Înlocuirea sistemului electoral proporțional cu cel mixt

După declararea independenței Republica Moldova, la 27 august 1991, pe teritoriul țării s-au desfășurat 8 scrutine electorale parlamentare, toate în baza sistemului electoral proporțional absolut, adică o țară – o singură circumscripție electorală. La 20 iulie 2017 Parlamentul a votat schimbarea sistemului electoral proporțional cu cel mixt (paralel). Astfel cel de al nouălea scrutin pentru alegerea Parlamentului, preconizat pentru 24 februarie 2019, se va desfășura prin îmbinarea sistemului proporțional cu cel majoritar.

De la introducerea sistemului electoral proporțional, în 1993, au fost exprimate nenumărate intenții de a-l modifica sau înlocui. Acest gen de intenții se regăsește mai ales în documentele programatice ale mai multor formațiuni politice. Totuși, tentative reale de modificare a sistemului electoral au fost 4, dintre care două – nereușite, una – realizată și anulată practic imediat, și doar ultima, a patra, a fost reușită.

Prima tentativă, nereușită

Prima tentativă, nereușită, de modificare a sistemului electoral a fost întreprinsă în 2002 de către Alianța Social Democrată (ASD), condusă de ex-premierul Dumitru Braghiș. În aprilie 2002, Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat grupul de inițiativă ASD, format din 608 persoane, care și-a propus desfășurarea unui referendum legislativ privind introducerea sistemului electoral mixt pentru alegerea Parlamentului și a sistemului electoral majoritar pentru alegerea consilierilor județeni. în luna iulie 2002 CEC a stabilit că grupul de inițiativă a colectat 221 de mii de semnături ale susținătorilor inițiativei de schimbare a sistemului electoral, dintre care 8 mii au fost declarate nevalabile. CEC a transmis documentele necesare Biroului permanent al Parlamentului, care a avut sarcina să propună spre examinare Parlamentului proiectul hotărârii privind declararea desfășurării referendumului legislativ sau să decidă asupra modificării legislații electorale pe calea votului în Parlament. Reprezentanții Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), partid de guvernământ în acea perioadă, au calificat inițiativa ASD drept o "provocare politică". De aceea, Comisia juridică a Parlamentului a fost împuternicită să verifice activitatea CEC de autentificare a semnăturilor grupului de inițiativă, aceasta pretinzând că a descoperit multiple încălcări. În urma verificărilor, s-a pretins estimarea că 45–50% din semnăturile autentificate de CEC ar fi fost falsificate. Aceasta după ce a fost anunțată verificarea a doar 12% din numărul celor 213 mii de semnături recunoscute valabile de către CEC, adică 25 560 de semnături. În astfel de circumstanțe, Parlamentul a refuzat să adopte decizia privind desfășurare referendumului.

A doua tentativă, nereușită

A doua tentativă, nereușită, de modificare a sistemului electoral a fost întreprinsă în 2008 de către Partid Liberal Democrat din Moldova (PLDM). La 23 februarie 2008 PLDM a organizat Adunarea cetățenilor Republicii Moldova pentru constituirea Grupul de inițiativă pentru desfășurarea referendumului republican, în vederea modificării modului de alegere a președintelui R. Moldova și a deputaților în Parlament. Grupul de inițiativă, care urma să colecteze cele 200.000 de semnături necesare pentru organizarea referendumului, a fost constituit din 1608 persoane, fiind condus de Vladimir Filat (președinte), Alexandru Tănase (vicepreședinte) și Ștefan Creangă (secretar). La 26 iunie 2008 PLDM a anunțat opinia publică că a reușit să colecteze 224 mii de semnături, dar că guvernarea PCRM, pentru a bloca inițiativa de modificare a Constituției, "a recurs la un tertip, speculând o lacună din Constituție, survenită după reforma teritorial–administrativă din 2002. Cu 10 zile înainte de finalizarea campaniei de colectare, Comisia Electorală Centrală (CEC) a lăsat să se înțeleagă că, pentru inițierea Referendumului constituțional, sunt necesare 340.000 de semnături, deși art. 141 din Constituție prevede expres că, pentru inițierea modificării Legii Supreme prin referendum, sunt suficiente semnăturile a cel puțin 200.000 de cetățeni". În acele circumstanțe, liderul PLDM, deputatul Vlad Filat, sesizase Curtea Constituțională, solicitând ca înalta instanță să interpreteze prevederile lit. a), alin.(1), art.141 din Constituție, pentru a răspunde la întrebarea – "câte semnături urmează să colecteze cetățenii pentru inițierea unui referendum – 200 mii sau 340 mii?". Prin Hotărârea nr. 10 din 18 iulie 2008, Curtea constituțională a respins examinarea în fond a sesizării, pe motiv că "lit. a), alin.(1), art.141 din Constituție nu conține ambiguități, imprecizii sau neclarități, voința legiuitorului fiind expresă", iar eliminarea neconcordanțelor menționate de PLDM ține de competența Parlamentului și a apărut după modificarea Legii nr.764-XV din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. S-a avut în vedere că micșorarea de aproximativ 4 ori a unităților administrativ teritoriale, prin Legea nr.764-XV, nu a fost însoțită de micșorarea proporțională a numărului minim de semnături în fiecare unitate teritorial-administrativă, de la 20 mii la 5 mii, așa cum fusese fixat în Constituție înaintea reformei administrativ-teritoriale, realizată în 1998 și anulată în 2001. Așa a eșuat cea de a doua tentativă de schimbare a sistemului electoral.

Cea de a treia tentativă, agreată și anulată

Cea de a treia tentativă, agreată și anulată, de modificare a sistemului electoral a fost întreprinsă în perioada 2012-2013 și aproape că reușise. Principalul promotor al ideii schimbării sistemului electoral a fost prim-vicepreședintele Partidului Democrat din Moldova (PDM), deputatul Vlad Plahotniuc, care a înregistrat două proiecte de legi în acest sens. Primul a fost proiectul individual nr. 408 din 27.02.2012 al deputatului, care prevedea trecerea la sistemul electoral majoritar în două tururi. Proiectul respectiv a fost ulterior retras de pe agenda Parlamentului, neavând suportul majorității parlamentare. Al doilea proiect, nr.163, din 16.04. 2013, a fost semnat și de deputații fracțiunii PDM Andrian Candu și Vasile Botnari, fiind lansat în toiul crizei politice, legate de reglările de conturi între componentele Alianței pentru Integrare Europeană (AIE). Proiectul a fost votat în doar 3 zile de la înregistrare, ignorându-se prevederile normelor privind transparența decizională, fiind astfel adoptată Legea nr. 94 din 19.04.2013, de modificare a Titlului III al Codului electoral, prin care s-a trecut de la sistemul electoral proporțional la sistemul mixt (paralel), cu majoritate simplă (în două tururi).

Modalitatea elaborării, înregistrării și adoptării rapide a Legii nr. 94 a sugerat existența unei înțelegeri între liderii PDM și PLDM – susținerea schimbării sistemului electoral, dorite de PDM, de către fracțiunea PLDM, în schimbul susținerii de către PDM a candidaturii liderului PLDM, Vlad Filat, la funcția de Prim-ministru. Această înțelegere prezumptivă a fost subminată de Hotărârea nr. 4 din 22.04.2013 a Curții Constituționale, prin care a fost declarat neconstituțional Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 584-VII din 10 aprilie 2013 privind desemnarea candidaturii liderului PLDM, Vlad Filat, pentru funcția de Prim-ministru. Înalta instanță ajunsese la concluzia că desemnarea în funcția de prim-ministru a unei persoane, precum ex-premierul Vlad Filat, căreia Parlamentul i-a exprimat vot de neîncredere, la 5 martie 2013, în baza suspiciunilor de corupție, este contrară principiilor statului de drept. Este de remarcat că suspiciunile de corupție au fost bazate pe scurgerile de informații audio de la Centrul Național Anticorupție (CNA), care conțineau înregistrările discuțiilor Premierului Filat cu subalternii. Scurgerile respective au apărut în spațiul public pe 15 februarie 2013, doar la două zile după declarația din 13 februarie 2013 a lui Vlad Filat privind părăsirea AIE de către PLDM.

În circumstanțele menționate, peste doar trei zile de la adoptarea Hotărârii Curții Constituționale, la 25 aprilie 2013 deputatul PLDM Tudor Deliu a înregistrat proiectul de Hotărâre nr. 179 privind constituirea Comisiei speciale pentru examinarea impactului Legii nr. 94 privind schimbarea sistemului electoral. Membrii Comisiei speciale, și anume cei din partea fracțiunilor PLDM și a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) (aflat în opoziție), au ajuns rapid la concluzia că impactul schimbării sistemului electoral va fi negativ. În consecință, la 3 mai 2013 fracțiunile PLDM și PCRM au votat Legea nr.108 prin care au restabilit redacția veche a Titlului III al Codului electoral, astfel revenindu-se la sistemul electoral proporțional. În așa mod, timp de doar două săptămâni, în Republica Moldova s-a trecut de la sistemul electoral proporțional la cel mixt și de la cel mixt înapoi la cel proporțional. O jumătate de an mai târziu, în noiembrie 2013, Președintele Parlamentului, Igor Corman, s-a adresat Comisiei de la Veneția, cerând avizarea proiectul PDM de schimbare a sistemului electoral, anulat de Parlament la 3 mai 2013. Opinia comună a Comisiei de la Veneția și OSCE pe marginea proiectului de schimbare a sistemului electoral a fost publicată la 24 martie 2014 și a avut printre principalele concluzii următoarea: "alegerea sistemului electoral este dreptul suveran al statelor, însă în contextul actual al Moldovei, reforma propusă trezește îngrijorări serioase și poate provoca disfuncții. Mai mult, sunt necesare abordări metodice privind delimitarea circumscripțiilor electorale uninominale în Transnistria și pentru cetățenii moldoveni de peste hotare".

Cea de a patra tentativă, reușită, dar contestată

Cea de a patra tentativă, reușită, dar contestată, de modificare a sistemului electoral a avut loc în 2017. După nereușita din 2013, peste doar un an și jumătate, la 18 noiembrie 2014, în plină campanie electorală pentru alegerea Parlamentului, într-un articol pentru revista Europolitics, Vlad Plahotniuc și-a anunțat prioritățile, printre care – "reformarea clasei politice, care nu mai poate fi amânată". La 6 martie 2016 liderul PDM a revenit la ideea reformării clasei politice, prin intermediul schimbării sistemului electoral proporțional cu unul majoritar, într-un singur tur de scrutin, cu dreptul cetățenilor de revocarea a deputaților, după modelul sovietic. Deja la 14 martie 2017 deputații fracțiunii PDM au înregistrat proiectul de lege nr. 60, care prevedea modificarea Titlului III al Codului electoral – schimbarea sistemului electoral proporționale cu sistemul majoritar. Imediat a fost lansată o vastă campania de promovare a noului sistem electoral. Însă, deja la 19 aprilie 2017, la inițiativa Președintelui Igor Dodon, deputații fracțiunii Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), care cu doar câteva săptămâni în urmă se opuneau vehement ideii schimbării sistemului electoral, au înregistrat proiectul de lege nr. 123 privind trecerea la sistemul electoral mixt (paralel – proporțional și majoritar într-un singur tur). Proiectul PSRM a reprodus fidel, în proporție de ~80%, proiectul PDM din 2013. Diferența a constat în faptul că PSRM a insistat pe un singur tur de scrutin în circumscripțiile uninominale. Cu această ocazie, Igor Dodon a specificat: "Sunt convins că vor susține acest proiect colegii mei din Partidul Socialiștilor și eu îl voi susține în calitate de președinte, dacă, în mod obligatoriu, se vor regăsi patru condiții:

1. Suntem categoric împotriva micșorării pragului de reprezentare pentru partidele politice. 6% trebuie să fie păstrate. În anul 2014 noi am modificat legislația, majorând pragul de la 4% la 6% și consider că acum nu este corect să micșorăm la 2%, pentru ca toate partidele mici să ajungă în Parlament.

2. Doar un singur tur de scrutin. Mai exact, viitorul deputat este ales în urma unui singur tur. Acea persoană care a obținut cel mai bun rezultat, nu neapărat majoritatea voturilor, el este ales deputat. Această practică se întâlnește în foarte multe țări.

3. Asigurarea fotoliilor de deputat pentru Transnistria în Parlament. Nu doar mandate care sunt planificate, însă rămân neocupate din cauza nesoluționării problemei transnistrene.

4. Deschiderea secțiilor de votare suplimentare în afara hotarelor. Să oferim posibilitatea diasporei și cetățenilor care lucrează în străinătate mai activ să participe la alegeri. Ne interesează, în primul rând, Federația Rusă, unde avem câteva sute de mii de cetățeni.

Vorbim despre aceste patru condiții. Dacă ele se regăsesc în proiect, noi vom vota în lectura a II-a, dar dacă măcar unul dintre ele nu se va regăsi - noi nu vom vota acest proiect".

Cele două proiecte, a PDM și PSRM, au fost comasate, iar la 20 iulie 2017 Parlamentul a adoptat legea nr. 154, prin care sistemul electoral proporțional a fost schimbat cu cel mixt. Astfel insistența liderului PDM, Vlad Plahotniuc, de a schimba sistemul electoral, a dat roade din a treia încercare a sa, datorită suportului Președintelui Igor Dodon. Adoptarea legii a avut loc în pofida opiniei comune, din 19 iunie 2017, a Comisiei de la Veneția și OSCE, care au reiterat concluziile din 2014, adăugând că schimbarea sistemului electoral poate expune procesul electoral intereselor private ale oamenilor de afaceri.