusă, în jurisdicția canonică a cărei se află Mitropolia Moldovei;
#aprecierea pozitivă a rolului Federației Ruse în reglementarea transnistreană, în special al misiunii de pacificare;
#acceptarea de principiu a soluționării problemei transnistrene prin intermediul federalizării Republicii Moldova, etc. 

==Centru-stânga pro-Moldova==

Pe segmentul convențional de centru-stânga se regăsesc 3 concurenți electorali ce împărtășesc doctrina social-democrată – [[Partidul Democrat din Moldova la alegerile parlamentare din 2019|Partidul Democrat din Moldova]] (PDM), [[Partidul Șor la alegerile parlamentare din 2019|Partidul politic “Șor”]] (PPȘ) și [[Partidul Patria la alegerile parlamentare din 2019|Partidul “Patria”]] (PP). Cele trei formațiuni promovează mesaje și oferte pro-Moldova, în sensul mizei preponderente pe forțele proprii în procesul de dezvoltare a țării, suportul din exterior fiind doar unul complementar. Partidul cu cea mai mare pondere de pe acest segment este PDM, care în cadrul [[Declarațiile PDM în perioada alegerilor parlamentare din 2019#21 oct 2018|Adunării Naționale]], din 21 octombrie 2018, a specificat că opțiunea pro-Moldova înseamnă păstrarea tradițiilor, valorilor, autenticității poporului, restabilirea demnității naționale printr-un rol activ al Republicii Moldova în relațiile externe. Din această perspectivă, pledoaria PDM în favoarea consolidării suveranității, independenței și neutralității Republicii Moldova reprezentă un lucru firesc. De fapt, PDM și-a anunțat noul concept pro-Moldova încă la congresul al VIII-lea al formațiunii, din decembrie 2016, când a lansat lozinca – Aici, Acasă, În Moldova! Acea abordare a fost reactualizată și adaptată pentru campania electorală curentă, fiind prezentată drept “a patra cale” pentru Moldova, deosebită de cea eurasiatică, europeană și unionistă. [[Media:Manifest-electoral-pdm-2019.pdf|Platforma electorală a PDM]] dezvoltă conceptul pro-Moldova, având pretenția de a o transforma în “doctrină de stat”. În privința vectorului politicii externe, PDM se declară promotor al opțiunii pro-occidentale, reconfirmându-și pledoaria specifică și pentru integrarea europeană. 

Opțiunea pro-Moldova reprezintă, de fapt, adaptarea ofertei politice și electorale a PDM la consecințele crizei provocate de devalizarea sistemului bancar în 2014 – răcirea bruscă a relațiilor Republicii Moldova cu UE, care insistă constant pe investigarea “furtului miliardului” și pedepsirea vinovaților. Cele două rezoluții recente ale Parlamentului European referitoare la degradarea proceselor democratice, precum și suspendarea, în 2018, a asistenței financiare din partea UE pentru Republica Moldova, sunt dovada [[Contextul preelectoral 2019|răcirii relațiilor bilaterale]]. Într-un astfel de context, PDM preferă să-și contabilizeze activitatea guvernamentală începând cu anul 2016, când a preluat controlul asupra tuturor pârghiilor puterii din Republica Moldova, și nu din 2009, de când [[Partidul Democrat din Moldova#Activitatea PDM în cadrul alianțelor de guvernare (2009–2015)|se află neîntrerupt la guvernare]]. Aici sunt de remarcat câteva detalii importante. În primul rând, șefii principalelor instituții responsabile de supravegherea ordinii de drept, funcționarea sectorului bancar, combaterea și prevenirea corupției, din perioada furtului miliardului, despre care s-a știut, dar care nu a fost prevenit, au fost promovați recent de către PDM în cele mai înalte funcții publice, iar unii dintre membrii familiilor acestora sunt promovați în viața politică pe lista de candidați a formațiunii. În al doilea rând, principalul actor al devalizării sistemului bancar – Ilan Șor, identificat ca atare în cele două rapoarte Kroll și condamnat de prima instanță pentru implicare în “furtul miliardului”, s-a lansat în politică cu Partidul “Șor” pe fundalul protestelor de rezonanță provocate de publicarea raportului Kroll, desfășurându-și activitatea nestingherit. Acești factori nu scapă atenției instituțiilor UE, sugerând și cauza schimbării priorităților PDM – prevalarea opțiunii pro-Moldova asupra opțiunii integrării europene, care prevala în [[Media:Electoral-program-pdm-2014-ro.pdf|oferta electorală din 2014]] a PDM.

Chiar dacă PDM este principalul pol de atracție pentru alegătorii de pe acest segment, Partidului politic “Șor” pare să-i fie rezervat un rol foarte important. În mod normal, din considerente legate de obținerea unui rezultat mai bun pe segmentul de centru-stânga, PDM ar avea interesul diminuării rolului PPȘ, dacă nu chiar eliminarea acestuia de pe scena politică. Acest lucru nu se întâmplă însă în privința Partidului “Șor”, deși se manifestă plenar în privința [[Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” la alegerile parlamentare din 2019|Blocului ACUM]], aflat pe segmentul electoral megieș. Dimpotrivă, PPȘ nu este deranjat în niciun fel, chiar și atunci când desfășoară acțiuni improprii pentru un partid politic – dezvoltarea unei rețele de [[Declarațiile PPȘ în perioada alegerilor parlamentare din 2019#23 noi 2018|“magazine sociale”]] pentru comercializează bunurilor la prețuri reduse, care ar avea peste 300 mii beneficiari. Evident, beneficiarii “magazinelor sociale” sunt tratați ca potențiali alegători ai PPȘ, iar o astfel de abordare, conform [[Alegerile parlamentare din 2019 în Republica Moldova#Cadrul juridic|prevederilor Codului penal]], este la limita coruperii alegătorilor. O explicație plauzibilă a acestui fenomen vine din partea [[Partidul Socialiștilor din Republica Moldova|PSRM]], care pretinde că adevărata menire a Partidului “Șor” este specularea ideii socialiste prin activități de caritate, promisiuni de refacere a colhozurilor, etc. Scopul urmărit ar fi atragerea de către PPȘ a unei părți din electoratul tradițional de stânga, care votează cu PSRM.

==Centru-dreapta pro-Europa==

Pe segmentul pro-european de centru-dreapta se regăsesc 2 concurenți electorali: [[Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” la alegerile parlamentare din 2019|Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”]], constituit de Platforma Demnitate și Adevăr (PPPDA) și [[Partidul Acțiune și Solidaritate]] (PAS), și [[Partidul Voința Poporului la alegerile parlamentare din 2019|Partidul Voința Poporului]] (PVP). Cele trei formațiuni sunt înregistrate relativ recent. Doar componentele Blocului ACUM au reușit să acumuleze o anumită experiență electorală, obținând rezultate încurajatoare la ultimele alegeri prezidențiale din 2016, și la cele municipale din 2018. Blocul ACUM este, de fapt, o reeditare în scop electoral a Mișcării de Rezistență cu același nume, creată în iunie 2018 pentru a protesta împotriva invalidării alegerilor primarului capitalei Chișinău. La 3 noiembrie 2018, PPPDA și PAS au organizat [[Declarațiile ACUM în perioada alegerilor parlamentare din 2019#3 noi 2018|un eveniment public]] în cadrul căruia au lansat angajamente ce urmează a fi realizate în următorii 4 ani. Oferta politică și electorală a blocului are la baza două componente, una strategică și alta privind soluționarea problemelor presante. Documentul strategic pentru Blocul ACUM este Acordul de Asociere Republica Moldova – UE, care se referă la toate aspectele vieții social-economice și politice în vederea aducerii acestora la standardele europene. În acest sens, pare a fi de prisos menționarea faptului că prevederile Acordului de Asociere (AA) sunt, deopotrivă, pro-Moldova și pro-Europa. Preambul AA consacră suportul UE pentru soluționarea întregului spectru de probleme cu care se confruntă Republica Moldova, inclusiv cele strategice – consolidarea suveranității și asigurarea integrității teritoriale a țării, prin soluționarea viabilă a conflictului transnistrean, etc. În acest sens, planul strategic al Blocului ACUM se referă la îndeplinirea până în 2023 a tuturor condițiilor pentru solicitarea de către Republica Moldova a calității de membru al Uniunii Europene. Problemele presante, pe care le sesizează blocul în angajamentele sale electorale, urmează a fi soluționate cât mai rapid pentru a crea condiții necesare în vederea realizării planului strategic. Ele se referă la: creșterea veniturilor cetățenilor; soluționarea problemelor din educație și medicină; combaterea corupției la nivel înalt, etc. 

Oferta politică și electorală a Blocului ACUM se intercalează, deopotrivă, cu ofertele concurenților de pe <span class="local">[[#Centru-stânga pro-Moldova|segmentul pro-Moldova]]</span> și de pe cel <span class="local">[[#Dreapta unionistă|unionist]]</span>. În primul caz, atât ACUM, cât și [[Partidul Democrat din Moldova|PDM]], pledează în favoarea integrării europene. Diferența este că PDM promovează integrarea europeană prin intermediul “căii a patra”, care ar justifica abaterile de la normalitate, fixate în Rezoluțiile recente ale Parlamentului European. Blocul ACUM pledează în favoarea implementării fără ocolișuri, pe “căi nebănuite” a prevederilor Acordului de Asociere. 

Pe de altă parte, obiectivul Blocului ACUM privind <q>reactualizarea și aprofundarea parteneriatului strategic de integrare europeană cu România</q> consună cu obiectivele dreptei unioniste, existând și deosebiri importante. Pentru Blocul ACUM, România este cea mai apropiată țară din punctul de vedere cultural, identitar, etc. Ca țară membră NATO și UE, semnatară a Acordului de Asociere, România este unul dintre actorii cheie în procesul soluționării problemelor cu care se confruntă Republica Moldova în procesul implementării AA. Prioritară pentru Blocul ACUM este problema integrării europene, soluționarea căreia poate deschide oportunității pentru soluționarea celorlalte probleme cu care se confruntă Republica Moldova.

==Dreapta unionistă==

Pe segmentul dreptei unioniste se regăsesc 5 concurenți electorali – 1/3 din concurenții înregistrați: [[Partidul Național Liberal la alegerile parlamentare din 2019|Partidul Național Liberal]] (PNL), [[Partidul Democrația Acasă la alegerile parlamentare din 2019|Partidul “Democrația Acasă”]] (PPDA), [[Partidul Verde Ecologist la alegerile parlamentare din 2019|Partidul Verde Ecologist]] (PVE), [[Partidul Liberal la alegerile parlamentare din 2019|Partidul Liberal]] (PL) și [[Mișcarea Populară Antimafie la alegerile parlamentare din 2019|Mișcarea Populară Antimafie]] (MPA). [[Alegerile parlamentare din 2014 în Republica Moldova|Experiența electorală anterioară]] și [[Alegerile parlamentare din 2019 în Republica Moldova#Sondaje de opinie|sondajele de opinie]] atestă că segmentul unionist ar putea fi de 20–25%. Numărul în creștere al formațiunilor unioniste sugerează necesitatea conjugării eforturilor pentru consolidarea segmentului unionist și evitarea dispersării votului susținătorilor acestuia. În acest sens, la 27 noiembrie 2018 a fost anunțată [[Declarațiile PNL în perioada alegerilor parlamentare din 2019#27 noi 2018|constituirea Convenției Euro-Unioniste]] (CEU) pentru participarea la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Fondatorii CEU au făcut un apel către entitățile unioniste să se alăture structurii, astfel încât cetățenii, care optează pentru unirea celor două state românești, să aibă reprezentanți în Parlamentul Republicii Moldova. La momentul lansării anunțului de constituire, 2 partide politice și 15 entități civice și-au exprimat adeziunea la CEU, aceasta fiind deschisă pentru aderarea și altor structuri. Totuși, până la urmă, efortul de coalizare a formațiunilor unioniste într-un bloc electoral nu s-a soldat cu succes. 

Una dintre formațiunile de referință de pe dreapta unionistă este PNL, care din momentul înregistrării oficiale, în februarie 2007, a devenit promotor consecvent al ideii unirii Republicii Moldova cu România. În acest sens, PNL a lansat un șir de inițiative, precum <q>Uniunea Interstatală România – Republica Moldova – un proiect românesc european!</q>, considerând că <q>unirea cu România este cea mai scurtă cale de accedere în NATO și UE</q>. În 2011 PNL și-a modificat statutul, introducând clauza privind <q>imperativul reîntregirii neamului românesc, prin lichidarea consecințelor juridice ale Pactului criminal Molotov-Ribbentrop, ca să se restabilească adevărul istoric pentru partea poporului român ce locuiește în frontierele legale ale Republicii Moldova</q>. Obiectivul statutar unionist a fost apărat de PNL într-un proces de judecată, demonstrând în baza Articolului 142 din Constituție că opțiunea unionistă nu contravine prevederilor legii supreme. Cazul invocat a încurajat și alte formațiuni politice să-și asume în mod deschis obiectivul unionist, actualmente 13 din cele 46 de partide existente în Republica Moldova declarându-se unioniste. 

Oferta politică a dreptei unioniste, deși are la bază argumente istorice și invocă necesitatea lichidării consecințelor juridice ale Pactului Molotov-Ribbentrop, nu se referă la un act de reparație istorică, bazat pe revizuirea hotarelor statelor vecine, ci vizează doar unirea a două state românești, în hotarele actuale, după exemplul unificării Germaniei. Din această perspectivă, pentru dreapta unionistă problema unirii Republicii Moldova cu România este prioritară în raport cu problema integrării europene, aceasta deosebind-o de <span class="local">[[#Centru-dreapta pro-Europa|centru-dreapta pro-europeană]].

Documentele programatice și planurile de acțiuni ale formațiunilor dreptei unioniste se deosebesc esențial între ele, făcând dificilă consolidarea acestora. Invocarea modelului german de reunificare a țării trezește scepticism, întrucât contextul internațional și problemele cu care se confruntă Republica Moldova sunt foarte diferite de cele ale modelului german: existența problemei transnistrene nesoluționate; prezența militară rusească în Transnistria; atitudinea negativă a autonomiei Gagauz Yeri față de perspectiva unirii; numărul insuficient al susținătorilor idealului unirii, etc. Cu toate acestea partidele unioniste își manifestă determinarea de a persevera în efortul de a demonstra că succesele economice ale României în cadrul UE, soluționarea problemelor strategice, de securitate, vor schimba în mod treptat atitudinea majorității cetățenilor moldoveni față de problema unirii, iar statele membre ale UE și NATO vor putea, eventual, fi convinse să accepte și să susțină unirea celor două state românești.


<ul class="nav nav-tabs">
<li class="active"><btn data-toggle="tab" class="">#tab2vezisi|Vezi și</btn></li>
</ul>

<div class="tab-content">
<div id="tab2vezisi" class="tab-pane fade in active">
* [[Alegerile parlamentare din 2019 în Republica Moldova]]
* [[Contextul preelectoral 2019]]
* [[Lista partidelor politice din Republica Moldova]]
</div>
</div>

[[Categorie:Alegeri parlamentare 2019]]