Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei
Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei (CECG) este un organ de stat independent, înființat de Adunarea Populară a Găgăuziei, pentru realizarea politicii electorale în scopul bunei desfășurări a alegerilor și pentru controlul respectării prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Misiunea CECG este de a crea condiții optime pentru toți cetățenii moldoveni domiciliați în Găgăuzia ca să-și poată exercita nestingherit dreptul constituțional de a alege și de a fi ales în cadrul unor alegeri libere și corecte.
Sediu: MD-3805, Republica Moldova
mun. Comrat, str. Tretiakov 13
tel.: +373 (298) 22-592
e-mail: [email protected]
site web: www.mskgagauzia.md
| Președinte | Ivan Comur |
| Vicepreședinte | Marina Croitor |
| Secretar | Elena Cazanji |
| Membri | Valentin Cara Ilia Ciolac Elena Dimitroglo Igor Izvecov Anna Mihalciuc Svetlana Mironova |
Cadrul legal
Dezvoltarea cadrului legal electoral
Cadrul juridic pentru desfășurarea alegerilor în Găgăuzia a fost dezvoltat într-un context politic specific. Primul exercițiu electoral regional din Găgăuzia – alegerea Adunării Populare și a Guvernatorului a avut loc la 28 mai – 11 iunie 1995, în baza unui regulament elaborat de Guvernul Republicii Moldova, care adapta legislația electorală națională la necesitățile autonomiei nou create în baza legii din 1994. În 1997 legislația electorală a Republicii Moldova a fost codificată, reglementările și procedurile electorale fiind standardizate în Codul electoral. În astfel de circumstanțe, autoritățile Găgăuziei au decis adaptarea prevederilor Codului electoral al Republicii Moldova la necesitățile legate de organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară și Guvernatorul Găgăuziei. În acest sens, în 1998 au fost adoptate Legea cu privire la alegerile de deputați în Adunarea Populară și Legea cu privire la alegerea Guvernatorului (Bașcanului).
Astfel, abia în al doilea ciclu electoral alegerile au fost pentru prima oară organizate de CECG, autoritate electorală temporară, constituită în baza legilor adoptate de Adunarea Populară, dar având la bază reglementări preluate din Codul electoral al Republicii Moldova. Alegerile pentru Adunarea Populară și funcția de Guvernator în baza legilor regionale au avut loc în două runde, la 22 august și 5 septembrie 1999, și s-au desfășurat concomitent pentru a doua oară. După criza politică din ianuarie-februarie 2002, izbucnită între conducerea autonomiei Găgăuze și guvernarea centrală a Republicii Moldova, a avut loc desincronizarea celor două tipuri de alegeri. Unicele alegeri anticipate pentru funcția de Guvernator din istoria Găgăuziei au avut loc la 6 și 20 octombrie 2002, pe când cele ordinare pentru Adunarea Populară – în perioada 16–30 noiembrie 2003.
Evoluția statutului CECG
Statutul Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei ca instituție împuternicită să asigure administrarea procesului electoral în autonomie a evoluat în paralel cu dezvoltarea legislației electorale din Găgăuzia. CECG și-a început activitatea în calitate de organ electoral provizoriu în 1995, de fiecare dată fiind formată odată cu numirea datei alegerilor și dizolvată după validarea alegerilor Adunării Popularea sau a Guvernatorului. Funcționarea CECG în regim provizoriu a durat de-a lungul a 5 cicluri electorale. Situația respectivă a avut un șir de repercusiuni negative asupra pregătirii și organizării alegerilor:
- nu erau estimate și alocate din timp resursele financiare necesare;
- nu se realiza instruirea corespunzătoare a funcționarilor electorali;
- întârzia demararea procedurilor electorale;
- nu exista un aparat auxiliar profesionist etc.
Totuși, cel mai important neajuns al acestei stări de lucruri era lipsa unei memorii și practici instituționale în organizarea și desfășurarea alegerilor, precum și lipsa unor capacități profesionale solide ale membrilor CECG în absența unei experiențe continue în organizarea scrutinelor. În acest sens, era imposibilă crearea unor “tradiții electorale” adecvate în UTA Găgăuzia, spre deosebire de situația la nivel național, unde Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova (CEC) activa pe bază permanentă din 1997 și a reușit să asigure de o manieră profesionistă desfășurarea tuturor tipurilor de scrutine electorale: prezidențiale, parlamentare, locale și referendumuri.
Nu doar mandatul provizoriu al Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei a creat probleme în activitatea instituției, ci și prevederile legale cu privire la rechemarea membrilor CECG, în detrimentul garanțiilor de independență și imparțialitate a acestora. Potrivit articolului 23 al Legii privind alegerea Adunării Populare și articolul 22 al Legii privind alegerea Guvernatorului, membrii CECG puteau fi revocați din funcțiile deținute, dacă încălcau restricțiile impuse ori ar fi eventual comis fapte, incompatibile cu statutul său
. Revocarea membrilor se putea efectua de către autoritățile care i-au desemnat, precum și de propriii colegi din cadrul CECG, prin adoptarea unei hotărâri de către majoritatea membrilor. Totodată, articolul 7 al Legii privind organele electorale ale Găgăuziei, prevedea că revocarea membrilor CECG putea avea loc doar în urma unei hotărâri a Curții de Apel. Evident, o asemenea reglementare asigura un nivel mai mare de independență și căi corespunzătoare de atac a deciziilor administrative și politice abuzive, dar neconcordanțele dintre aceste legi permitea interpretări diferite. De remarcat că standardele internaționale în materie solicită evitarea revocării membrilor organelor electorale de către cei care i-au numit în funcție, în schimb admisibilitatea acesteia pentru culpă disciplinară sau incompetență, iar motivele revocării trebuie să fie formulate în mod clar și expres în lege.
Deși reglementările legale permiteau, de principiu, înființarea și funcționarea continuă a CECG, inclusiv între scrutine, în realitate, până în 2016, mandatul CECG coincidea cu perioada electorală pentru alegerile Adunării Populare sau a Guvernatorului, iar componența instituției se schimba radical în ajunul fiecărui scrutin. Modificări au intervenit, inclusiv, în privința celor 3 membri ai CECG, care ar fi trebuit să activeze în bază permanentă, cu salarizare corespunzătoare unor funcții publice.
Adoptarea Codului electoral al GăgăuzieiRU, la 31 iulie 2015, a permis eliminarea inconsistențelor din legislația precedentă referitoare la activitatea CECG și transformarea acesteia într-o instituție permanentă. Noua componență a CECG a fost confirmată la 22 decembrie 2015 pentru un mandat de 5 ani. Organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei din 20 noiembrie – 4 decembrie 2016 au reprezentat o primă experiență în administrarea proceselor electorale de către noua autoritate electorală permanentă.