Înlocuirea sistemului electoral proporțional cu cel mixt

După declararea independenţei Republica Moldova, la 27 august 1991, pe teritoriul ţării s-au desfăşurat 8 scrutine electorale parlamentare. Toate în baza sistemului electoral proporţional absolut – o ţară o singură circumscripţie electorală. La 20 iulie 2017, Parlamentul a votat schimbarea sistemului electoral proporţional cu cel mixt (paralel). Astfel, cel de al nouălea scrutin pentru alegerea Parlamentului, preconizat pentru 24 februarie 2019, se va desfăşura prin îmbinarea sistemului proporţional cu cel majoritar.

De la introducerea sistemului electoral proporţional, în 1993, au fost exprimate nenumărate intenţii de a-l modifica sau schimba. Acest gen de intenţii se regăseşte, mai ales, în documentele programatice a mai multor formaţiuni politice. Totuşi, tentative reale de modificare a sistemului electoral au fost 4, dintre care 2 nereuşite, o tentativă realizată şi anulată practic imediat, şi doar ultima a patra tentativă a fost reuşită.

Prima tentativă, nereuşită

Prima tentativă, nereuşită, de modificare a sistemului electoral a fost întreprinsă în 2002 de către Alianţa Social Democrată (ASD), condusă de ex-premierul, Dumitru Braghiş. În aprilie 2002, Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat grupul de iniţiativă ASD, format din 608 persoane, care şi-a propus desfăşurarea unui referendum legislativ privind introducerea sistemului electoral mixt pentru alegerea Parlamentului şi a sistemului electoral majoritar pentru alegerea consilierilor judeţeni. în luna iulie 2002, CEC a stabilit că grupul de iniţiativă a colectat 221 de mii de semnături ale susţinătorilor iniţiativei de schimbare a sistemului electoral, dintre care doar 8 mii au fost declarate nevalabile. CEC a transmis documentele necesare Biroului permanent al Parlamentului, care a avut sarcina să propună spre examinare Parlamentului proiectul hotărârii privind declararea desfăşurării referendumului legislativ sau să decidă asupra modificării legislaţii electorale pe calea votului în Parlament. Reprezentanţii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), de guvernământ în acea perioadă, au calificat iniţiativa ASD drept o "provocare politică". De aceea, Comisia Juridică a Parlamentului a fost împuternicită să verifice activitatea CEC de autentificare a semnăturilor grupului de iniţiativă, pretinzând că a descoperit multiple încălcări. În urma verificărilor s-a pretins estimarea că 45–50% din semnăturile autentificate de CEC ar fi fost falsificate. Aceasta după ce a fost anunţată verificarea a doar 12% din numărul celor 213 mii de semnături recunoscute valabile de către CEC, adică 25 560 de semnături. În astfel de circumstanţe, Parlamentul a refuzat să adopte decizia privind desfăşurare referendumului.

A doua tentativă, nereuşită

A doua tentativă, nereuşită, de modificare a sistemului electoral a fost întreprinsă în 2008 de către Partid Liberal Democrat din Moldova (PLDM). La 23 februarie 2008, PLDM a organizat Adunarea cetăţenilor Republicii Moldova pentru constituirea Grupul de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican în vederea modificării modului de alegere a preşedintelui R. Moldova şi a deputaţilor în Parlament. Grupul de iniţiativă, care urma să colecteze cele 200.000 de semnături necesare pentru organizarea referendumului, a fost constituit din 1608 persoane, fiind condus de Vladimir Filat (preşedinte), Alexandru Tănase (vicepreşedinte) şi Ştefan Creangă (secretar). La 26 iunie 2008, PLDM a anunţat opinia publică că a reuşit să colecteze 224 mii de semnături, dar că guvernarea PCRM, pentru a bloca iniţiativa de modificare a Constituţiei, "a recurs la un tertip, speculând o lacună din Constituţie, survenită după reforma teritorial–administrativă din 2002. Cu 10 zile înainte de finalizarea campaniei de colectare, Comisia Electorală Centrală (CEC) a lăsat să se înţeleagă că, pentru iniţierea Referendumului constituţional, sunt necesare 340.000 de semnături, deşi art. 141 din Constituţie prevede expres că, pentru iniţierea modificării Legii Supreme prin referendum, sunt suficiente semnăturile a cel puţin 200.000 de cetăţeni" . În acele circumstanţe, liderul PLDM, deputatul Vlad Filat, sesizase Curtea Constituţională, solicitând ca înalta instanţă să interpreteze prevederile lit.a) alin.(1) art.141 din Constituţie, pentru a răspunde la întrebarea – câte semnături urmează să colecteze cetăţenii pentru iniţierea unui referendum – 200 mii sau 340 mii? În Hotărârea nr. 10 din 18 iulie 2008, Curtea constituţională a respins examinarea în fond a sesizării pe motiv că "lit.a) alin.(1) art.141 din Constituţie nu conţine ambiguităţi, imprecizii sau neclarităţi, voinţa legiuitorului fiind expresă", iar eliminarea neconcordanţelor menţionate de PLDM ţine de competenţa Parlamentului şi a apărut după modificarea Legii nr.764-XV din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. S-a avut în vedere că micşorarea de aproximativ 4 ori a unităţilor administrativ teritoriale, prin Legea nr.764-XV, nu a fost însoţită de micşorarea proporţională a numărului minim de semnături în fiecare unitate administrativă, de la 20 mii la 5 mii, aşa cum fusese fixat în Constituţie înaintea reformei administrativ-teritoriale, realizată în 1998 şi anulată în 2001. Aşa a eşuat cea de a doua tentativă de schimbare a sistemului electoral.

Cea de a treia tentativă, agreată şi anulată

Cea de a treia tentativă, agreată şi anulată, de modificare a sistemului electoral a fost întreprinsă în perioada 2012-2013 şi aproape că reuşise. Principalul promotor al ideii schimbării sistemului electoral a fost prim-vicepreşedintele Partidului Democrat din Moldova (PDM), deputatul Vlad Plahotniuc, care a înregistrat două proiecte de legi, în acest sens. Primul a fost proiectul individual nr.408 din 27.02.2012 al deputatului, care prevedea trecerea la sistemul electoral majoritar în două tururi. Proiectul respectiv a fost ulterior retras de pe agenda Parlamentului, neavând suportul majorităţii parlamentare. Al doilea proiect nr.163, din 16.04. 2013, a fost semnat şi de deputaţii fracţiunii PDM – Andrian Candu şi Vasile Botnari, fiind lansat în toiul crizei politice, legate de reglările de conturi între componentele Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE). Proiectul a fost votat în doar 3 zile de la înregistrare, ignorându-se prevederile normelor privind transparenţa decizională, fiind adoptată Legea nr.94 din 19.04.2013, de modificare a Titlului III al Codului electoral prin care s-a trecut de la sistemul electoral proporţional al sistemul mixt (paralel), cu majoritate simplă (în două tururi).

Modalitatea elaborării, înregistrării şi adoptării rapide a Legii nr.94 a sugerat existenţa unei înţelegeri între liderii PDM şi PLDM – susţinerea schimbării sistemului electoral, dorite de PDM, de către fracţiunea PLDM, în schimbul susţinerii de către PDM a candidaturii liderului PLDM, Vlad Filat, la funcţia de Prim-ministru. Această înţelegere prezumptivă a fost subminată de Hotărârea nr.4 din 22.04.2013 a Curţii Constituţionale, prin care a fost declarat neconstituţional Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.584-VII din 10 aprilie 2013 privind desemnarea candidaturii liderului PLDM, Vlad Filat, pentru funcţia de Prim-ministru. Înalta instanţă ajunsese la concluzia că desemnarea în funcţia de prim-ministru a unei persoane, precum ex-premierul Vlad Filat, căreia Parlamentul i-a exprimat vot de neîncredere, la 5 martie 2013, în baza suspiciunilor de corupţie, este contrară principiilor statului de drept. Este de remarcat că suspiciunile de corupţie au fost bazate pe scurgerile de informaţii audio de la Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), care conţineau înregistrările discuţiilor Premierului Filat cu subalternii. Scurgerile respective au apărut în spaţiul public pe 15 februarie, doar la două zile după declaraţia din 13 februarie 2013 a lui Vlad Filat privind părăsirea AIE de către PLDM.

În circumstanţele menţionate, peste doar trei zile de la adoptarea Hotărârii Curţii Constituţionale, la 25 aprilie 2013 deputatul PLDM, Tudor Deliu, a înregistrat proiectul de Hotărâre nr.179 privind constituirea Comisiei speciale pentru examinarea impactului Legii nr.94 privind schimbarea sistemului electoral. Membrii Comisiei speciale din partea fracţiunilor PLDM şi a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), de opoziţie, au ajuns rapid la concluzia că impactul schimbării sistemului electoral va fi negativ. În consecinţă, la 3 mai 2013 fracţiunile PLDM şi PCRM au votat Legea nr.108 prin care au restabilit redacţia veche a Titlului III a Codului electoral, astfel revenindu-se la sistemul electoral proporţional. În aşa mod, timp de doar două săptămâni, în Republica Moldova s-a trecut de la sistemul electoral proporţional la cel mixt şi de la cel mixt, înapoi, la cel proporţional. O jumătate de an mai târziu, în noiembrie 2013, Preşedintele Parlamentului, Igor Corman, s-a adresat Comisiei de la Veneţia, cerând avizarea proiectul PDM de schimbare a sistemului electoral, anulat de Parlament la 3 mai 2013. Opinia comună a Comisiei de la Veneţia şi OSCE pe marginea proiectului de schimbare a sistemului electoral a fost publicată la 24 martie 2014 şi a avut printre principalele concluzii următoarea: "alegerea sistemului electoral este dreptul suveran al statelor, însă în contextul actual al Moldovei, reforma propusă trezeşte îngrijorări serioase şi poate provoca disfuncţii. Mai mult, sunt necesare abordări metodice privind delimitarea circumscripţiilor electorale uninominale în Transnistria şi pentru cetăţenii moldoveni de peste hotare".

Cea de a patra tentativă, reuşită, dar contestată

Cea de a patra tentativă, reuşită, dar contestată, de modificare a sistemului electoral a avut loc în 2017. După nereuşita din 2013, peste doar un an şi jumătate, la 18 noiembrie 2014, în plină campanie electorală pentru alegerile Parlamentului, într-un articol pentru revista Europolitics, Vlad Plahotniuc şi-a anunţat priorităţile, printre care – "reformarea clasei politice, care nu mai poate fi amânată". La 6 martie 2016 liderul PDM a revenit la ideea reformării clasei politice, prin intermediul schimbării sistemului electoral proporţional cu unul majoritar, într-un singur tur de scrutin, cu dreptul cetăţenilor de revocarea a deputaţilor, după modelul sovietic. Deja la 14 martie 2017 deputaţii fracţiunii PDM au înregistrat proiectul nr.60 care prevedea modificarea Titlului III al Codului electoral – schimbarea sistemului electoral proporţionale cu sistemul majoritar. Imediat, a fost lansată o vastă campania de promovarea a noului sistem electoral. Însă deja la 19 aprilie 2017, la iniţiativa Preşedintelui Igor Dodon, deputaţii fracţiunii Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), care cu doar câteva săptămâni în urmă se opuneau vehement ideii schimbării sistemului electoral, au înregistrat proiectul nr.123 privind trecerea la sistemul electoral mixt (paralel – proporţional şi majoritar într-un singur tur). Proiectul PSRM a reprodus fidel, în proporţie de ~80%, proiectul PDM din 2013. Diferenţa a constat în faptul că PSRM a insistat pe un singur tur de scrutin în circumscripţiile uninominale. Cu această ocazie, Igor Dodon a specificat : "Sunt convins că vor susţine acest proiect colegii mei din Partidul Socialiştilor, şi eu îl voi susţine în calitate de preşedinte, dacă, în mod obligatoriu, se vor regăsi patru condiţii:

1. Suntem categoric împotriva micşorării pragului de reprezentare pentru partidele politice. 6% trebuie să fie păstrate. În anul 2014 noi am modificat legislaţia, majorând pragul de la 4% la 6% şi, consider, că acum nu este corect să micşorăm la 2% pentru ca toate partidele mici să ajungă în Parlament;
2. Doar un singur tur de scrutin. Mai exact, viitorul deputat este ales în urma unui singur tur. Acea persoană care a obţinut cel mai bun rezultat, nu neapărat majoritatea voturilor, el este ales deputat. Această practică se întâlneşte în foarte multe ţări;
3. Asigurarea fotoliilor de deputat pentru Transnistria în Parlament. Nu doar mandate care sunt planificate, însă rămân neocupate din cauza nesoluţionării problemei transnistrene;
4. Deschiderea secţiilor de votare suplimentare în afara hotarelor. Să oferim posibilitatea diasporei şi cetăţenilor care lucrează în străinătate mai activ să participe la alegeri. Ne interesează în primul rând Federaţia Rusă unde avem câteva sute de mii de cetăţeni.

Vorbim despre aceste patru condiţii. Dacă ele se regăsesc în proiect, noi vom vota în lectura II, dar dacă măcar unul dintre ele nu se va regăsi - noi nu vom vota acest proiect".

Cele două proiecte a PDM şi PSRM au fost comasate, iar la 20 iulie 2017 Parlamentul a adoptat legea nr. 154 prin care sistemul electoral proporţional a fost schimbat cu cel mixt. Astfel, insistenţa liderului PDM, Vlad Plahotniuc, de a schimba sistemul electoral a dat roade din a treia încercare a sa, datorită suportului Preşedintelui Igor Dodon. Adoptarea legii a avut loc în pofida opiniei comune din 19 iunie 2017 a Comisiei de la Veneţia şi OSCE, care au reiterat concluziile din 2014, adăugând că schimbarea sistemului electoral poate expune procesul electoral intereselor private ale oamenilor de afaceri.