Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XI-a

De la alegeri.md
Versiunea din 21 decembrie 2022 00:04, autor: Oleg (Discuție | contribuții) (Declarații)
Salt la: navigare, căutare

Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova și unica autoritate legislativă a statului. În urma alegerilor parlamentare din 11 iulie 2021 a fost ales Parlamentul de legislatura XI-a. În componența noului Legislativ au obținut reprezentare trei formațiuni politice, inclusiv un bloc electoral, care au format trei fracțiuni parlamentare.

Parlamentul de legislatura a XI-a
Conducerea Parlamentului
Fracțiuni parlamentare
Alegerea Parlamentului

Structura Parlamentului

Conducerea Parlamentului

 1 
Igor Grosu
Igor Grosu
președinte, din 29 iulie 2021
PAS
2
Vlad Batrîncea
Vlad Batrîncea
vicepreședinte, 29 iulie 2021
BCS
3
Mihai Popșoi
Mihai Popșoi
vicepreședinte, 29 iulie 2021
PAS

Biroul permanent

La 29 iulie 2021 Parlamentul a votat[1] Hotărârea Parlamentului nr. 84 din 29.07.2021 privind componența numerică și nominală a Biroului permanent al Parlamentului structura și componența nominală a Biroului permanent, organul de lucru al Parlamentului.

Componența Biroului permanent

 1 
Vlad Batrîncea
Vlad Batrîncea
din 29 iulie 2021 (din oficiu)
BCS
2
Vasile Bolea
Vasile Bolea
29 iulie 2021
BCS
3
Lilian Carp
Lilian Carp
15 septembrie 2022
PAS
4
Corneliu Furculiță
Corneliu Furculiță
29 iulie 2021
BCS
5
Doina Gherman
Doina Gherman
29 iulie 2021
PAS
6
Igor Grosu
Igor Grosu
29 iulie 2021 (din oficiu)
PAS
7
Liliana Nicolaescu-Onofrei
Liliana Nicolaescu-Onofrei
29 iulie 2021
PAS
8
Dan Perciun
Dan Perciun
29 iulie 2021
PAS
9
Mihai Popșoi
Mihai Popșoi
29 iulie 2021 (din oficiu)
PAS
10
Veronica Roșca
Veronica Roșca
29 iulie 2021
PAS
11
Olesea Stamate
Olesea Stamate
29 iulie 2021
PAS
12
Constantin Starîș
Constantin Starîș
6 august 2021
BCS
13
Denis Ulanov
Denis Ulanov
29 iulie 2021
PPȘ

Fracțiuni parlamentare

Fracțiunea Structura inițială
 1  Partidul Acțiune și Solidaritate 63 de mandate
2 Blocul Comuniștilor și Socialiștilor 32
3 Partidul “Șor” 6

Comisii permanente

Hotărârea Parlamentului nr. 86 din 29 iulie 2021[2] Hotărârea Parlamentului nr. 86 din 29.07.2021 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului
Nr. Președinte Comisie Membri
 1 
Olesea Stamate
Olesea Stamate
PAS, din 29 iulie 2021
Comisia juridică, numiri și imunități 11
2
Dumitru Alaiba
Dumitru Alaiba
PAS, 24 august 2021
Comisia economie, buget și finanțe 10
3
Lilian Carp
Lilian Carp
PAS, 29 iulie 2021
Comisia securitate națională, apărare și ordine publică 9
4
Doina Gherman
Doina Gherman
PAS, 29 iulie 2021
Comisia politică externă și integrare europeană 9
5
Grigore Novac
Grigore Novac
BCS, 29 iulie 2021
Comisia drepturile omului și relații interetnice 6
6
Larisa Voloh
Larisa Voloh
PAS, 29 iulie 2021
Comisia administrație publică 9
7
Liliana Nicolaescu-Onofrei
Liliana Nicolaescu-Onofrei
PAS, 29 iulie 2021
Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media 12
8
Alexandr Trubca
Alexandr Trubca
PAS, 15 septembrie 2022
Comisia agricultură și industrie alimentară 9
9
Dan Perciun
Dan Perciun
PAS, 29 iulie 2021
Comisia protecție socială, sănătate și familie 10
10
Valeriu Muduc
Valeriu Muduc
BCS, 21 iulie 2022
Comisia mediu și dezvoltare regională 8
11
Tatiana Cunețchi
Tatiana Cunețchi
BCS, 29 iulie 2021
Comisia de control al finanțelor publice 7

Control parlamentar

Comisii de anchetă

# Președinte Comisie Membri
 1 
Ina Coșeru
Ina Coșeru
4 noiembrie 2021[1. 1] Hotărârea Parlamentului nr. 163 din 04.11.2021 – 14 iulie 2022[1. 2] Hotărârea Parlamentului nr. 200 din 14.07.2022
Comisia de anchetă privind modul de exploatare a substanțelor minerale utile și determinarea impactului asupra mediului
Raport: 13 iulie 2022  arhivat
10

Lista deputaților

Lista inițială

Nr. Nume Domiciliu Anul Formațiune Mandat
1
Igor Grosu
Igor Grosu
profesor
mun. Chișinău 1972 PAS
2
Vladimir Voronin
Vladimir Voronin
inginer economist, politolog, jurist
mun. Chișinău 1941 PCRM •••••••
3
Natalia Gavrilița
Natalia Gavrilița
jurist, administrație publică
mun. Chișinău 1977 PAS
4
Mihai Popșoi (Mihail Popșoi)
Mihai Popșoi
relații internaționale, politolog
mun. Chișinău 1987 PAS
5
Igor Dodon
Igor Dodon
economist, jurist
mun. Chișinău 1975 PSRM ••••
6
Sergiu Litvinenco
Sergiu Litvinenco
jurist
s. Hîrtop,
r-nul Cimișlia
1981 PAS
7
Andrei Spînu
Andrei Spînu
economist
s. Ratuș,
r-nul Criuleni
1986 PAS
8
Zinaida Greceanîi
Zinaida Greceanîi
economist
mun. Chișinău 1956 PSRM •••••
9
Liliana Nicolaescu-Onofrei
Liliana Nicolaescu-Onofrei
filolog, profesor
mun. Chișinău 1968 PAS
10
Doina Gherman
Doina Gherman
profesor, manager
mun. Chișinău 1982 PAS
11
Vlad Batrîncea
Vlad Batrîncea
jurist
mun. Chișinău 1981 PSRM ••
12
Vladimir Bolea
Vladimir Bolea
istoric, jurist
mun. Chișinău 1971 PAS
13
Veronica Roșca
Veronica Roșca
politolog, jurist
mun. Chișinău 1982 PAS
14
Ilan Șor
Ilan Șor
jurist
mun. Chișinău 1987 PPȘ
15
Oleg Reidman
Oleg Reidman
radiofizician
mun. Chișinău 1952 PCRM •••••
16
Lilian Carp
Lilian Carp
profesor, istoric
mun. Chișinău 1978 PAS ••
17
Natalia Davidovici
Natalia Davidovici
psihopedagog, jurnalist
mun. Chișinău 1971
18
Bogdan Țîrdea (Bogdat Țîrdea)
Bogdan Țîrdea
istoric, politolog
or. Codru,
mun. Chișinău
1974 PSRM ••
19
Olesea Stamate
Olesea Stamate
jurist
mun. Chișinău 1983 PAS
20
Larisa Voloh
Larisa Voloh
profesor
s. Palanca,
r-nul Ștefan Vodă
1971 PAS
21
Alla Dolință
Alla Dolință
economist, jurist
mun. Chișinău 1969 PSRM ••
22
Dan Perciun
Dan Perciun
politolog
mun. Chișinău 1991 PAS
23
Ion Groza
Ion Groza
profesor
s. Colibași,
r-nul Cahul
1966 PAS
24
Alla Pilipețcaia
Alla Pilipețcaia
inginer tehnolog
mun. Soroca,
r-nul Soroca
1972 PSRM
25
Virgiliu Pâslariuc
Virgiliu Pâslariuc
istoric, profesor
mun. Chișinău 1969 PAS
26
Valentina Manic
Valentina Manic
economist
mun. Hîncești,
r-nul Hîncești
1956 PAS
27
Elena Bodnarenco
Elena Bodnarenco
economist, jurist, administrație publică
mun. Soroca,
r-nul Soroca
1965 PCRM •••••
28
Vasile Șoimaru
Vasile Șoimaru
economist, profesor
mun. Chișinău 1949
29
Marina Tauber
Marina Tauber
sportiv, politolog
mun. Chișinău 1986 PPȘ
30
Dumitru Alaiba
Dumitru Alaiba
economist, manager
mun. Chișinău 1982 PAS
31
Alexandr Suhodolski
Alexandr Suhodolski
jurist
mun. Comrat,
UTA Găgăuzia
1989 PSRM
32
Radu Marian
Radu Marian
economist
mun. Chișinău 1990 PAS
33
Galina Sajin
Galina Sajin
jurnalist
s. Șerpeni,
r-nul Anenii Noi
1973 PAS
34
Constantin Starîș
Constantin Starîș
jurnalist
mun. Chișinău 1971 PCRM
35
Petru Frunze
Petru Frunze
jurist
s. Puhoi,
r-nul Ialoveni
1985 PAS
36
Oazu Nantoi
Oazu Nantoi
inginer electrician
mun. Chișinău 1948 PAS ••
37
Eduard Smirnov
Eduard Smirnov
inginer mecanic, istoric
mun. Chișinău 1939 PSRM ••
38
Vasile Grădinaru
Vasile Grădinaru
jurist
mun. Chișinău 1982 PAS
39
Artur Mija
Artur Mija
economist
mun. Chișinău 1990 PAS
40
Corneliu Furculiță
Corneliu Furculiță
agronom, jurist
mun. Chișinău 1969 PSRM ••
41
Ana Racu
Ana Racu
jurist
mun. Chișinău 1979
42
Mihail Druță
Mihail Druță
istoric, militar
mun. Chișinău 1957
43
Veaceslav Nigai
Veaceslav Nigai
jurist
or. Căușeni,
r-nul Căușeni
1964 PCRM
44
Denis Ulanov
Denis Ulanov
jurist
mun. Chișinău 1976 PPȘ
45
Marcela Adam
Marcela Adam
filolog, profesor, administrație publică
mun. Chișinău 1974 PAS
46
Adrian Belîi
Adrian Belîi
medic, manager
mun. Chișinău 1975
47
Irina Lozovan
Irina Lozovan
jurist
or. Ocnița,
r-nul Ocnița
1983 PSRM
48
Mariana Cușnir
Mariana Cușnir
administrație publică, jurist
mun. Orhei,
r-nul Orhei
1981 PAS
49
Dumitru Budianschi
Dumitru Budianschi
matematician, economist
mun. Chișinău 1961
50
Tatiana Cunețchi
Tatiana Cunețchi
economist
mun. Chișinău 1964 PSRM
51
Alexandr Trubca
Alexandr Trubca
administrație publică
mun. Chișinău 1988 PAS
52
Oleg Canațui
Oleg Canațui
inginer tehnolog, administrație publică
or. Leova,
r-nul Leova
1976 PAS
53
Fiodor Gagauz
Fiodor Gagauz
jurist, administrație publică
s. Gaidar,
UTA Găgăuzia
1958 PSRM ••
54
Igor Talmazan
Igor Talmazan
jurist
s. Mereni,
r-nul Anenii Noi
1981 PAS
55
Valeriu Muduc
Valeriu Muduc
economist, administrație publică
or. Fălești,
r-nul Fălești
1959 PCRM
56
Marina Morozova
Marina Morozova
profesor, economist, relații internaționale
mun. Chișinău 1981 PAS
57
Ersilia Qatrawi
Ersilia Qatrawi
asistent social, administrație publică, jurist
s. Ștefănești,
r-nul Ștefan Vodă
1983 PAS
58
Petru Jardan
Petru Jardan
jurist
s. Lozova,
r-nul Strășeni
1976 PPȘ
59
Adela Răileanu
Adela Răileanu
jurnalist, relații internaționale
mun. Chișinău 1975 PSRM
60
Larisa Novac
Larisa Novac
profesor, manager educațional
s. Gura Camencii,
r-nul Florești
1984 PAS
61
Sergiu Lazarencu
Sergiu Lazarencu
economist
mun. Chișinău 1985 PAS
62
Alla Darovannaia
Alla Darovannaia
economist, profesor
mun. Chișinău 1964 PSRM
63
Andrian Cheptonar
Andrian Cheptonar
sociolog, manager
mun. Ungheni,
r-nul Ungheni
1982 PAS
64
Maria Gonța
Maria Gonța
profesor
or. Fălești,
r-nul Fălești
1967 PAS
65
Vasile Bolea
Vasile Bolea
jurist
mun. Chișinău 1982 PSRM ••
66
Boris Marcoci
Boris Marcoci
inginer constructor
mun. Bălți 1965 PAS
67
Adrian Băluțel
Adrian Băluțel
economist, relații internaționale
mun. Chișinău 1993 PAS
68
Vladimir Odnostalco
Vladimir Odnostalco
psiholog, administrație publică
s. Ferapontievca,
UTA Găgăuzia
1984 PSRM ••
69
Artemie Cătănoi
Artemie Cătănoi
jurist, administrație publică
or. Căușeni,
r-nul Căușeni
1982 PAS
70
Ina Coșeru
Ina Coșeru
biolog, economist
mun. Chișinău 1975 PAS
71
Inga Sibova
Inga Sibova
inginer mecanic, contabil
or. Cimișlia,
r-nul Cimișlia
1966 PCRM
72
Maria Pancu
Maria Pancu
economist
mun. Chișinău 1960 PAS
73
Ion Șpac
Ion Șpac
tehnician constructor
s. Peticeni,
r-nul Călărași
1972 PAS
74
Reghina Apostolova
Reghina Apostolova
profesor
mun. Chișinău 1951 PPȘ
75
Petru Burduja
Petru Burduja
economist
mun. Chișinău 1976 PSRM
76
Ion Babici
Ion Babici
electrician, jurist
mun. Soroca,
r-nul Soroca
1973 PAS
77
Angela Munteanu-Pojoga
Angela Munteanu-Pojoga
filolog, jurnalist, administrație publică
mun. Chișinău 1972 PAS
78
Radu Mudreac
Radu Mudreac
medic veterinar, jurist, administrație publică
mun. Chișinău 1973 PSRM ••
79
Victor Spînu
Victor Spînu
jurnalist
s. Măgdăcești,
r-nul Criuleni
1991 PAS
80
Marcela Nistor
Marcela Nistor
actor
mun. Chișinău 1994 PAS
81
Diana Caraman
Diana Caraman
economist
or. Durlești,
mun. Chișinău
1990 PCRM
82
Rosian Vasiloi
Rosian Vasiloi
militar, profesor
mun. Chișinău 1973 PAS
83
Eugeniu Sinchevici
Eugeniu Sinchevici
student
mun. Chișinău 1999 PAS
84
Chiril Tatarlî
Chiril Tatarlî
agronom
or. Taraclia,
r-nul Taraclia
1952 PSRM
85
Iurie Păsat
Iurie Păsat
lăcătuș
s. Bălceana,
r-nul Hîncești
1972 PAS
86
Gheorghe Ichim
Gheorghe Ichim
jurist, tehnician dentar
s. Copăceni,
r-nul Sîngerei
1983 PAS
87
Elena Beleacova
Elena Beleacova
economist
mun. Chișinău 1958 PSRM
88
Igor Chiriac
Igor Chiriac
jurist, traducător
mun. Chișinău 1979 PAS
89
Vadim Fotescu
Vadim Fotescu
jurist
mun. Chișinău 1969 PPȘ
90
Iulia Dascălu
Iulia Dascălu
profesor, agent asigurări
mun. Chișinău 1967 PAS
91
Svetlana Căpățină
Svetlana Căpățină
profesor
mun. Orhei,
r-nul Orhei
1969 PCRM
92
Efimia Bandalac
Efimia Bandalac
jurist
or. Briceni,
r-nul Briceni
1962 PAS
93
Liliana Grosu
Liliana Grosu
profesor, psiholog
mun. Bălți 1973 PAS
94
Grigore Novac
Grigore Novac
jurist, politolog
s. Sălcuța,
r-nul Căușeni
1983 PSRM ••
95
Gheorghe Agheorghiesei
Gheorghe Agheorghiesei
profesor, economist
s. Șendreni,
r-nul Nisporeni
1974 PAS
96
Zinaida Popa
Zinaida Popa
psiholog
mun. Chișinău 1990 PAS
97
Nicolai Rusol
Nicolai Rusol
politolog
mun. Chișinău 1983 PCRM
98
Victoria Cazacu
Victoria Cazacu
profesor, manager educațional, psiholog
s. Lipnic,
r-nul Ocnița
1963 PAS
99
Vitalie Jacot
Vitalie Jacot
inginer, relații internaționale
mun. Chișinău 1970 PAS
100
Ivanna Koksal
Ivanna Koksal
filolog, jurnalist
s. Cazaclia,
UTA Găgăuzia
1978 PSRM
101
Dorian Istratii
Dorian Istratii
administrație publică, economist
mun. Chișinău 1982 PAS
40 de deputați din Parlamentul de legislatura a X-a au fost realeși pentru un nou mandat

Deputați nou-veniți

Nr. Nume Domiciliu Anul Formațiune Mandat
102
64
Viorel Barda
Viorel Barda
jurist
mun. Chișinău 1981 PAS
103
65
Ana Calinici
Ana Calinici
jurist
or. Ialoveni,
r-nul Ialoveni
1993 PAS
104
66
Eugenia Cojocari (Evghenia Cojocari)
Eugenia Cojocari
profesor
s. Satul Nou,
r-nul Cimișlia
1966 PAS
105
67
Boris Popa
Boris Popa
filolog, jurist, politolog
or. Șoldănești,
r-nul Șoldănești
1957 PAS
106
68
Ana Oglinda
Ana Oglinda
medic
mun. Chișinău 1959 PAS
107
69
Dorel Iurcu
Dorel Iurcu
economist
s. Horodiște,
r-nul Rezina
1968 PAS
108
70
Vitali Gavrouc
Vitali Gavrouc
muzician, profesor
mun. Chișinău 1986 PAS
109
33
Adrian Lebedinschi
Adrian Lebedinschi
jurist
mun. Chișinău 1976 PSRM ••
110
34
Alexandr Nesterovschi
Alexandr Nesterovschi
jurist, economist
mun. Bălți 1981 PSRM ••
111
71
Roman Roșca
Roman Roșca
jurist
mun. Bender,
UAT din stânga Nistrului
1982 PAS
112
35
Adrian Albu
Adrian Albu
jurist, economist
mun. Chișinău 1983 PSRM
113
36
Gaik Vartanean
Gaik Vartanean
politolog
mun. Chișinău 1979 PSRM
114
73
Vasile Porțevschi
Vasile Porțevschi
tehnologii informaționale
s. Boldurești,
r-nul Nisporeni
1988 PAS

Candidați supleanți

Nr. Nume Domiciliu Anul Formațiune


 
Mihail Leahu
profesor
or. Dondușeni,
r-nul Dondușeni
1960 PAS


 
Svetlana Popa
Svetlana Popa
matematician
mun. Chișinău 1964 PSRM


 
Vladimir Vitiuc
Vladimir Vitiuc
economist, politolog
mun. Bălți 1972 PPȘ


Modificări componență

Anul 2021

24 august 2021
PAS Zinaida Popa Consilier în Consiliul municipal Chișinău
14 septembrie 2021
PAS Viorel Barda
9 septembrie 2021

La 6 august 2021 a fost învestit Guvernul condus de Natalia Gavrilița, în componența căruia s-au regăsit patru deputați din fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate. Aceștia au renunțat la mandatele de deputat în favoarea funcției de ministru.

PAS Natalia Gavrilița Prim-ministru al Republicii Moldova
PAS Dumitru Budianschi Ministru al finanțelor
PAS Sergiu Litvinenco Ministru al justiției
PAS Andrei Spînu Ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale
PAS Rosian Vasiloi Șef al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră
21 septembrie 2021
PAS Ana Calinici
PAS Eugenia Cojocari
PAS Boris Popa
PAS Ana Oglinda
PAS Dorel Iurcu
7 octombrie 2021
PAS Igor Talmazan Director al Serviciului Vamal
19 octombrie 2021
PAS Vitali Gavrouc
28 octombrie 2021
BCS Igor Dodon Cerere de demisie din 19 octombrie 2021
4 noiembrie 2021
BCS Adrian Lebedinschi

Anul 2022

25 ianuarie 2022
BCS Svetlana Căpățină Încetarea calității de deputat în Parlament
15 februarie 2022
BCS Alexandr Nesterovschi
4 iulie 2022
BCS Elena Bodnarenco Încetarea calității de deputat în Parlament
7 iulie 2022
PAS Dorel Iurcu Primar al comunei Horodiște, r-nul Rezina
14 iulie 2022
BCS Alla Dolință Cerere de demisie din 11 iulie 2022
15 iulie 2022
PAS Roman Roșca
21 iulie 2022
BCS Adrian Albu
BCS Gaik Vartanean
29 iulie 2022
PAS Vladimir Bolea Ministru al agriculturii și industriei alimentare
4 august 2022
PAS Vasile Porțevschi

Componența actuală

4 august 2022

Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS)

63 de deputați / 25 de candidați supleanți

Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS)

32 de deputați / 66 de candidați supleanți

Fracțiunea Partidului “Șor” (PPȘ)

șase deputați / 95 de candidați supleanți

Declarații

Declarație comună a reprezentanților Parlamentelor României și Republicii Moldova

Adoptată la 18 iunie 2022 în cadrul ședinței comune a Parlamentelor Republicii Moldova și României[3] Parlamentele Republicii Moldova și României au adoptat o declarație comună // parlament.md
Declarație comună a reprezentanților Parlamentelor României și Republicii Moldova

Pornind de la comuniunea bazată pe unitatea de limbă, istorie, cultură, tradiții, valori și aspirații europene,

Luând în considerare faptul că integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană este singura cale în măsură să asigure democrația, stabilitatea, securitatea, prosperitatea, libertatea și dezvoltarea economică, socială și culturală a Republicii Moldova,

Luând act de înaintarea oficială de către Republica Moldova a Cererii de aderare la Uniunea Europeană[4] Președinta Maia Sandu a semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană // presedinte.md (la 4 martie 2022), fapt care confirmă caracterul ferm și ireversibil al cursului de integrare europeană a Republicii Moldova și încheierea perioadei de “rătăcire geopolitică”, dar și de avizul favorabil al Comisiei Europene COM (2022) 406 final din 17 iunie 2022[5] Commission Opinion on the Republic of Moldova’s application for membership of the European Union // European Commission privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, precum și de recomandarea adresată Consiliului Uniunii Europene,

Bazându-ne pe Parteneriatul Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010, reconfirmat prin angajamentele asumate de către Republica Moldova în baza Acordului de Asociere[6] Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană încheiat în anul 2014 cu Uniunea Europeană și statele sale membre,

Salutând importanța suportului financiar nerambursabil oferit de-a lungul timpului atât prin Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010, cat și prin Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova[7] Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară, semnat la Chișinău la 11 februarie 2022,

Având ca repere politice pentru relansarea agendei de cooperare bilaterală Declarația comună a Președintelui României, Klaus Iohannis, și a Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu (Chișinău, 29 decembrie 2020), care a generat o nouă dinamică a interacțiunii guvernamentale, cu obiective stabilite prin Foaia de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare România – Republica Moldova[8] Miniștrii de externe Nicu Popescu și Bogdan Aurescu au semnat Foaia de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare Republica Moldova și România // mfa.gov.md (București, 23 noiembrie 2021) și Declarația comună a Guvernelor României și Republicii Moldova[9] Declarație comună a Guvernului României și Guvernului Republicii Moldova privind consolidarea cooperării în domeniul economic și cel investițional // gov.md (Chișinău, 11 februarie 2022),

Evidențiind sprijinul necondiționat oferit de-a lungul timpului de toate forțele politice din România pentru dezvoltarea, consolidarea democrației și parcursul european al Republicii Moldova,

Luând în considerare rolul fundamental al Parlamentelor în dezvoltarea și consolidarea democrației, în apărarea intereselor cetățenilor celor două state și în exercitarea controlului constituțional și democratic,

Având în vedere rolul României în sprijinirea dezvoltării Republicii Moldova și de factor de stabilitate și dezvoltare regională,

Valorificând rolul important al înfrățirilor și al cooperării descentralizate la nivel de autorități locale, mediu de afaceri, zonă educațională și societate civilă în întărirea relațiilor bilaterale, creșterea nivelului de trai și sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova,

Recunoscând efortul accelerat din ultima perioadă al Republicii Moldova de a implementa reforme substanțiale în domenii precum cel al justiției, combaterii corupției, consolidării statului de drept, al bunei guvernări și al eficientizării administrației publice, esențiale pentru întărirea rezilienței, dezvoltarea durabilă, ameliorarea mediului de afaceri, climatului investițional și pentru bunăstarea cetățenilor,

Reprezentanții Parlamentului României și ai Parlamentului Republicii Moldova, reuniți la Chișinău în ședință comună, desfășurată la 18 iunie 2022, adoptă următoarea Declarație comună:

1. Subliniem faptul că perspectiva concretă de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană este elementul esențial al continuării pe calea reformelor, care va încuraja populația Republicii Moldova în această perioadă de insecuritate extremă și de dificultăți materiale și îi va da speranța că într-un viitor apropiat va fi parte a familiei europene, inclusiv sub raportul asumării valorilor europene și al creșterii nivelului de trai. Reiterăm sprijinul necondiționat asumat de-a lungul timpului de toate forțele politice din România pentru dezvoltarea, consolidarea democratică și parcursul european al Republicii Moldova.

2. Salutăm dinamica excelentă a dialogului și cooperării bilaterale, la toate nivelurile, între România și Republica Moldova. În mod special, punctăm obiectivul prioritar asumat în comun privind implementarea proiectelor strategice bilaterale, inclusiv interconectările din domeniul energiei, transporturilor și infrastructurii. Ne exprimăm dorința de a îmbunătăți, în mod concret, conectivitatea între cele două state, și astfel între Republica Moldova și restul Uniunii Europene, fie că vorbim de transportul aerian, feroviar, rutier, fluvial, fie de domeniul comunicațiilor.

3. Exprimăm satisfacția pentru caracterul deschis și constructiv al conlucrării bilaterale, axat pe obținerea unor rezultate concrete și vizibile care să vină în întâmpinarea așteptărilor cetățenilor celor două state. Unirea eforturilor noastre reprezintă fundamentul solid pentru realizarea obiectivului strategic prioritar de racordare fermă și ireversibilă a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, prin sprijinul României. Un pilon important în acest sens este reprezentat de interconectarea piețelor, iar România se angajează să își sporească sprijinul pentru creșterea competitivității economiei Republicii Moldova și să își intensifice prezența și investițiile în vederea dezvoltării parteneriatului economic într-un climat de stabilitate și de predictibilitate economică asigurat la standarde europene și la nivelul de ambiție asumat de ambele state.

4. Remarcăm, în acest sens, angajamentul solid al autorităților Republicii Moldova pentru implementarea de reforme în domenii precum cel al justiției, combaterii corupției, consolidării statului de drept și a rezilienței, al bunei guvernări, al libertății economice și antreprenoriale și al eficientizării administrației publice, care reprezintă aspecte esențiale atât pentru dezvoltarea de ansamblu a Republicii Moldova, cât și pentru avansarea parcursului său european.

5. România va continua să acorde sprijin robust și constant în cadrul acestor demersuri care vizează obținerea calității de stat candidat și avansarea decisivă, în baza meritelor proprii și a unor eforturi ferme de reformă, a traseului european al Republicii Moldova. România va sprijini accelerarea adoptării standardelor și reglementărilor compatibile cu normele Uniunii Europene, în mod special în domeniul agricol, care pot conduce la creșterea competitivității economiei Republicii Moldova și la un acces cat mai larg pe piața comună europeană.

6. În spiritul bunei cooperări și al susținerii pentru procesul de integrare europeană, formatul ședințelor comune ale Parlamentelor din ambele state va urmări obiectivul atribuirii unei viziuni strategice activității pe linia legislativelor, inclusiv în cadrul ședințelor Comitetelor comune ale Parlamentelor din România și Republica Moldova. Activitatea pe dimensiunea parlamentară va fi dinamizată inclusiv prin adoptarea unui plan ambițios de acțiuni comune ale Parlamentelor celor două state, menit să susțină agenda de reformare a Republicii Moldova, aspirația comună privind intensificarea cooperării bilaterale, transpunerea legislației europene, transferul de expertiză și avansarea pe calea integrării europene.

7. Exprimăm profunda noastră preocupare față de evoluțiile de securitate din regiune în contextul invaziei militare declanșate de Rusia împotriva Ucrainei la 24 februarie 2022. Condamnăm cu fermitate agresiunea ilegală, neprovocată și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Reafirmăm sprijinul nostru deplin pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în frontierele sale recunoscute internațional. Reiterăm susținerea deplină și compasiunea profundă față de poporul ucrainean, victimă a acestei agresiuni brutale.

8. Salutăm modul exemplar în care autoritățile Republicii Moldova și ale României, alături de societatea civilă și cetățenii Republicii Moldova și ai României, gestionează numărul impunător de refugiați din Ucraina. Republica Moldova reconfirmă, inclusiv prin aceste eforturi, că este un stat cu vocație europeană, împărtășind în mod natural valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană. România va continua să sprijine Republica Moldova în efortul complex de gestionare a fluxului de refugiați din Ucraina și de menținere a rezilienței societății.

9. Exprimăm hotărârea fermă de a continua strâns conlucrarea și coordonarea în domeniile de competență și interes reciproc: justiție și combaterea corupției, securitatea statului; managementul frontierei și activitatea polițienească; cultură; educație, cercetare, tineret și sport; asistență socială; cooperarea și libertatea economică; domeniul investițiilor și achizițiilor publice; mass-media, sectorul digital și societate informațională; agricultură și sectorul agroalimentar; protecția mediului.

10. Deciziile luate cu această ocazie de către membrii celor două Parlamente vor aprofunda agenda bilaterală și vor promova prioritățile de cooperare convenite între România și Republica Moldova, cu accent asupra necesității accelerării procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.

Chișinău, 18 iunie 2022 // parlament.md  arhivat
Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova

Florin-Vasile Cițu, președintele Senatului României
Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților României

Declarația Parlamentului Republicii Moldova cu privire la condamnarea Holodomorului

Anexă la Hotărârea Parlamentului nr. 324 din 24 noiembrie 2022[10] Hotărârea Parlamentului nr. 324 din 24.11.2022

Având în vedere necesitatea evaluării neideologizate și în deplină corespundere cu valorile general umane a trecutului istoric, cu toate tragediile și ororile îndurate de popoarele din fosta URSS,

Cunoscând, din experiența dramatică a poporului nostru, efectele regimului sovietic totalitar asupra vieții a milioane de oameni nevinovați din fosta URSS, ajunși victime ale unei politici de stat bazate pe teroare și exterminare a unor largi pături sociale,

Înțelegând că nu se poate construi un viitor temeinic fără o cunoaștere și apreciere profundă și depolitizată a trecutului,

Având în vedere faptul că, prin decretul Președintelui Ucrainei din 26 noiembrie 1998, fiecare a patra zi de sâmbătă a lunii noiembrie este declarată Zi a memoriei victimelor foametei și ale represiunilor politice, precum și faptul că Rada Supremă a calificat foametea organizată din 1932–1933 drept act de genocid împotriva poporului ucrainean,

Exprimându-și deplina solidaritate cu poporul ucrainean, care luptă eroic împotriva agresiunii Federației Ruse, ripostând în secolul XXI politicii de genocid al poporului ucrainean și de lichidare a statului Ucraina, apărând, pe această cale, pacea și libertatea continentului european și protejând Republica Moldova de ocupație militară,

Parlamentul Republicii Moldova

CONSIDERĂ că Holodomorul – marea foamete din Ucraina care a culminat cu moartea a milioane de oameni nevinovați în anii 1932–1933 – a fost o metodă de nimicire în masă prin înfometare, practicată de regimul bolșevic în scopul distrugerii țărănimii ca temelie a poporului ucrainean, precum și al anihilării capacității de rezistență și a voinței de libertate și independență statală ale ucrainenilor. Represiunile politice de proporții împotriva țăranilor ucraineni prin provocarea artificială a foametei au reprezentat măsuri de teroare conștientă, realizată de regimul totalitar sovietic atât împotriva țăranilor ca proprietari de pământ și întreprinzători independenți, cât și împotriva temeliilor sociale, a tradițiilor, a culturii și a spiritualității naționale ale ucrainenilor;

APRECIAZĂ că Holodomorul a fost urmarea unor măsuri planificate în intenția deliberată de a-i nimici fizic pe oponenții regimului comunist, devenind un instrument-cheie al politicii de colectivizare forțată și de subjugare în acele timpuri. Drept urmare, circa 22,4 milioane de oameni au fost izolate forțat în zona înfometării totale. Totodată, regimul totalitar sovietic nega fenomenul înfometării masive a populației, respingea toate propunerile de asistență internațională umanitară și ascundea datele statistice dramatice. Însă în primăvara anului 1933 mortalitatea a atins cote catastrofale: în fiecare minut mureau 20 de persoane, în fiecare oră – 1 168 de persoane, în fiecare zi – 28 de mii de ucraineni;

SEMNALEAZĂ că această tragedie în masă s-a extins și a afectat în egală măsură și Transnistria, fosta RASSM fiind parte administrativă a RSS Ucraineană, precum și regiunile de sud ale Rusiei, Caucazul de Nord și Kazahstanul, ceea ce a condus la nimicirea altor milioane de oameni nevinovați. Aceeași politică criminală, în scopul colectivizării forțate și nimicirii celor cu demnitate și spirit de stăpân al pământului propriu și al propriei sorți, a fost aplicată de “eliberatori” și asupra populației Basarabiei în anii 1946–1947, când sute de mii de familii de țărani din fosta RSSM și-au pierdut viața, au fost aduși la canibalism în urma foametei organizate de regimul sovietic;

REMARCĂ că Holodomorul a fost condamnat[11] Worldwide Recognition of the Holodomor as Genocide // holodomormuseum.org.ua de 64 de state membre ale ONU printr-o declarație comună din 7 noiembrie 2003, de statele membre ale OSCE printr-o declarație comună din 30 noiembrie 2007 și de către UNESCO, la 1 noiembrie 2007, printr-o rezoluția privind memoria victimelor foametei din Ucraina din anii 1932–1933 (Holodomor);

DECLARĂ, în spiritul solidarității cu poporul ucrainean și în numele adevărului, că regimul totalitar bolșevic din URSS se face responsabil de actul de genocid premeditat împotriva poporului ucrainean în urma aplicării politicii de Holodomor;

DEPLÂNGE victimele acestei tragedii fără egal în istoria poporului ucrainean și

FACE APEL către toate parlamentele lumii, către instituțiile internaționale să își manifeste solidaritate deplină cu Ucraina și să dea o apreciere justă acțiunilor criminale care s-au întâmplat în anii 1932–1933.

Memoria Holodomorului și atașamentul față de valorile general umane ne obligă azi la solidaritate cu poporul ucrainean pentru curmarea politicii de genocid al poporului ucrainean în secolul XXI și pentru menținerea păcii și libertății pe continentul european.


Adoptată cu 54 de voturi (PAS):