Discuție: Partidul Unității Naționale

Congresul I extraordinar din 25 iunie 2017

La 25 iunie 2017 şi-a ţinut lucrările Congresul Extraordinar al Partidului Unităţii Naţionale, eveniment la care au participat circa 1 200 de delegaţi din Republica Moldova şi România.

În cadrul congresului ex-preşedintele României, Traian Băsescu, a fost ales cu unanimitate de voturi în funcţia de preşedinte de onoare al Partidului Unităţii Naţionale. Vreau să vă spun din toată inima, că este cea mai mare onoare pe care mi-au putut-o face cetăţeni ai Republicii Moldova, să fiu preşedinte de onoare al unui partid care îşi pune ca principal obiectiv unirea Republicii Moldova cu România, a declarat Traian Băsescu în luarea sa de cuvânt. Congresul a decis ca până la clarificarea juridică a procedurii de acordare a cetăţeniei moldoveneşti lui Traian Băsescu, funcţia de preşedinte al PUN să rămână vacantă. Totodată, delegaţii la congres au decis alegerea deputatului român, Constantin Codreanu în funcţia de prim-vicepreşedinte al PUN.

În cadrul congresului, s-a menţionat că obiectivul PUN este să canalizeze toate forţele unioniste din Republica Moldova şi din afara frontierelor pentru atingerea obiectivului de reunificare a ţării, punând astfel capăt efectelor pactului Ribbentrop-Molotov.

De asemenea, reprezentanţii Partidului Mişcarea Populară din România a semnat un protocol de colaborare cu Partidul Unităţii Naţionale, cele două partide având ca obiectiv politic unirea Republicii Moldova cu România.

Congresul extraordinar din 11 iunie 2017

La 11 iunie 2017 a fost convocat Congresul extraordinar al Partidului “Dreapta”, eveniment la care au fost adoptate importante modificări în structura partidului.

Ca urmare a demisiei Anei Guţu din funcţia de preşedinte al Partidului “Dreapta”, delegaţii la congres l-au ales în funcţia de conducere pe Anatol Şalaru, liderul grupului de iniţiativă al Partidului Unităţii Naţionale iar Ana Guţu a fost aleasă în funcţia de prim-vicepreşedinte al partidului. De asemenea, congresul a operat modificări la Statutul partidului şi s-a decis modificarea denumirii Partidului “Dreapta” în “Partidul Unităţii Naţionale”.

În luarea sa de cuvânt, Ana Guţu a menţionat că “Dreapta” a pledat mereu pentru fortificarea polului unionist din RM şi în perspectiva alegerilor parlamentare din 2018 această unificare trebuie să înceapă de la partidul politic Dreapta, care a dat dovadă de maturitate şi a decis să fuzioneze cu echipa Partidului Unităţii Naţionale în baza platformei sale juridice.

Congresul de constituire din 14 februarie 2016

Duminică 14 februarie 2016, la Chişinău, s-au pus bazele formaţiunii politice – partidul Dreapta.

În cadrul Congresului de constituire al partidului Dreapta, s-au reunit 250 de delegaţi din raioanele şi municipiile Republicii Moldova.

Printre delegaţi au fost personalităţi din Diaspora cetăţenilor moldoveni, care şi-au exprimat dorinţa de a se investi “intr-un proiect politic care pledează pentru re-unificarea Republicii Moldova cu România, pentru integrarea plenară în spaţiul valoric european, pentru o viaţă mai bună a cetăţenilor din Republica Moldova într-o ţară puternică, prosperă şi sigură”.

Incapacitatea guvernărilor din ultimii ani de a implementa, de manieră eficientă programul electoral din 2009, disfuncţionalităţile succesive ale statului Republica Moldova, profunda instabilitate socio-politică, corupţia, eşecul protejării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, delapidările de proporţii ale fondurilor publice, incapacitatea de plată a salariilor şi pensiilor lasă Republica Moldova în pragul falimentului.

Această situaţie se traduce astăzi printr-o subzistenţă precară şi incertă a populaţiei. Rezultatul direct al acestei politici actuale a dus la pierderea încrederii în reprezentaţii clasei politice actuale în Republica Moldova, la care se adaugă un val de scepticism european în rândul populaţiei.

Partidul Dreapta se lansează în calitate de proiect politic şi social şi propune edificarea unei noi clase politice, bazate pe criterii de integritate, legalitate şi moralitate, în spiritul promovării valorilor româneşti şi europene.

Partidul Dreapta a lansat proiectul, intitulat “The Right Government”, articulat de un grup de tineri experţi din Republica Moldova şi Diaspora.

În cadrul congresului de constituire, crearea partidului Dreapta a fost salutată de către deputatul Parlamentului României domnul Ştefan Burlacu (Mişcarea Populară), Gabriel Plămădeală (preşedintele organizaţiei teritoriale Iaşi, partidul M10), colonelul Ion Petrescu, membru al Clubului Militar, Bucureşti, Nicolae Dabija, preşedintele Forului Democrat al Românilor. Mesaje de susţinere şi de încurajare au venit din partea PNL (România), Les Republicains (Franţa), Partidul Popular (Spania), grupul politic ALDE (APCE), Partidul Acţiunea Tinerilor (PACT, România), parlamentul Italiei. Delegaţii Congresului de constituire a Partidului Politic Dreapta au adoptat Statutul şi Programul, precum şi componenţa nominală a Consiliului Republican al formaţiunii. Consiliul Republican al Dreptei, pe lângă preşedinţii şi secretarii organizaţiilor teritoriale, include 10 membri din diasporă, cetăţeni ai Republicii Moldova stabiliţi peste hotare.

Doamna Ana Guţu a fost aleasă în calitate de Preşedinte al Partidului Politic Dreapta, iar în calitate de Secretar General a fost ales domnul Victor Sandu. Consiliul Republican, întrunit imediat după congres, în conformitate cu prevederile statutare, a votat în calitate de vice-preşedinţi ai partidului pe Ilie Ilaşcu, Dorin Duşciac, Ion Ursu, Iulian Gramaţki, Anatol Arhire, Maxim Guţu.

Biroului politic al partidului Dreapta a fost votat de Consiliul Republican în următoarea componenţă: Ana Guţu, Victor Sandu, Ilie Ilaşcu, Dorin Duşciac, Ion Ursu, Iulian Gramaţki, Anatol Arhire, Maxim Guţu, Alina Gheţiu, Dan Nicu, Liubovi Staver, Ludmila Coadă, Denis Ciobu.

Congresul de constituire a Dreptei a adoptat în unanimitate Rezoluţia de unire a Republicii Moldova cu România.

Rezoluţie de unire a Republicii Moldova cu România

Considerând comuniunea de istorie, limbă şi cultură a Republicii Moldova şi României drept fundament unificator inalienabil al unei naţiuni moderne,

Insistând asupra lichidării consecinţelor pactului Hitler-Stalin din 1939, care a supus decimării naţiunea română, unica naţiune europeană separată până în prezent după cel de-al doilea război mondial,

Conştientizând necesitatea imperioasă de a oferi tuturor cetăţenilor Republicii Moldova fără nicio discriminare o perspectivă clară de dezvoltare durabilă economică şi socială cu respectarea tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului,

Constatând o conjunctură regională şi internaţională marcată de tensiuni, instabilitate şi insecuritate, care pot afecta soarta cetăţenilor Republicii Moldova prin a fi izolaţi de spaţiul valoric european şi a sucomba în faţa aspiraţiilor imperiale ale Rusiei,

Înţelegând importanţa consolidării eforturilor creatoare ale cetăţenilor din Republica Moldova şi România întru promovarea naţiunii româneşti în marea familie a Uniunii Europene,

Aspirând la înflorirea naţiunii româneşti reîntregite în cadrul unei singure ţări, unde nu vor mai exista frontiere artificiale între fraţi, unde cetăţenii vor beneficia de plenitudinea drepturilor garantate de Constituţia României şi de legislaţia internaţională şi europeană, la care România este parte,

Considerând că Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova din 1991 a fost o primă etapă pe calea reîntregirii naţiunii române,

Acceptând armonizarea juridică, politică, economică şi socială a Republici Moldova cu România,

Congresul de constituire a partidului unionist Dreapta
CONSTATĂ
Necesitatea imperioasă de declarare a unirii Republicii Moldova cu România într-un singur stat,
ASTFEL:
Statul Republica Moldova, în frontierele sale recunoscute în 1991, şi statul România formează un singur stat naţional unitar, cu aceeaşi legislaţie aplicată pe întregul său teritoriu,
Cetăţenii Republicii Moldova devin cetăţeni ai României şi ai uniunii europene.

Administraţia publică locală îşi va exercita mandatul provizoriu până la reorganizarea teritorial-administrativă în conformitate cu legislaţia României. În fruntea unităţilor teritorial-administrative vor rămâne aleşii locali din ultimul scrutin, până la alegerile locale ordinare organizate pe întreg teritoriul României reîntregite.

Structura politică a partidelor pe teritoriul fostei Republici Moldova va fi armonizată cu cea a României.

Discursul Anei Guţu la Congresul de constituire a Partidului “Dreapta”

Stimaţi colegi, onoraţi oaspeţi ai Congresului de constituire a partidului unionist “Dreapta”,

În primul rând, vă mulţumesc tuturor pentru prezenţa la congresul de constituire a partidului unionist Dreapta, iar celor care au votat pentru candidatura mea la preşedinţia partidului nou creat – le exprim gratitudinea, în primul rând, pentru încrederea ce o manifestă faţă de umila mea persoană, deoarece această încredere simbolizează pentru mine corectitudinea deciziilor luate pe parcursul ultimilor ani, inclusiv decizia de a forma o nouă echipă politică, o echipă consolidată în jurul unei idei, şi nu în jurul unei persoane.

Stimaţi colegi,

Dreapta este un partid în devenire, un partid, care deschis şi asumat se declară unionist, unirea Republicii Moldova cu România constituind, din punctul nostru al tuturor de vedere, nu doar un ideal romantic, opac, plasat în paranteze conjuncturale, ci un scop suprem, pus în aplicare prin acţiuni concrete, realizate de oameni serioşi şi integri.

Unirea Republicii Moldova cu România pentru noi, cei din Dreapta, depăşeşte limitele unor slogane triumfaliste şi devine un cadru de luptă politică în condiţiile democraţiei şi pluralismului, cu toate atribuţiile ce decurg din această luptă. Ne propunem să devenim un partid competitiv, să accedem la putere prin convingerea fermă a electoratului de necesitatea reunificării naţiunii române, dar nu utilizând lozinci mincinoase, ci explicând cetăţenilor, celor care încă stau la dubii, că pentru binele lor, pentru binele copiilor lor – revenirea la sânul Ţării-Mame România este şansa vieţii noastre a tuturor.

Masa critică a unioniştilor la ora actuală nu este doar de 20% din opţiunile electorale, ci mult mai mult, unioniştii fiind dispersaţi, inclusiv prin toate partidele politice, din vina conjuncturii. Sarcina Dreptei este să contribuie la concentrarea şi concertarea tuturor eforturilor şi energiilor unioniste, pentru a nu risipi votul la alegeri în favoarea partidelor stataliste, deoarece la ora actuală, orice proiect statalist, fie de stânga, extremă stânga sau populist, dar şi de centru dreapta – nu vor face decât să prelungească agonia aşteptării pentru cetăţenii Republicii Moldova a unei vieţi asigurate din punct de vedere economic, social, securitar – un drept fundamental consfinţit în documentele internaţionale şi europene, dar şi în Constituţia Republicii Moldova, pe care Dreapta o respectă.

De ce Dreapta are ca scop suprem Unirea Republicii Moldova cu România?

Naţiunea română este singura naţiune europeană istorică, rămasă despărţită în urma celui de-al doilea război mondial, care a fost precedat de pactul Hitler-Stalin, cunoscut ca pactul Ribbentrop-Molotov, pact ce a despărţit nu doar teritorial, ci şi sanguin naţiunea română. Sechelele celui de-al doilea război mondial au fost reparate una câte una: a căzut URSS, s-a destrămat aşa zisul “lagăr socialist”, s-a reunificat naţiunea germană, ţările Europei de Est şi-au recăpătat libertatea politică, multe din ele sunt deja ţări-membre ale Uniunii Europene.

A rămas o singură restanţă a celui de-al doilea război mondial – reunificarea naţiunii române. Naţiunea română a fost decimată de regimul comunist, părinţii şi buneii noştri au suferit deportări, foamete organizată, genocid – istoria ni le povesteşte pe toate cu lux de amănunte. Noi nu vom uita niciodată crimele comunismului împotriva naţiunii române, noi, românii, avem memorie genetică, noi ştim cine suntem, de unde venim, care ne este originea şi neamul. Anume de aceea dorim reîntregirea naţiunii române – pentru repararea unei mari nedreptăţi istorice şi pentru că a venit timpul, ca teritoriul de Est al României să revină de drept în frontierele Ţării, aşa cum a fost dat de la strămoşi şi de la Dumnezeu. Dumnezeu de aia a făcut fiecare naţiune pe pământul său, cu limba sa, cultura şi tradiţiile sale. Identitatea românească a teritoriului actual al Republicii Moldova şi a oamenilor care locuiesc aici este evidentă şi incontestabilă.

De ce cetăţenii vor Unirea Republicii Moldova cu România?

Orice problemă care frământă astăzi cetăţeanul de rând al Republicii Moldova este indisolubil legată de dezideratul Unirii.

Cetăţeanul îşi doreşte bunăstare şi o calitate a vieţii conformă standardelor europene – salarii şi pensii decente, plătite la timp, graţie unor politici economice şi fiscale previzibile, graţie utilizării resurselor naturale şi energetice calitative, conform normele europene – cadrul respectiv există în România – ţară cu cea mai mare creştere economică din UE – deci. Cetăţeanul înţelege – aceasta este posibil doar prin unirea Republicii Moldova cu România.

Femeia îşi doreşte sănătatea copiilor săi şi a familiei sale într-un sistem medical prietenos, cu asigurarea accesului gratuit la echipamente de diagnosticare, consultaţii înalt profesioniste, tratamente şi medicamente moderne – deci, femeia, stâlpul familiei, doreşte unirea Republicii Moldova cu România.

Cetăţenii vor să-şi asigure libertatea economică, înfiinţând afaceri proprii, plătind impozite onest în bugetul statului, fără teama că va veni cineva să le fure afacerea, antreprenorii mici şi mijlocii vor să activeze nestingheriţi de excesele numeroaselor organisme de control fiscal – deci, antreprenorii mici şi mijlocii cu siguranţă doresc unirea Republicii Moldova cu România.

Cetăţenii vor să aibă încredere în justiţie, vor să se asigure, că dacă măcar unul din drepturile lor fundamentale va fi încălcat, dacă vreun demnitar corupt le va fura banii din buzunarele lor, aşa cum s-a întâmplat cu furtul miliardului, graţie căruia Republica Moldova a devenit vedetă în plan internaţional (eforturile diplomaţiei moldoveneşti plătite din buzunarele noastre sunt egale cu zero în faţa unei ditamai lovituri de PR), justiţia va fi de partea cetăţeanului şi nu va intra în cârdăşie cu hoţii. Şi în acest caz cetăţenii înţeleg, că doar unirea Republicii Moldova cu România va asigura normalitatea funcţionării sistemului judiciar – garant al investiţiilor externe şi interne. DNA nu poate trece Prutul doar decât în cazul când DNA va fi instituţie legală aici, pe actualul teritoriu al Republicii Moldova.

Cetăţeanul îşi doreşte o securitate fizică şi geopolitică într-un mediu regional incert, cu un pericol evident din partea Rusiei, devenit între timp stat agresor în Ucraina vecină, rupându-i neruşinat din teritoriul suveran – deci, cetăţeanul trebuie să dorească reunificarea cu România, stat membru NATO, gata oricând să-şi apere cetăţenii săi în cazul unei agresiuni militare, de oriunde ar veni ea.

Tinerii doresc să le fie asigurat un viitor educaţional şi profesional previzibil în propria lor ţară, şi nu undeva peste hotare, departe de casă şi de familie – prin urmare, tinerii, doresc unirea Republicii Moldova cu România.

Conflictul îngheţat de pe Nistru riscă să se dezgheţe în orice clipă, iar în stânga Nistrului locuiesc cetăţeni de-ai noştri, buni români – şi ei îşi doresc o viaţă decentă, fără a fi deportaţi, izgoniţi din teritoriul lor, acolo este casa lor – unirea Republicii Moldova cu România va aduce soluţionarea conflictului de pe Nistru, căci nu există cetăţean dincolo de Nistru care nu şi-ar dori un trai onest, asigurat, într-un spaţiu european, unde legea este una pentru toţi, unde libertăţile şi drepturile omului sunt respectate.

Care este planul Dreptei pentru realizare Unirii Republicii Moldova cu România?

Dreapta consideră că votarea Declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova în 1991 a fost o eroare politică, eroare comisă din vina imaturităţii liderilor, mulţi din ei – foşti nomenclaturişti, aflaţi în vârful piramidei de la guvernare. Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova a fost votată cu întârziere, după modelul ţărilor baltice, a Ucrainei. Doar că, liderii slabi ai fostei republici socialiste au avut curaj exact pentru a imita acţiunile liderilor din fostelor republici-surori. Ei nu au avut suficient fler politic, dar nici curaj, pentru a vedea clar, că republica socialistă Moldovenească avea o cu totul altă şansă de eliberare de sub jugul sovieto-comunist – cea de revenire la sursă – cea de unire cu România. Dacă nu au dat dovadă de fler politic, era suficient, măcar să-l întrebe de Vitautas Landsbergis, ce ar fi făcut Lituania dacă ar fi avut o Ţară-Mamă la frontieră în 1991 – şi pianistul Landsbergis le-ar fi dat răspunsul adecvat – uniţi-vă cu Ţara voastră România!

După 25 de ani de experienţe nefaste, statul Republica Moldova a ajuns în pragul unui faliment financiar, din cauza că elitele, ce s-au perindat la guvernare nu a fost capabile să-şi asume rolul de demnitari de stat, nu au fost capabile să realizeze ceea ce au votat, cel puţin unii din ei, în 1991 – proiectul de stat suveran pe nume RM. Azi noi spunem că proiectul de stat suveran a falimentat, au falimentat instituţiile, subjugate partinic, a falimentat justiţia, au falimentat partidele politice, ajunse nişte SRL-uri la cheremul unor clanuri mafiote, cu baroni locali, dar şi la nivel central.

Aceasta, însă, deloc nu înseamnă că noi, cetăţenii oneşti ai acestui stat, buni contribuabili, am falimentat. În Republica Moldova au rămas 3,5 mln de cetăţeni, care, sunt disperaţi şi decepţionaţi de viaţa grea, lipsa rezultatelor în materie de securitate economică, socială, ecologică etc., de politicienii corupţi şi venali. Dar, noi, aceşti cetăţeni, trăim pe pământul nostru, la noi acasă, noi avem familii, avem copii, nepoţi, avem profesii, avem un rost în viaţă. Noi nu avem planuri de plecare, că doar nu pot toţi să părăsească Republica Moldova, oricât de mult ar dori-o guvernanţii pentru a asigura veniturile la buget din contul remitenţelor. Şi atunci, noi, cetăţenii, ne întrebăm – cât şi de ce trebuie să mai acceptăm experienţele politice ale partidelor stataliste, care ne promit marea şi sarea, o viaţă într-un paradis ce nu va surveni niciodată? Această cale se arată a fi extrem de lungă: iar vom experimenta cu alegerea preşedintelui de întreg poporul – un gadget electoral exploatat pe larg de cine vrei – şi partide din parlament, şi partide încropite în stradă pe seama speculaţiilor cu revendicările economice ale cetăţenilor; apoi vom experimenta cu perindarea la guvernare a diferitor platforme, uitând că specia plahotniucilor şi filaţilor e mereu de veghe şi se reîncarnează peste noapte în formaţiuni noi-nouţe, numai bine de votat.

Dreapta propune cetăţenilor unica opţiune valabilă pentru supravieţuirea lor fizică şi morală, pentru relansarea cadrului instituţional democratic, pentru resetarea democratică a societăţii şi a instituţiilor, pentru asigurarea unei vieţi decente într-o Ţară liberă, puternică, prosperă, cu justiţie onestă şi instituţii responsabile – Dreapta cheamă cetăţenii Republicii Moldova să opteze curajos şi conştient pentru unirea Republicii Moldova cu România.

Dreapta consideră că unirea Republicii Moldova cu România trebuie să fie realizată în baza unui act politico-juridic, votat, în primul rând, în legislativul Republicii Moldova şi ulterior în cel al României. Prin urmare, Dreapta pledează pentru unirea celor două state româneşti pe calea democraţiei reprezentative.

Pentru a obţine realizarea acestui vot, e necesar ca deputaţii unionişti, aleşi în parlamentul Republici Moldova să întrunească o majoritate absolută, actul reunificării celor două state româneşti fiind discutat şi agreat în prealabil cu conducătorii României şi conducătorii principalelor puteri mondiale.

Procesul de discuţii privind reunificarea naţiunii române trebuie să fie internaţionalizat în baza unor eforturi diplomatice majore, nu doar la nivel de analize făcute de agenţii de presă sau institute ştiinţifice. Reunificarea naţiunii române trebuie să devină subiect de discuţii şi dezbateri deschise, sistemice şi sistematice, cu plan de acţiuni şi termene concrete, în instituţiile europene şi în Senatul SUA.

Am descris punctual, care este scenariul optim pentru unirea Republicii Moldova cu România. Unirea Republicii Moldova cu România se va produce inevitabil.

Trebuie să înţelegem, că după votarea unirii Republicii Moldova cu România urmează procesele de armonizare. Armonizarea legislativă, instituţională şi teritorială poate fi înfăptuită rapid, chiar dacă la prima vedere aceasta ar părea un lucru dificil. Noi trebuie să ne inspirăm din experienţa istorică a naţiunii române – şi anume, România interbelică, deoarece acei 22 de ani au fost un model de succes economic, social, cultural de mare anvergură a naţiunii române reunificate. Anume procesele de armonizare politică, legislativă, socio-economică, militară, diplomatică – vor necesita investiţii intelectuale majore din partea generaţiei tinere de aici, din Republica Moldova.

Am spus şi voi repeta – unirea Republicii Moldova nu înseamnă distrugerea statului, deoarece statul suntem noi – oamenii, cetăţenii. Cetăţenii cei mai buni, din segmentul de expertiză profesională, cetăţenii stabiliţi peste hotarele Republicii Moldova, cu studii selecte, cariere profesionale strălucite vor fi solicitaţi să contribuie la profesionalizarea instituţională rapidă şi eficientă în România reîntregită. Nu întâmplător Dreapta a atras în primele sale rânduri tineri pregătiţi din diasporă, tineri realizaţi în ţări europene, care sunt integri, care ştiu să respecte legislaţia, care ştiu cum trebuie de făcut reforme, care inovează şi creează, care contribuie la progres şi dezvoltare durabilă, deocamdată în ţările de adopţie. Aceşti tineri sunt gata să revină, să muncească la civilizarea societăţii din republica Moldova, dar, ei îşi doresc să-şi manifeste talentele într-o Românie reîntregită, cu o naţiune prosperă.

Stimaţi colegi,

M-am străduit în discursul meu să formulez clar şi succint răspunsul la unele întrebări, care, cu siguranţă aţi dori să ni le adresaţi nouă, celor care am decis să lansăm echipa partidului unionist Dreapta.

Urmează să desfăşurăm împreună cu dumneavoastră o vastă activitate pentru a construi şi dezvolta partidul Dreapta, dar mai ales, pentru a duce în mijlocul cetăţenilor disperaţi mesajul nostru – unic valabil din punct de vedere politic pentru toţi cetăţenii, fără nicio excepţie, fără nicio discriminare: doar unirea Republicii Moldova cu România va da startul unei noi vieţi de calitate – noi, cetăţenii, vrem să ne simţim acasă, vrem să trăim bine la noi acasă, vrem să trăim bine azi, acum, imediat, şi nu cândva departe sau niciodată.

Pentru această trebuie să îmbrăţişăm cu toţii doar o singură idee majoră, o singură opţiune salvatoare, să cerem doar un singur lucru de la politicieni, guvernanţi – unirea Republicii Moldova cu România. Aşa să ne ajute Dumnezeu, într-un ceas bun nouă tuturor, într-un ceas bun partidului unionist Dreapta!

Vă mulţumesc pentru atenţie!
Trăiască naţiunea română reunită!
Trăiască Ţara noastră România!