Guvernul Vlad Filat II

De la alegeri.md
Salt la: navigare, căutare
Vlad Filat
Guvernul Vlad Filat II
Data învestirii 14 ianuarie 2011
Încetarea activității 31 mai 2013
(în exercițiu din 5 martie 2013)
Prim-ministru Vlad Filat, Iurie Leancă (interimar, din 25 aprilie 2013)
Programulde activitate 2011–2014
Coaliția de guvernare Alianța pentru Integrare Europeană II (PLDMPDMPL)
Șeful statului Marian Lupu, Nicolae Timofti (din 23 martie 2012)
Parlamentul Legislatura a VIII-a (XIX-a)

Cabinetul de miniștri

Iurie Leancă Prim-ministru interimar, viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe și integrării europene PLDM
Mihai Moldovanu Viceprim-ministru pentru probleme sociale PL
Eugen Carpov Viceprim-ministru pentru reintegrare PLDM
Valeriu Lazăr Viceprim-ministru, ministru al economiei PDM
Veaceslav Negruța Ministru al finanțelor PLDM
Oleg Efrim Ministru al justiției PLDM
Dorin Recean Ministru al afacerilor interne PLDM
Vitalie Marinuța Ministru al apărării PL
Marcel Răducan Ministru al dezvoltării regionale și construcțiilor PDM
Vasile Bumacov Ministru al agriculturii și industriei alimentare PLDM
Anatol Șalaru Ministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor PL
Gheorghe Șalaru Ministru al mediului PL
Maia Sandu Ministru al educației
Boris Focșa Ministru al culturii PDM
Valentina Buliga Ministru al muncii, protecției sociale și familiei PDM
Andrei Usatîi Ministru al sănătății PLDM
Octavian Țîcu Ministru al tineretului și sportului
Pavel Filip Ministru al tehnologiei informației și comunicațiilor PDM
Mihail Formuzal Guvernator al Găgăuziei
Gheorghe Duca Președinte al Academiei de Științe a Moldovei
Iurie Leancă
Mihai Moldovanu
Eugen Carpov
Valeriu Lazăr
Veaceslav Negruța
Oleg Efrim
Dorin Recean
Vitalie Marinuța
Marcel Răducan
Vasile Bumacov
Anatol Șalaru
Gheorghe Șalaru
Maia Sandu
Boris Focșa
Valentina Buliga
Andrei Usatîi
Octavian Țîcu
Pavel Filip
Mihail Formuzal
Gheorghe Duca

Componența inițială

Vlad Filat Prim-ministru PLDM
Mihai Moldovanu Viceprim-ministru pentru probleme sociale PL
Eugen Carpov Viceprim-ministru pentru reintegrare PLDM
Valeriu Lazăr Viceprim-ministru, ministru al economiei PDM
Iurie Leancă Viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe și integrării europene PLDM
Veaceslav Negruța Ministru al finanțelor PLDM
Alexandru Tănase Ministru al justiției PLDM
Alexei Roibu Ministru al afacerilor interne PLDM
Vitalie Marinuța Ministru al apărării PL
Marcel Răducan Ministru al dezvoltării regionale și construcțiilor PDM
Vasile Bumacov Ministru al agriculturii și industriei alimentare PLDM
Anatol Șalaru Ministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor PL
Gheorghe Șalaru Ministru al mediului PL
Mihai Șleahtițchi Ministru al educației PLDM
Boris Focșa Ministru al culturii PDM
Valentina Buliga Ministru al muncii, protecției sociale și familiei PDM
Andrei Usatîi Ministru al sănătății PLDM
Ion Cebanu Ministru al tineretului și sportului PL
Pavel Filip Ministru al tehnologiei informației și comunicațiilor PDM
Mihail Formuzal Guvernator al Găgăuziei
Gheorghe Duca Președinte al Academiei de Științe a Moldovei

Modificări componență

Anul 2011

6 mai 2011
Alexandru Tănase Judecător al Curții Constituționale
Oleg Efrim Ministru al justiției

Anul 2012

24 iulie 2012
Alexei Roibu Cerere de demisie
Mihai Șleahtițchi Cerere de demisie
Dorin Recean Ministru al afacerilor interne
Maia Sandu Ministru al educației

Anul 2013

7 februarie 2013
Ion Cebanu Cerere de demisie
26 februarie 2013
Octavian Țîcu Ministru al tineretului și sportului
25 aprilie 2013
Vlad Filat Moțiune de cenzură
Iurie Leancă Prim-ministru interimar

Moțiunea de cenzură

Moțiune de cenzură asupra activității Guvernului

Anexă la Hotărârea Parlamentului nr. 28 din 5 martie 2013[1]

Subsemnații, deputați în Parlamentul Republicii Moldova, membri ai fracțiunii PCRM, în conformitate cu art. 106 din Constituția Republicii Moldova, art. 112–118 din Regulamentul Parlamentului, înaintăm moțiunea de cenzură asupra activității Guvernului.

Motivarea

În ultima perioadă Guvernul Republicii Moldova a devenit centrul unor scandaluri de corupție. Mulți membri ai Executivului sunt implicați în scheme criminale și de corupție care au prejudiciat bugetul statului. Unii dintre ei au deja statut de bănuit sau învinuit în cadrul proceselor penale pornite. În majoritatea domeniilor gestionate de către Guvern au fost implementate scheme de corupție. Pot fi menționate domeniile: sănătate, finanțe publice, administrare fiscală și vamală, achiziții publice, administrare a patrimoniului statului, cultură, transport și infrastructură a drumurilor etc. Aceste scheme criminale sărăcesc poporul și constituie o amenințare directă în adresa cetățenilor Republicii Moldova.

În calitate de deputați, de nenumărate ori am atenționat asupra înrăutățirii permanente a situației economice și sociale din țară, în speranța că cei care guvernează vor gestiona treburile țării și vor administra finanțele publice în mod legal, democratic și transparent. Am avut speranța că vor opri îmbogățirea lor personală prin fraudă și corupție.

Însă ultimele evenimente (actele de corupție, dosarele penale pe elemente de depășire a atribuțiilor de serviciu, conținutul convorbirilor telefonice ale demnitarilor din Guvern etc.) au demonstrat clar și evident întregii societăți că actualul Guvern a devenit unul corupt, captiv, șantajabil, care acționează împotriva intereselor țării.

Din cauza deciziilor și acțiunilor de corupție ale Guvernului este subminată stabilitatea economică și socială a țării, iar democrația și legalitatea sunt substituite prin “comanda la telefon” și interesele personale.

Astăzi suntem nevoiți să constatăm că Guvernul s-a asimilat cu corupția. Astfel, au fost ratate toate obiectivele în plan intern și extern. Corupția Guvernului a substituit democrația, legalitatea, integrarea europeană și a pus în pericol viitorul țării și al poporului Republicii Moldova.

În aceste circumstanțe, Guvernul a pierdut dreptul moral de a realiza politica internă și externă a statului și de a exercita conducerea generală a administrației publice. În aceste condiții, Guvernul Republicii Moldova urmează a fi demis prin exprimarea votului de neîncredere de către Parlament.

Dispozitivul

Având în vedere cele menționate, în baza prevederilor Constituției Republicii Moldova și ale altor acte legislative în vigoare, prin prezenta moțiune de cenzură exprimăm retragerea încrederii acordate Guvernului la învestitură[2].

Deputații în Parlamentul Republicii Moldova:

  1. Gheorghe Anghel
  2. Galina Balmoș
  3. Alexandr Bannicov
  4. Veaceslav Bondari
  5. Zinaida Chistruga
  6. Oxana Domenti
  7. Miron Gagauz
  8. Oleg Garizan
  9. Anatolie Gorilă
  1. Violeta Ivanov
  2. Victor Mîndru
  3. Alla Mironic
  4. Mihail Mocan
  5. Ghenadie Morcov
  6. Iurie Muntean
  7. Eduard Mușuc
  8. Alexandr Petkov
  9. Grigore Petrenco
  1. Mihail Poleanschi
  2. Gheorghe Popa
  3. Maria Postoico
  4. Oleg Reidman
  5. Artur Reșetnicov
  6. Constantin Starîș
  7. Sergiu Stati
  8. Vasilii Șova
  1. Inna Șupac
  2. Marc Tkaciuk
  3. Zurab Todua
  4. Vladimir Vitiuc
  5. Irina Vlah
  6. Vladimir Voronin
  7. Igor Vremea
  8. Anatolie Zagorodnîi

Adoptată cu 54 de voturi:

PCRM

  1. Gheorghe Anghel
  2. Galina Balmoș
  3. Alexandr Bannicov
  4. Veaceslav Bondari
  5. Zinaida Chistruga
  6. Oxana Domenti
  7. Miron Gagauz
  8. Oleg Garizan
  9. Anatolie Gorilă
  10. Violeta Ivanov
  11. Victor Mîndru
  12. Alla Mironic
  13. Mihail Mocan
  14. Ghenadie Morcov
  15. Iurie Muntean
  16. Eduard Mușuc
  17. Alexandr Petkov

  1. Grigore Petrenco
  2. Mihail Poleanschi
  3. Gheorghe Popa
  4. Maria Postoico
  5. Oleg Reidman
  6. Artur Reșetnicov
  7. Constantin Starîș
  8. Sergiu Stati
  9. Vasilii Șova
  10. Inna Șupac
  11. Marc Tkaciuk
  12. Zurab Todua
  13. Vladimir Vitiuc
  14. Irina Vlah
  15. Vladimir Voronin
  16. Igor Vremea
  17. Anatolie Zagorodnîi

PDM

  1. Raisa Apolschii
  2. Iurie Bolboceanu
  3. Vasile Botnari
  4. Gheorghe Brașovschi
  5. Andrian Candu
  6. Igor Corman
  7. Dumitru Diacov
  8. Valeriu Guma
  9. Stella Jantuan
  10. Marian Lupu
  11. Vlad Plahotniuc
  12. Oleg Sîrbu
  13. Alexandr Stoianoglo
  14. Valentina Stratan
  15. Oleg Țulea

Rapoarte de activitate

Raportul privind implementarea Programului de activitate al Guvernului pentru anul 2011
27 aprilie 2012

Raportul asupra activității Guvernului înainte de votul pentru moțiunea de cenzură

5 martie 2013

Stimate doamne și domni deputați,
Onorat Parlament,

Raportul asupra activității Guvernului înainte de votul pentru moțiunea de cenzură

Prezint atenției dumneavoastră Raportul activității Guvernului Republicii Moldova, axat pe realizarea priorităților Programului de guvernare “Integrarea Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare”.

Guvernul, pe care am onoarea să-l conduc, și-a propus drept scop constituirea unui stat de drept, bazat pe supremația legii. Căci o țară europeană, pe care ne-o dorim cu toții, este o țară a statului de drept, unde cetățenii se simt în siguranță, și toți sunt egali în fața legii. De aceea, reformele din acest domeniu sunt îndeosebi importante pentru parcursul nostru european.

Reforma justiției este, probabil, cea mai dificilă reformă pe care o implementăm. Conducându-se de Strategia și Planul de acțiuni, aprobate în acest Parlament, Guvernul a realizat 56% din acțiunile programate pentru anul 2012, 31% acțiuni sunt în proces de realizare, iar 13% din acțiuni au rămas nerealizate. Am reușit: reformarea sistemul instanțelor judecătorești economice, organizarea și funcționarea sistemului judecătoresc și aplicarea noii Legi privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor, a cărei scop este fortificarea sistemului organelor de autoguvernare judecătorească.

Introducerea noilor măsuri de transparență a activității de înfăptuire a justiției, revizuirea instituției imunității judecătorilor, ameliorarea condițiilor de activitate în sistemul judecătoresc, instituirea unui mecanism nou și transparent de selectare, promovare și evaluare a activității judecătorilor, precum și alte aspecte care perfecționează reglementarea acestui domeniu. În proces de definitivare este și proiectul de Lege care instituie un mecanism nou al răspunderii disciplinare a judecătorilor. Abordate în complex și sistemic, toate aceste componente, odată interconectate, vor contribui la edificarea unui sistem judecătoresc eficient și responsabil în fața societății.

Chiar și în aceste condiții, trebuie să recunoaștem că reformarea justiției continuă să rămână una din marile noastre restanțe. Până in prezent, au fost făcuți mai mulți pași concreți în această direcție, dar aceștia nu au determinat încă o schimbare radicală a ceea ce ține de modul în care e percepută justiția în societate.

Perioada critică pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției vor fi anii 2013–2014. Anume în această perioadă vor fi promovate cele mai cardinale transformări structurale în sectorul justiției.

Stimați deputați,
Onorată asistență,

În perioada 2010–2013 s-au redus simțitor cazurile de tratament inuman, corupție și abuz de putere din partea Poliției. Astfel, conform studiului publicat de Transparency International și Ambasada Statelor Unite ale Americii în Moldova, în noiembrie 2012, volumul estimat de mită, achitat de reprezentanții mediului de afaceri Poliției, a scăzut în jumătate în comparație cu anul 2008. Camerele instalate în comisariatele de poliție monitorizează non-stop procesul de audiere și detenție temporară, ceea ce previne ilegalitățile, la care am fost cu toții martori în 2009. Polițiștii care abuzează de funcția lor sunt sancționați. Doar în 2012 Ministerul Afacerilor Interne a aplicat 851 de sancțiuni disciplinare, transmițând clar un mesaj de toleranță zero fața de abuzuri și corupție în Poliție.

Ministerul Afacerilor Interne este în faza finală de implementare a acțiunilor prevăzute în Programul de guvernare pentru 2011–2014. Din 14 acțiuni menționate expres în Program, 10 sunt deja finalizate. Cele mai importante realizări ale Ministerului Afacerilor Interne în această perioadă sunt:

Noua Lege a Poliției, prin care s-a reușit demilitarizarea Ministerului Afacerilor Interne, prin scoaterea gradelor speciale în cadrul ministerului. Poliția a devenit o instituție subordonată autonomă, condusă de un șef profesionist, numit de Guvern pe o perioadă de 5 ani. Noua lege prevede trei mecanisme moderne anticorupție: testul de integritate, monitorizarea stilului de viață și angajarea doar prin concurs a polițiștilor.

Finanțarea Poliției locale a trecut la bugetul de stat, pentru a exclude dependența Poliției de factori economici locali. O eficiență sporită se observă și la indicatorii vitali. De exemplu, numărul de victime ale accidentelor rutiere descrește, de la 508 în 2008, la 441 în 2012.

Am avansat în lupta cu crima organizată, astfel încât, prin cooperarea internațională, inclusiv cu Interpolul, să curmăm activitatea și să dăm pe mâna justiției mai multe grupuri criminale, care subminau nu doar securitatea Republicii Moldova, dar și a Uniunii Europene. Ministerul este în plin proces de dotare a subdiviziunilor, la momentul actual acestea fiind înzestrate cu echipament și automobile noi.

Anul 2013 este un an decisiv pentru reforma Ministerului Afacerilor Interne. Începând cu ziua de astăzi, 5 martie, intră în vigoare noua Lege a Poliției. Urmează să fie, cum spuneam anterior, desemnat noul șef al Inspectoratului General de Poliție. Vor fi create două structuri noi: Inspectoratul Național de Patrulare, care va avea 1 400 de polițiști, care va asigura patrularea întregii tari, și Inspectoratul Național de Investigații cu 500 de polițiști specializați în prevenirea și combaterea crimelor grave.

În continuare, urmează să întreprindem acțiuni ferme în combaterea și prevenirea corupției. Reforma Centrului Național Anticorupție a avut un parcurs anevoios și trebuie să recunoaștem că aceasta trebuie avansată în continuare, astfel încât justificările ei de a spori eficiența instituției de prevenire și combatere a corupției prin consolidarea independenței CNA, sporirea capacitații sale și întărirea sprijinului public pentru eforturile anticorupție să fie aduse în practică.

În prezent, avem în lucru un amplu pachet de modificări legislative care privesc măsuri de prevenire și combatere a corupției, inclusiv proiectul noii Legi privind testarea integrității profesionale a actorilor din sistemul justiției. Acestea sunt la etapa finală de definitivare și urmează a fi prezentate Parlamentului spre examinare în cadrul sesiunii de primăvara a anului 2013. Proiectele menționate vin să asigure aplicarea unuia dintre principalele obiective ale Strategiei de reformă în sectorul justiției, care vizează promovarea și implementarea principiului toleranței zero pentru manifestările de corupție. Expertizele favorabile din partea Consiliului Europei servesc drept un argument forte că suntem pe calea cea dreaptă. Aceste proiecte sunt total conforme standardelor și bunelor practici în domeniul protecției drepturilor omului.

Pe parcursul ultimilor ani, s-a îmbunătățit simțitor situația în domeniul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Am crezut că libertatea presei este unul din succesele majore ale democratizării tarii noastre. Totuși nu am știut să gestionam această libertate, să o menținem. Situația de astăzi, dar mai ales care ar putea urma, pune în pericol progresele obținute în acest domeniu și ne va arunca înapoi pe lista statelor cu o presă controlată si servilă.

Am atins progrese reale în dialogul cu societatea civila și la capitolul “Transparență”. Dacă în anul 2009 erau consultate cu societatea civila doar 38% de proiecte de decizii de politici publice, atunci în anul 2012 organele centrale de specialitate au aplicat procesul de consultare pentru 79% din proiectele de acte legislative și normative elaborate. Am construit și platforme moderne, unde statul să interacționeze cu cetățenii săi, cu mediul de afaceri, cu societatea civilă.

Consolidarea statului de drept, eradicarea corupției, reformarea justiției sunt componentele de bază ale unei democrații. De ele au nevoie atât cetățenii noștri, cât și mediul de afaceri. O economie dinamică, competitivă, inovatoare poate exista doar acolo unde domnește legea, nu interesele personale, corupția, monopolurile și înțelegerile oculte. Vedem în eradicarea corupției și rețeta pentru creșterea economică a Republicii Moldova.

Stimați deputați,

Obiectivul absolut al Guvernului a fost, este și va fi bunăstarea fiecărui cetățean. Iar pentru aceasta sunt necesare reforme economice ce vor ținti spre: crearea locurilor de muncă și creșterea calității vieții, ameliorarea mediului de afaceri și stimularea concurentei, dar și, desigur, atragerea investițiilor. Iar investițiile vin acolo unde sunt reforme, unde sunt condiții adecvate.

De aceea, am efectuat și vom continua avansarea unui set important de reforme. Am făcut pași concreți în această direcție, însă suntem conștienți că mai avem foarte multe de făcut. Spre exemplu, dacă în 2009 Republica Moldova era pe locul 103 în clasamentul Băncii Mondiale “Doing Business”, în ultimul clasament, elaborat în 2012, tara noastră s-a poziționat pe locul 83, avansând cu 20 de locuri per total. Doar la un capitol “Protecția investitorilor” am avansat cu 32 de locuri în ultimul timp. Aceasta este datorită acțiunilor întreprinse și reformelor care au fost realizate în acest răstimp.

Totuși reformele economice trebuie să avanseze simțitor pe toate fronturile. Mai avem multe de făcut în protecția concurentei, în demonopolizarea și liberalizarea piețelor, în administrarea fiscală și în administrarea vamală.

Deși conjunctura economică mondială nu a fost una bună, investițiile străine directe au crescut, pe parcursul ultimilor 3 ani, cu aproximativ 25%, de la 2,6 miliarde dolari în 2009 la 3,22 miliarde dolari în 2012. Am tins să stimulăm și investițiile interne, prin intermediul a 5 programe de creditare a întreprinderilor mici și mijlocii. Am prelungit și Programul “PARE 1+1” până în 2015.

Aceasta ne-a permis să creăm locuri de muncă decente pentru o parte din populația noastră, să avem o creștere constantă a salariului mediu (în 2009 salariul mediu anual a constituit 2 747 lei, iar în 2012 acesta s-a cifrat la suma de 3 477 lei). Investițiile în producție ne-au oferit șansa să creștem exporturile și deci să avem un influx de capital de peste hotare.

Activitatea economică ascendentă, comerțul și o administrare fiscală mai eficienta au adus o creștere economică, cumulată în acești trei ani, de 14,5% a produsului intern brut. Au crescut veniturile la bugetul de stat, iar acest lucru ne-a permis să creștem încontinuu salariile bugetarilor: profesori, medici, funcționari și să creștem, pe cit de posibil a fost, pensiile celor care au muncit o viață și merită un trai decent și liniștit. Aceste majorări, însă, trebuiau făcute responsabil și în măsura posibilităților. Eu vreau să vă spun că și eu mi-aș fi dorit, să avut posibilitatea, să majorăm aceste pensii și salarii mult mai mult, dar acestea, însă, ar fi fost acțiuni populiste și ar fi pus nu doar în pericol, dar într-o situație foarte dificilă întreg sistemul financiar al Republicii Moldova. Este evident că noi nu putem cheltui mai mult decât ceea ce producem.

În 2009 am găsit un deficit bugetar de 15%. Însă, treptat, am reușit să reducem treptat acest deficit și să introducem o disciplină bugetară. Pentru anul 2013 urmează să atingem obiectivul de 1,5% deficit al produsului intern brut, iar datoria de stat urmează să fie redusă la 23% din produsul intern brut (fata de 24% la ora actuală), și cu obiectivul propus de a asigura o creștere economică de 4% pentru anul curent.

Pentru aceasta, însă, trebuie să muncim zi de zi. Întreg Guvernul urmează să fie devotat reformelor economice. Dintr-o parte, să descătușam definitiv concurența, să liberalizăm piețele, din altă parte – să creștem eficiența administrării fiscale și, foarte important, să combatem corupția.

La momentul actual, avem în dezvoltare 26 proiecte de parteneriat public-privat în diferite sectoare: sănătate, transport, aprovizionare cu apă, locuințe și altele. Avansarea și finalizarea lor este decisivă pentru sute de mii de oameni.

Suntem optimiști vizavi de finalizarea negocierilor pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat si Cuprinzător dintre Republica Moldova si Uniunea Europeană. În data de 11 martie urmează să înceapă următoarea rundă de negocieri în vederea finalizării negocierilor pentru semnarea acordului. Eu sper că aceasta va fi și ultima rundă, finalizând aceste negocieri.

Semnarea acestui acord va impulsiona economia noastră, va oferi accesul liber al produselor moldovenești pe cea mai mare și prosperă piață din lume, cea a Uniunii Europene. Integrarea economică a Moldovei în piața Uniunii Europene va creste în continuare activitatea investițională, ceea ce, la rândul său, va crea locuri de muncă decente, va crește exporturile și va oferi noi oportunități de afaceri pentru antreprenorii noștri. Aceasta este o definiție a unei economii dinamice, competitive și inovatoare.

În următoarele câteva luni avem de efectuat pași decisivi pentru securitatea energetică a statului (cum ar fi gazoductul Iași–Ungheni, interconectările liniilor de energie electrică Iași–Ungheni–Strășeni și Suceava–Bălți), securitatea financiară (reformele pe care ni le-am propus în sectorul fiscal, bancar, de achiziții publice sunt aici un exemplu elocvent), securitatea alimentară la componenta instituțională (a fost creată Agenția de Siguranță a Alimentelor, dar mai sunt multe de făcut în termeni de legislație, de creștere a capacităților).

Onorat Parlament!

Dezvoltarea țării nu poate fi privită decât prin prisma unui concept cu priorități clare stabilite. În context, aș dori să amintesc de Strategia Națională de Dezvoltare “Moldova 2020”, aprobată în 2012, care este primul document de planificare strategică pe termen lung, similar strategiilor europene elaborate în prezent. Mai mult decât atât, durata acestui document derivă și din necesitatea de a-l sincroniza la următorul ciclu financiar al UE care acoperă perioada 2014–2020.

Spre deosebire de documentele strategice anterioare, Strategia Națională de Dezvoltare “Moldova 2020” conține priorități definite concret, concentrând eforturile Guvernului asupra celor mai critice probleme. Noul document oferă o viziune generală asupra felului în care Republica Moldova va arăta către anul 2020. Astfel, “Moldova 2020” conține șapte priorități care vor conduce la creșterea economică și la reducerea sărăciei.

Impactul scontat de la implementarea acestei Strategii este majorarea creșterii economice cumulative până în 2020 cu 12% peste scenariul de bază. Accentul se va pune pe calitatea creșterii economice, bazată pe investiții și industrii exportatoare. În ceea ce privește rata sărăciei, se prognozează o scădere a acesteia cu 4,2% față de scenariul de bază.

Agricultura este un important pilon al economiei noastre și o sursă de venit pentru o bună parte din oamenii noștri. Aceștia sunt oamenii care, trebuie să recunoaștem, au cele mai modeste venituri. De aceea, am depus, prin acțiuni, eforturi pentru promovarea unei agriculturi moderne și performante, am mobilizat finanțări pentru creșterea competitivității produselor noastre, am inițiat reforme structurale pentru ca procesele demarate de noi sa aibă un caracter durabil. La concret, au fost mobilizate finanțări externe în sumă de 329 milioane euro – bani direcționați atât spre reabilitarea infrastructurii în irigație, cât și spre oferta de creditare și granturi pentru întreprinderile mici și mijlocii pentru investiții în echipamente și utilaje agricole. Proiectele investiționale Compact, EMPARD, 2KR etc. sunt doar câteva exemple de finanțări care estimează împreună aproximativ 100 mii de beneficiari.

În 2010, a fost creată Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură cu scopul de a institui standarde mai riguroase în sistemul de subvenționare în agricultură. Acest sistem de management va facilita și pe viitor accederea acestor mijloace, cât și eventuala acreditare conform standardelor europene la acest capitol.

În perioada 2010–2012, au fost achitate toate datoriile față de producătorii agricoli, formate până în anul 2010, în baza deciziilor emise fără acoperire financiară. Adițional, s-au investit în sectorul agroindustrial peste 10 miliarde lei, fiind plantate peste 13 000 hectare de culturi multianuale.

Mobilizând proiectele investiționale cu finanțare străină, dar și finanțările din buget, au dus la crearea a aproximativ 15 mii locuri de muncă noi.

A fost înființat Oficiul Național al Viei și Vinului, care va fi o structură public-privată și va permite transferarea mai multor competențe ale statului către Oficiu. În acest domeniu important al economiei naționale au fost mobilizate finanțări semnificative, cum ar fi și proiectul Băncii Europene de Investiții în sumă de 75 milioane euro. De la lansarea acestui proiect în 2010, 9 entități economice au obținut proiecte investiționale în sectorul vitivinicol în sumă de 13,7 milioane euro, care au atras după sine 15,6 milioane euro, ca și cofinanțare din partea beneficiarilor.

O agricultură performantă și competitivă înseamnă o infrastructură modernă. Până în prezent au fost reabilitate sisteme centralizate de irigare în toată țara, ai căror beneficiari sunt 6 000 de producători agricoli. Peste 15 500 hectare de teren agricol au acces la apă pentru irigare.

Rezultate durabile ale reformelor structurale inițiate de Guvern deja pot fi văzute. În pofida secetei din 2012, care a dus la o scădere cu peste o cincime a producției agricole, exportul produselor agroalimentare, conform estimărilor, va constitui aproximativ 821,6 milioane dolari americani, fiind în creștere cu 1,4 la sută față de rezultatele obținute în 2011. Aceasta înseamnă că avem o agricultură mai modernă, care se orientează spre segmente cu o valoare adăugată mai mare, că producătorii noștri încearcă să se extindă pe piețe noi și profitabile, că investițiile în agricultură aduc rezultate.

Stimați deputați,

Din asistența de 1,6 miliarde euro, recepționată în ultimii trei ani, practic 80% au fost direcționate spre infrastructură: agricultură (inclusiv irigație) – 329 milioane euro, transport – 244 milioane euro, energetică – 117 milioane euro, apă și salubritate – 150 milioane euro, infrastructură socială – 195 milioane euro, acestea fiind doar câteva din cele mai importante capitole.

De asemenea, din fondurile bugetare de dezvoltare au fost alocați 4,4 miliarde lei pentru aproape o mie proiecte de infrastructură (aici este vorba de fondul rutier, fondul ecologic, fondul de dezvoltare regională, fondul de eficientă energetică). Alte 360 milioane lei au fost alocați pentru finanțarea a 800 de proiecte de investiții capitale și reparații finanțate, din bugetul de stat. S-a procedat astfel, deoarece ferma noastră convingere este că o infrastructură bună este cheia succesului pentru o economie dinamică, competitivă și eficientă. De aici rezultă importanța acestor investiții. Aceasta explică și faptul că, la momentul actual, multe regiuni din tară sunt în stare de șantier – drumuri, apă, irigații, școli, domeniul energetic.

În continuare mă voi referi la transport.

În 2010–2012, s-au reabilitat 170 km de drum, însă lucrările masive abia încep. Până în anul 2015, urmează sa avem 1500 km de drum nou, drum european. Aceasta înseamnă reabilitarea întregii rețele de drumuri naționale în următorii trei ani. În 2013, fondul rutier va depăși cifra de 1,25 miliarde lei, ceea ce este de aproape 5 ori mai mult decât în 2009.

Anul trecut, Republica Moldova a semnat Acordul privind spațiul aerian comun cu uniunea europeana. Este un acord important, în interesul cetățeanului, care deja a adus prețuri mai avantajoase decât acum doi ani, oferte mai multe și securitate în acest transport aerian.

În 2013, finanțarea în domeniul transporturilor, practic, se va dubla – atât din contul finanțărilor naționale, cât și din al celor externe. În următoarele luni, urmează să fie semnate încă două acorduri de finanțare cu băncile de dezvoltare pentru asigurarea obiectivelor enunțate anterior, dar și investiții în reabilitarea căilor ferate. Aici vreau să mă refer la negocierile avansate pe care le ducem cu Banca Europeană de Reconstrucții și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții pentru mobilizarea unei sume de 350 milioane euro în domeniul infrastructurii drumurilor și al cailor ferate.

Mă voi referi în continuare la aprovizionarea cu apă.

Unele din obiectivele de bază în activitatea Guvernului a fost să asigurăm cu aprovizionare cu apă și canalizare cetățenii Republicii Moldova. Este ceva elementar pentru secolul al XXI-lea, pentru o țară modernă. Am făcut investiții considerabile pentru a înainta în acest proces. La momentul actual, sunt în lucru, la diferite stadii, peste 1000 km de apeducte. Beneficiari direcți ai eforturilor noastre din ultimii ani sunt aproximativ 415 mii de cetățeni ai Republicii Moldova. Ponderea populației cu acces la apă a crescut în permanență. Mai avem, însă, mult până vom putea spune că toate localitățile din Republica Moldova sunt aprovizionate cu apă.

Aceste lucrări continuă, noi proiecte urmează să fie promovate de urgență, cum ar fi, spre exemplu, apeductul Soroca–Bălți, care va conecta municipiul Bălți si alte 6 raioane din nordul Moldovei – Soroca, Drochia, Florești, Rîșcani, Sîngerei si Telenești. Urmează să existe o rețea unică de aprovizionare în cadrul acestor localități, dar și cele conexe, pentru aprovizionarea cu apă și canalizare.

Abia un an în urmă, am reușit să punem capăt unei perioade de instabilitate politică, alegând Președintele Țării. Am mizat foarte mult pe această perioadă de relativă stabilitate, pentru a reforma administrația pe interior. Pentru a face pași hotărâți în descentralizare, în reforma administrației publice centrale avem nevoie de previzibilitate, trebuie să ieșim din umbra permanentului pericol de instabilitate. În doar ultimul an, am reușit să facem câțiva pași decisivi în direcția respectivă. În 2012, a fost aprobată Strategia națională de descentralizare – o reformă care, categoric, trebuie să fie dusă la bun sfârșit. Acest document de politici reprezintă cadrul conceptual general de reformare a acestui domeniu vital pentru Republica Moldova. Scopul final al Strategiei naționale de descentralizare este crearea unor autorități locale puternice, eficiente, care ar presta servicii de calitate cetățenilor.

Salariile aleșilor locali, este evident, urmau sa fie majorate demult. Pentru 2013 este planificată suma necesară pentru a asigura majorarea salariilor aleșilor locali cu 48%. Aceste majorări vor fi efectuate de îndată ce Parlamentul va adopta Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, proiect de lege înaintat de către Guvern.

Modernizarea a presupus și regândirea modului în care funcționează Guvernul. Guvernul Electronic întrunește toate caracteristicile unui Guvern modern: un Guvern pentru cetățeni și mediul de afaceri, transparent, deschis, eficient. S-a muncit timp de trei ani, punând fundamentul și planificând activități. Acum suntem în perioada în care avem rezultate vizibile. A fost lansat Portalul datelor guvernamentale, iar Republica Moldova a fost a șasea țară din lume care s-a alăturat inițiativei Guvern deschis. A fost deschis Portalul serviciilor publice – ghișeu unic de livrare electronică a serviciilor publice, unde cetățenii și mediul de afaceri în curând vor putea accesa electronic toate serviciile prestate de autoritățile publice centrale. Au fost lansate proiecte ca: Semnătura digitală mobilă, Cazierul electronic, Registrul electronic al achizițiilor publice și multe altele.

Vedem în implementarea Guvernului electronic maximizarea transparenței instituțiilor publice, pe lângă raționamentele enunțate mai sus, și măsuri extrem de eficiente în prevenirea corupției.

În 2013, urmează să finalizăm asemenea inițiative cum ar fi Guvernul fără hârtie, urmând să limităm la maximum comunicarea pe suport de hârtie pentru instituțiile statului. În perioada martie–octombrie 2013, urmează a fi lansat serviciul guvernamental de plăți electronice, servicii e-certificate de stare civila, e-factură fiscala, e-viză, e-cadastru. Acestea sunt doar câteva procese ce necesită un efort continuu și o implementare riguroasă și care vor fi necesare să fie implementate.

În martie 2010, la Bruxelles, Guvernul Republicii Moldova a venit cu o viziune strategică în fața comunității partenerilor de dezvoltare – “Regândește Moldova”, în care a prezentat o viziune pe termen mediu a priorităților de reformă și a costurilor pentru realizarea reformelor în infrastructură, servicii publice, dezvoltare economică, climat investițional, stat de drept, sistemul justiției și combaterea corupției. În urma acelui eveniment, Guvernul a obținut un angajament financiar fără precedent din partea partenerilor de dezvoltare. În ultimii trei ani, așa cum spuneam, am recepționat 1,6 miliarde euro, dintre care 64% asistență nerambursabilă, sub formă de grant. Acesta nu a fost un cadou. Acesta a fost modul în care partenerii noștri susțin reformele în Republica Moldova, reforme pe care noi ne-am obligat sa le promovăm.

Anul acesta, Guvernul urmează să realizeze 35 acțiuni de reformă în diferite domenii, pentru a asigura un suport bugetar în mărime de aproximativ 100 milioane euro pe care ii vom primi în anul 2014. Deja în 2013 vor fi debursați aproximativ 57 milioane euro, suport bugetar de la Uniunea Europeană – bani care sunt deja bugetați. Acești bani sunt destinați reformelor din mai multe domenii: justiție, economie, energetică, domeniul social, sănătate. Respectivul suport bugetar vizează dezvoltarea economică, sectorul energetic, justiția, sănătatea. Urmează a fi crescut capitalul pentru instrumentul PARE 1+1 despre care am menționat anterior, vom crește bugetul pentru Agenția de Intervenție și Plăți Pentru Agricultură și urmează să fie înființat un business incubator, acțiuni de eficiență energetică, ajustări legislative în domeniile sus-numite.

În continuare, onorat Parlament, mă voi referi la politica externă.

În 2009, Moldova era o țară izolată internațional. În trei ani și jumătate, s-a reușit redresarea acestei situații. S-a reușit să plasăm Moldova ferm nu doar pe harta Europei, dar am obținut ca problemele și aspirațiile noastre sa fie incluse pe agenda marilor jucători internaționali. Vizitele în Republica Moldova a importanților conducători de importante state, dar și ale celorlalți lideri europeni sunt cea mai bună dovadă în acest sens. Toți au venit să sprijine Moldova în demersul său european, cu oferte concrete de suport. Ceea ce am reușit, de fapt, să facem a fost sa transformăm politica externă și cursul de integrare europeană într-un instrument de promovare a reformelor și, implicit, de îmbunătățire a vieții oamenilor.

Integrarea în UE înseamnă calea spre o Moldovă europeană. Cu instituții europene, cu poliție și justiție europeană, cu spitale europene și cu școli, universități europene. Tot ce am făcut în acești mai bine de trei ani a avut la bază anume această viziune.

Totodată, integrarea europeană mai înseamnă libertate: libertatea circulației în baza unui regim liberalizat de vize, libertatea comerțului în baza Acordului de comerț liber, aprofundat și cuprinzător și libertatea politică pe care o presupune relația de asociere. Am ajuns pe ultima sută de metri în negocierea acestor libertăți. Si astea nu sunt libertăți abstracte – ele înseamnă cetățeni reîntorși acasă, investiții în economie, standarde de viață mai înalte etc.

Moldova are interese serioase – economice, politice și de securitate și în Est și aici mă refer la relațiile noastre cu partenerii din Rusia, Ucraina, statele membre CSI. Anume de aceea o direcție foarte importantă a fost relansarea relațiilor politice și economice cu Rusia și Ucraina. Am intensificat schimburile diplomatice, am redeschis mai multe canale de parteneriate economice cu Rusia si Ucraina.

Relația bilaterală cu China a fost fortificată și o să contribuim în continuare la acest proces în cadrul multiplelor noastre interacțiuni la nivel înalt, inclusiv și relațiile cu Japonia, țară care, pe parcursul anilor, a ajutat necondiționat țara noastră.

Regula de care ne-am ghidat în politica externă este că diplomația noastră trebuie să fie prezentă, activă acolo unde sunt interesele țării. Pentru a asigura și promova interesele țării, trebuie, însa, să ne asigurăm prezența în noi teritorii, astfel promovând relații de prietenie cu noi state și consolidând noi prietenii. Suntem în plin proces de deschidere a trei noi ambasade – în Canada, Olanda și Qatar.

Am realizat un lucru important în perioada de activitate a actualului Guvern și anume faptul că suntem tratați cu respect atât în Est, cât și în Vest. Am obținut oportunități remarcabile și acum e important să le folosim la maximum.

În continuare mă voi referi la procesul vital pentru Republica Moldova, cel de reintegrare a țării.

La baza, practic, a tuturor activităților Guvernului în perioada de referință a stat acest obiectiv vital – reintegrarea țării, soluționarea conflictului transnistrean.

Cea mai mare realizare în acest sens o reprezintă reluarea procesului de negocieri oficiale în formatul 5 plus 2 după o pauza de circa 6 ani de zile. Alături de această realizare, sigur, este important că am reușit să asigurăm o comunicare civilizată cu colegii noștri de la Tiraspol, fără agresiuni, și lucrul acesta este, la fel, important.

A urmat relansarea activității grupurilor mixte de experți, soluționarea unor importante probleme pentru cetățeni, cum ar fi: reluarea circulației trenurilor prin regiunea transnistreană, facilitarea încadrării agenților economici din stânga Nistrului în câmpul legal de activitate al Republicii Moldova, extinderea unor proiecte sociale pe malul stâng al Nistrului.

Nu ar fi corect din partea mea să afirm că în acest domeniu, care vizează reglementarea problemei transnistrene, totul este bine și lucrurile merg așa cum ne-am dorit noi. Probleme există mai multe, dar pentru noi este important că procesul de soluționare a acestora este unul continuu.

Sunt sigur că dacă vom continua să aplicăm și în continuare aceeași politică și vom beneficia de același suport din partea participanților în formatul 5 plus 2, dar și a tuturor partenerilor, prietenilor noștri externi, vom ajunge să vorbim în termene mult mai concrete și mult mai previzibile de soluționare a acestei probleme grave pentru Republica Moldova.

În continuare, mă voi referi la educație și cercetare. În ultimii trei ani, Guvernul a fost criticat pentru optimizarea în educație pe care eu insist a o numi eficientizare, fără, însă, ca criticii să acorde atenție lucrurilor bune care se întâmplă în acest sens.

În ultimii trei ani, am reabilitat și dotat 65 de instituții preșcolare. Am dotat cu materiale didactice alte 600 instituții preșcolare. 42 la sută din totalul național, inclusiv două centre pentru copiii cu necesități speciale, 3 școli profesionale tehnice și căminele acestora au fost reabilitate și modernizate. 266 de cămine au fost dotate cu echipamente și acces la Internet, pentru ca circa 42 mii de studenți să poată atinge performanțe mai bune în procesul de studii.

Însă noi nu investim doar în infrastructură. Am demarat un set de reforme structurale care vor determina o cheltuire mai eficientă a banilor publici, dar ce este mai important, un acces mult mai bun la cunoștințe pentru copiii noștri.

O educație de calitate înseamnă și o remunerare decentă pentru dascălii copiilor noștri. De aceea, în pofida dificultăților prin care trecea țara, am identificat sursele necesare pentru creșterea cu 50% a salariilor profesorilor.

Reformele demarate în educație vor determina o nouă abordare a sistemului.

Noua formulă de finanțare a instituțiilor școlare va permite nu doar o utilizare mai echitabilă a resurselor financiare, dar și mai multă flexibilitate a administrației publice localei în folosirea mijloacelor alocate.

Implementarea acestei reforme necesită în continuare efort și mobilizare, pe alocuri compromis, dar ea este necesară pentru creșterea calității educației în țara noastră, necesară pentru viitorul tinerilor din Republica Moldova, necesară pentru viitorul Republicii Moldova.

Pe parcursul acestor 3 ani, am dat curs mai multor acțiuni și proiecte menite sa reformeze sistemul de învățământ din Republica Moldova. În ciuda dificultăților, am reușit să mărim numărul instituțiilor preșcolare din țară, dacă din 2009 și până în 2012 au fost deschise 78 de noi unități.

Împreună cu partenerii noștri de dezvoltare, am lansat proiectele TEMPUS privind autonomia universitară, inclusiv cea financiară și asigurarea unei mai bune calități a învățământului superior. Am deschis două centre de formare profesională cu plasarea în câmpul muncii a studenților. Impactul acestora și al multor altor proiecte depinde de calitatea implementării lor, dar mai ales de funcționalitatea instituțiilor în stat, de continuarea onorării angajamentelor asumate în fata cetățenilor și a partenerilor de dezvoltare.

După ce, timp de 20 de ani, învățământul profesional tehnic, care constituie baza de pregătire a forței de muncă pentru orice economie, a fost complet ignorat, Guvernul a demarat un proces amplu de reformare, care presupune atât ajustarea învățământului la cerințele pieței, cât și investiții masive pentru renovarea și reutilarea instituțiilor de învățământ.

Pentru implementarea reformei am reușit să obținem suport extern în valoare de 5 milioane euro și suntem foarte aproape să obținem mijloace nerambursabile în valoare de 25 milioane euro pentru investiții în acest sector.

Pe parcursul perioadei de referință, au fost deschise, pentru școlile de profil, două fabrici în domeniul vitivinicol cu o investiție totală de 650 mii euro și dotate 20 de ateliere în sumă totală de aproximativ 1 milion de euro.

Sănătate. Începând cu 2010, au fost lansate proiecte de modernizare, renovare, construcție, precum și dotare a instituțiilor medicale din țară în cadrul asistentei medicale primare, spitalicești și de urgență. S-au construit ori reconstruit 78 de centre de sănătate. Aceasta a permis accesul calitativ la asistență medicală mai aproape de casă pentru 1,2 milioane cetățeni.

Obiectivul de bază al acestui proiect rămâne asigurarea accesului locuitorilor de la sate la servicii medicale de calitate. Dar este adevărat că nu ne putem permite să deschidem asemenea centre în fiecare sat, pentru că trebuie să avem și acoperire financiară.

A sporit gradul de protejare financiară a populației. Acoperirea cu asigurări medicale s-a mărit de la 71,6% în 2009 până la 81,6% în anul 2012. Acoperirea cu medicamente compensate a crescut de 2,5 ori în 2012, comparativ cu 2009, iar costul medicamentelor a scăzut cu 15%. De aceste acoperiri beneficiază toată populația, inclusiv familiile vulnerabile.

În 2013 urmează a fi dat în exploatare un nou bloc chirurgical republican modern, compus din 16 săli de operație, dotat cu utilaj modern de ultimă ora, de ale cărui servicii vor beneficia 4500 de cetățeni anual.

Tot în 2013 vor fi date în exploatare alte două instituții medicale, a căror construcție a început în 2010: Centrul de transplant de măduvă osoasă și a Centrului educațional pentru copiii internați pe termen îndelungat la Institutul Oncologic, de care vor beneficia anual 840 de copii. Este extrem de important să reușim finalizarea la timp a acestor proiecte.

Protecția socială, combaterea sărăciei. Rețeaua de siguranță socială a rezistat la toate provocările acestei perioade dificile. Au intrat în fază de ireversibilitate o serie de reforme magistrale, cum ar fi: ajutorul social, de care beneficiază peste 100 mii de familii, a fost regândit sistemul de susținere a persoanelor cu dizabilități, a fost lansată reforma în domeniul pensiei.

Ajutorul pentru perioada rece a anului a fost instituit în ianuarie 2011. Este un instrumentariu foarte important de a ajuta persoanele vulnerabile în perioada rece a anului.

Au fost construite 29 de centre sociale comunitare, care deservesc până la 33 de mii de oameni în dificultate, persoane în etate, persoane cu dizabilități și reprezentanți ai altor pături vulnerabile.

Rata sărăciei a scăzut de două ori în acești trei ani, dar nu și numărul celor care se simt săraci. În 2012, ajutorul social și-a demonstrat eficiență în întreaga țară, dar e nevoie de timp ca acesta să se manifeste eficient.

Trebuie să motivăm oamenii să se reîncadreze în câmpul muncii, să ne concentram pe acei care au, într-adevăr, nevoie de ajutor, să excludem cerințele inutile. Daca nu o vom face în continuare, foarte rapid, ineficiențele sistemului vor crește ca impact negativ și ca pondere.

Însă Republica Moldova nu se sfârșește în limitele hotarelor sale geografice, ci este acolo unde sunt concetățenii noștri. Conform ultimelor date, peste hotarele țării sunt peste 800 mii de moldoveni.

În astfel de condiții, doar printr-un efort conjugat ale celor de aici și al cetățenilor de peste hotare, putem dezvolta, transforma și moderniza Moldova, astfel încât conaționalii noștri să poată reveni acasă. Anume pentru accelerarea acestei interacțiuni și a conlucrării cu cetățenii de peste hotare a fost creat recent Biroul pentru Relații cu Diaspora, care a demonstrat deja că este o instituție publică viabilă și activă.

Concetățenii noștri, stabiliți în diferite țări, trebuie să știe că Republica Moldova este țara lor și că tot ce facem noi este inclusiv pentru binele lor.

Stimați deputați,

Raportul pe care vi l-am prezentat astăzi vorbește despre unele reușite înregistrate până în prezent în principalele domenii de activitate. Sigur că așteptările noastre, ale tuturor, au fost mult mai mari și sigur că se putea de făcut mult mai mult dacă ar fi fost întrunite toate condițiile necesare în acest sens.

Dar, chiar și în aceste condiții, putem constata că, în ultimii ani, în Republica Moldova au fost demarate importante procese care trebuie duse la bun sfârșit pentru ca de rezultatele lor să beneficieze oamenii.

Și în încheiere. Eu sunt conștient de faptul că nu acest Raport de activitate a Guvernului îi interesează pe acei care au inițiat Moțiunea de cenzură și pe acei care urmează să o sprijine.

Nu este vorba de prezentarea realizărilor sau a irealizărilor. Este, eminamente, un proces politic pe care îl tratăm ca atare. Este decizia fiecăruia în a lua, într-o anumită perioadă de timp, decizii.

Eu consider că noi ne-am făcut datoria reieșind din condițiile bazate pe realitate, nu pe vise, indiferent de votul care urmează să fie acordat astăzi prin moțiunea de cenzură, înaintată de către grupul parlamentar al Partidului Comuniștilor, vreau să vă spun că eu personal, în calitate de Prim-ministru al Republicii Moldova, sunt cu sufletul împăcat și cu sentimentul de îndeplinire a datoriei.

Nu am avut niciodată scopuri ascunse, nu am urmărit altceva decât să contribui prin muncă, practicând o politică publică deschisă în activitatea mea, promovarea Republicii Moldova în spațiul valoric european, acolo unde cetățenii noștri să aibă dreptul și posibilitatea să trăiască liber și în bunăstare.

Noi urmează fiecare să continuăm acest proces. Guvernul își are atribuțiile sale și posibilitățile sale. Dar înainte de funcțiile pe care le deținem, noi cu toții suntem cetățeni ai Republicii Moldova și dincolo de dreptul categoric avem și obligațiuni.

În acest sens, vreau să vă spun că, personal și împreună cu colegii, noi vom continua să ne facem datoria. Vom continua să muncim, să luptăm, dacă va fi cazul, pentru ca să atingem obiectivele pentru care am muncit în acest răstimp.

Si încă o dată, acest obiectiv nu este unul ascuns. Noi ne dorim o țară liberă, o țară democratică, care oferă prosperitate cetățenilor săi.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție și stau la dispoziția domniilor voastre, pentru a răspunde la întrebări.

// Stenograma ședinței plenare a Parlamentului

Discursul Prim-ministrului Vlad Filat pe marginea Raportului de activitate al Guvernului în anul 2011

27 aprilie 2012

Onorat Parlament,
Doamnelor și domnilor deputați,

Discursul Prim-ministrului Vlad Filat pe marginea Raportului de activitate al Guvernului în anul 2011

În temeiul articolului 104 din Constituție și articolului 5 din Legea cu privire la Guvern, supun atenției Forului Legislativ suprem Raportul de activitate al Guvernului pe anul 2011 și pe lunile ce s-au scurs din anul curent. Întrucât dispuneți deja de versiunea completă a raportului, mă voi referi doar la cele mai importante realizări și constrângeri pe care le-am înregistrat în procesul de implementare a Programului de activitate “Integrarea Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare”.

În 2011, la fel ca și în anii precedenți, provocările politice și economice s-au ținut lanț. Cu toate acestea, noi am reușit să facem aproape tot ceea ce ne-am propus pentru perioada respectivă. Am asigurat dezvoltarea stabilă a țării și continuitatea cursului general prestabilit. Am atins și unele performanțe importante pe plan național, regional și internațional. Dar nu aș fi sincer pe deplin, dacă nu aș recunoaște că suntem în continuare restanțieri la unul din cele mai importante capitole ce ține nemijlocit de rezultatul actului de guvernare, și anume asigurarea unui nivel de trai decent pentru oameni.

Cred cu fermitate că, pe durata acestui mandat încredințat de către alegători, vom identifica împreună resurse și mijloace pentru o creștere economică durabilă și pentru asigurarea bunăstării cetățenilor. Trebuie să profităm din plin de climatul de stabilitate ce s-a instalat după alegerea Președintele RM și să ne concentrăm eforturile spre îndeplinirea pas cu pas a programelor noastre electorale și a programului comun de guvernare.

Așadar, ce am reușit să realizăm în perioada de raportare?

Precizez de la bun început că domeniul economic rămâne a fi preocuparea de bază a Guvernului.

Anul 2011 a fost marcat de tranziția definitivă de la măsurile anti-criză și de stabilizare macro-economică, specifice perioadei precedente, la acțiuni orientate spre creșterea economică și atragerea investițiilor. Astfel, Republica Moldova, alături de Georgia și Turcia, a devenit una din cele trei țări cu cea mai mare creștere economică din întreaga Europă. Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere de 6,4%. Această evoluție s-a produs nu atât din contul consumului, cât de pe urma majorării investițiilor – cu aproape 9,3%, și a exporturilor – cu 44,1%. Uniunea Europeană a rămas partenerul de bază al Moldovei la capitolul exporturi, cu o cotă de 49%. În general, ritmul de creștere a exporturilor a fost de 1,5 ori mai mare decât cel al importurilor. La finele anului trecut, am mai realizat un lucru foarte important: am lansat negocierile cu Uniunea Europeană privind aderarea la Zona de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător. Iar la începutul anului curent a avut loc prima rundă de negocieri pe marginea Acordului privind crearea Zonei de Comerț Liber, Aprofundat și Cuprinzător.

Pe fundalul crizei economice globale, Republica Moldova a efectuat un salt în domeniul reglementărilor mediului de afaceri, avansând cu 18 poziții în clasamentul Doing Business și calificându-se printre 10 cele mai reformatoare state din lume.

Republica Moldova a început să devină atractivă pentru investițiile străine directe, în pofida șirului de atacuri raider care au avut loc în țara anul trecut. Astfel, investițiile străine directe în economia națională au crescut cu 38,8% față de 2010, însumând o valoare netă de 274 milioane dolari SUA.

Pe dimensiunea susținerii întreprinderilor mici și mijlocii, Guvernul a promovat extinderea rețelei de incubatoare de afaceri și parcuri industriale. Am sprijinit avansarea Programului de atragere a investițiilor “PARE 1+1”, a Programului național de abilitare economică a tinerilor și implementarea Programului finanțat de Guvernul Japoniei, prin care s-a procurat utilaj în valoare de 204,7 milioane lei. În aceeași perioadă, 508 companii au beneficiat de acces la finanțare concesionară, 3 300 de tineri au fost instruiți, iar peste 4 100 au beneficiat de consultanță antreprenorială.

În 2011, administrarea și privatizarea proprietății publice au adus în bugetul public național circa 350 milioane lei. Guvernul a asigurat funcționarea a 12 parteneriate public-private, iar alte 26 sunt la etapa de definitivare.

Printr-o politică bugetar-fiscală prudentă, Guvernul a contribuit la diminuarea deficitului bugetului public național de la 6,3% în PIB în 2009, până la 2,4% din PIB în 2011. Datoria de stat a fost redusă de la 26,3% în 2010 la 23,4% din PIB în 2011. În anul 2012, am revenit la impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, fapt ce va permite echilibrarea surselor de venituri bugetare și fortificarea bazei fiscale a bugetelor unităților administrativ-teritoriale. Totodată, am asigurat simplificarea procesului de administrare și reducerea termenului real de restituire a TVA; am stimulat conformarea benevolă a contribuabililor la declararea și achitarea impozitelor, taxelor și altor plăți. Astfel, am pus accentul pe efectuarea controalelor fiscale bazate pe risc, dar și pe implementarea unor sisteme informaționale automatizate.

În decembrie 2011, conform prevederilor Programului Guvernului, a fost înființată Agenția pentru Protecția Consumatorilor, o structură de stat orientată spre asigurarea calității produselor și serviciilor.

În plan sectorial, agricultura rămâne a fi o sferă definitorie a economiei naționale, care antrenează 27,5% din populația aptă de muncă. Volumul global al producției agricole în prețuri comparabile a crescut în 2011 cu 4,8% față de anul precedent, iar exporturile produselor agroalimentare – cu 25,3%. Totodată, politicile agroindustriale au permis o creștere cu 14,2 la sută a productivității la hectar, față de rezultatele obținute în anul 2009. În scopul promovării creșterii economice și reducerii sărăciei în mediul rural, în anul curent, Guvernul a alocat 400 milioane lei pentru subvenționarea agriculturii. Dezvoltarea durabilă și eficientă a sectorului agro-industrial a fost susținută prin crearea unui cadru strategic adecvat și asigurarea armonizării și transpunerii a 215 acte ale UE sau 70% din totalul necesar. Înțelegem foarte bine, că volumul de subvenții în agricultură este încă departe de a acoperi toate nevoile, de aceea vom face tot posibilul ca să identificăm și căi alternative pentru realizarea politicilor agricole atât de necesare satului nostru.

În sectorul energetic, Guvernul a întreprins câțiva pași importanți care, în viitorul apropiat, cu siguranță, vor da efecte benefice. Marea provocare a fost negocierea și controlul prețurilor la energia electrică, la gaz și la petrol. Concomitent, am creat condițiile pentru un proces ireversibil de integrare a Republicii Moldova în Comunitatea Energetică Europeană. Au fost sporite deja capacitățile de interconexiune cu rețelele energetice ale țărilor vecine, România și Ucraina, urmând ca acestea să fie consolidate în anii următori. A fost creată Agenția pentru Eficiență Energetică, a fost aprobat Programul Național pentru Eficiență Energetică pentru anii 2011–2020 și inițiate importante proiecte ce țin de sursele alternative de energie. Guvernul va continua să promoveze consecvent aceste politici, pentru că numai astfel vom putea asigura în viitor securitatea energetică a Republicii Moldova.

În perioada de referință, ne-am concentrat eforturile spre liberalizarea și dezvoltarea piețelor de transport de mărfuri și pasageri, spre consolidarea capacităților de menținere și dezvoltare a infrastructurii rutiere și feroviare. Guvernul a reușit în timp record să parafeze Acordului de aderare la Spațiul European Aviatic Comun. Acordul respectiv urmează a fi semnat în luna iunie curent, iar acesta asigura accesul cetățenilor Republicii Moldova la servicii calitative și la prețuri mai mici în domeniul transportului aerian.

În domeniul infrastructurii rutiere, pentru reparația și reabilitarea drumurilor au fost alocate 1,4 mlrd. lei. Astfel, au demarat lucrări de reparații curente pe toată rețeaua națională de drumuri publice (9 342 km), exceptând localitățile care sunt la autogestiune. Lucrări de reabilitare au fost efectuate pe 1 035 km (comparativ cu 253 km în perioada 2008–2009). În 2011, a crescut cu 16,7% volumul mărfurilor transportate, iar în domeniul transportului feroviar, pentru prima dată în ultimii ani, au fost atinse rezultate pozitive, înregistrându-se și profit în acest sens. Există capacitatea pentru ca, până în anul 2014, să fie renovate toate drumurile naționale.

Sectorul Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor s-a menținut în topul celor mai dinamice sectoare ale economiei naționale. Numărul de companii nou înregistrate în sectorul IT arată o tendință continuă de creștere cu 11,9% anual. Exporturile de produse software înregistrează o rată de creștere anuală de 49%. Respectiv, au crescut și indicatorii sociali din domeniu: rata de penetrare a telefoniei fixe a atins pragul de 33,1%, a telefoniei mobile – 104,3%, iar acces la Internet în bandă largă au 355 mii cetățeni, cu 32% mai mulți ca în 2010.

Datorită măsurilor combinate de creștere economică și de orientare mai bună a plăților sociale, nivelul sărăciei în Republica Moldova a înregistrat o scădere în ultimii doi ani de circa 4,4%, rata sărăciei absolute coborând până la 21,9%. Îmbunătățirea consecventă a acestor indicatori este o prioritate absolută, dar și o datorie directă a guvernării.

Stimați deputați,

Aprofundarea dialogului și cooperării multidimensionale cu Uniunea Europeană a constituit prioritatea centrală a politicii noastre externe. Majoritatea obiectivelor propuse în acest domeniu au fost atinse.

Pe parcursul celor zece runde de negociere a Acordului de Asociere am reușit să închidem provizoriu negocierile pe toate subiectele legate de Dialogul Politic și Reforme, Cooperare în domeniul Politicii Externe și de Securitate, iar în domeniul sectorial au fost închise 23 din 25 de capitole.

La capitolul liberalizarea regimului de vize, din 42 de acte legislative prevăzute în cadrul fazei I, 40 au fost adoptate, iar 2 sunt restante. Este necesar să consolidăm eforturile pentru ca cetățenii Republicii Moldova să beneficieze de regimul liberalizat de vize.

Am menținut o participare activă și angajantă în cadrul Parteneriatului Estic, obținând o notă de încurajare prin Declarația Comună a Summit-ului de la Varșovia.

În relațiile cu România, ne apropiem tot mai mult de modelul unui parteneriat privilegiat, cum este și firesc să fie parteneriatul unui stat aspirant la calitatea de membru al Uniunii Europene cu un alt stat care este deja membru al UE. Prima ședință comună a guvernelor noastre, din 3 martie 2012, de la Iași, va impulsiona și mai mult cooperarea bilaterală în diverse domenii, în special în ceea ce privește modernizarea infrastructurii și interconectarea energetică.

Cu Ucraina, am reușit să deblocăm relațiile bilaterale. În cadrul vizitei de lucru întreprinse la Kiev, în februarie curent, am convenit cu partea ucraineană asupra unor activități comune orientate spre impulsionarea relațiilor noastre comercial-economice, precum și cu privire la asigurarea unui proces concomitent de negocieri în problematica drepturilor de proprietate și demarcării frontierei.

Relațiile cu SUA sunt dinamice și pline de substanță, obiectivul urmărit fiind stabilirea unui parteneriat strategic aprofundat. Dialogul cu Washingtonul s-a concretizat prin intensificarea contactelor și vizitelor oficialilor de rang înalt în Republica Moldova (Vicepreședintele Joe Biden, Senatorul J. McCain) și în SUA (Viceprim-ministrul Iurie Leancă). Statele Unite acordă un sprijin substanțial țării noastre și asta ne dă dreptul să spunem că vedem în SUA un partener de dezvoltare important pentru țara noastră.

Evoluția relațiilor politice moldo-ruse a avut un caracter echilibrat, determinat de interesul comun al ambelor țări pentru dezvoltarea unei colaborări reciproc avantajoase. Ca rezultat, am reușit să păstrăm un dialog politic constant și constructiv. De asemenea, a avut loc cea de-a XII-a Reuniune a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare economică.

În cadrul Comunității Statelor Independente, am pus accent, în special, pe dezvoltarea cooperării în domeniul comercial-economic, precum și pe valorificarea avantajelor oferite de această structură pentru circulația liberă a persoanelor, dezvoltarea sferei sociale și a schimburilor cultural-umanitare. La 18 octombrie 2011, Republica Moldova a semnat Acordul CSI de creare a Zonei de comerț liber, actualmente aflat în proces de ratificare.

Onorată asistență,

La capitolul reintegrarea țării, am urmărit două obiective majore: relansarea procesul de negocieri în formatul “5+2” și promovarea măsurilor de consolidare a încrederii.

Guvernul a continuat eforturile de mobilizare a partenerilor externi în vederea avansării procesului de soluționare a conflictului transnistrean. În acest context, au fost desfășurate consultări intense cu OSCE, Federația Rusă, Ucraina, UE, SUA, Germania etc., care au permis reluarea negocierilor oficiale în formatul “5+2”, fapt salutat de către comunitatea internațională. Obiectivul retragerii forțelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova a fost promovat constant atât în cadrul consultărilor bilaterale cu Federația Rusă, SUA și partenerii europeni, cât și în cadrul platformelor multilaterale, cum ar fi ședința plenară a Consiliului Ministerial al OSCE din 6–7 decembrie 2011, organizată la Vilnius.

În cadrul primelor două runde oficiale în formatul “5+2”, am reușit să convenim asupra principiilor, procedurilor și agendei negocierilor. Acest succes deschide noi perspective pentru reglementarea definitivă a problemei transnistrene.

Grație eforturilor conjugate ale autorităților moldovenești, societății civile, precum și ale partenerilor internaționali implicați în procesul de reglementare transnistreană, au fost eliberați din detenție Ilie Cazac și Ernest Vardanean.

A fost instituită Comisia guvernamentală pentru reintegrarea țării. Au fost elaborate Programul și Planul de acțiuni pentru dezvoltarea localităților din zona de securitate, care definesc obiectivele și acțiunile pe termen mediu ce trebuie să fie realizate de către instituțiile statului, în vederea dezvoltării acestor localități.

Odată cu semnarea, la 10 ianuarie 2012, a Acordului de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană privind Programul “Măsuri de Consolidare a Încrederii”, în perioada 2011–2013 vom implementa un set de proiecte în valoare de circa 13 milioane euro, care vor fi orientate spre dezvoltarea mediului de afaceri, infrastructurii, proiectelor sociale, de mediu etc., având ca scop primordial consolidarea încrederii între cetățenii din regiunile de pe ambele maluri ale Nistrului și susținerea procesului de reintegrare a țării.

Camera Înregistrării de Stat a continuat înregistrarea agenților economici din regiunea transnistreană. Conform datelor de la 31 martie 2012, au fost înregistrați în total 802 agenți economici din stânga Nistrului, inclusiv în evidență provizorie – 561 și permanentă – 241. În această perioadă, Serviciul Vamal a eliberat agenților economici din regiunea transnistreană 2 378 de certificate de origine a mărfurilor forma solicitată de partenerii europeni pentru exportul producției în țările Uniunii Europene.

Pentru anul 2012 cuantumul alocațiilor lunare de stat pentru beneficiarii de pensii din unele localități situate în zona de securitate a fost dublat în comparație cu anul 2011.

A fost instituit Fondul de reintegrare, în baza resurselor financiare din fondurile sectoriale (rutier, ecologic, pentru dezvoltare regională, pentru activități de reintegrare a țării). În acest sens, Guvernul a elaborat și aprobat Programul de dezvoltare social-economică pentru anii 2012–2013 a localităților din raioanele Dubăsari, Anenii Noi și Căușeni, amplasate în zona de securitate.

La capitolul reglementării problemei transnistrene ar mai fi de menționat dialogul constructiv pe care-l avem cu reprezentanții administrației de la Tiraspol. Astfel, am înregistrat mai multe rezultate concrete, cum ar fi reluarea circulației trenurilor prin regiunea transnistreană, simplificarea circulației cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului etc.

Stimați deputați,

La compartimentul edificarea statului de drept, Guvernul a întreprins acțiuni orientate spre instituirea unui sistem judecătoresc eficient, profesionist și independent. Am adoptat Strategia de reformare a sectorului justiției pentru anii 2011–2016 și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia. Pentru reformarea justiției, Guvernul a contractat de la Uniunea Europeană un suport financiar în valoare de 50 milioane de euro. A fost creată Comisia națională de integritate pentru sporirea nivelului de profesionalism a corpului judecătoresc; a fost perfecționată organizarea și funcționarea sistemului judecătoresc prin reorganizarea instanțelor de judecată specializate; au fost adoptate reglementări stricte în domeniul executării tranzacțiilor cu valori mobiliare.

Guvernul a asigurat adoptarea setului de proiecte de legi, menite să consolideze capacitatea organelor de drept și să impulsioneze reformarea și demilitarizarea Ministerului Afacerilor Interne. În același timp, a fost sporit sprijinul pentru modernizarea și dotarea MAI: repararea și amenajarea edificiilor, lansarea programului de acordare a locuințelor pentru colaboratorii poliției, procurarea unităților speciale de transport etc.

La capitolul consolidării sistemului național de integritate și luptă împotriva corupției, a fost adoptată Strategia națională anticorupție 2011–2015 și Planul de acțiuni aferent. Acum se află în proces de definitivare proiectul Strategiei de reformare a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției. Eforturile noastre de consolidare al sistemului național de prevenire și combatere a corupției au dat un rezultat.

Libertatea presei înregistrează evoluții pozitive, fapt confirmat și de către raportul “Freedom House”, potrivit căruia Republica Moldova a fost avansată la categoria statelor cu o presă parțial liberă.

Acțiunile Guvernului în domeniul dezvoltării și consolidării societății civile au permis acesteia din urmă să devină un partener al guvernării, dar și un important și puternic actor în monitorizarea actului de guvernare. În acest sens, un rol aparte îi revine Consiliului Național de Participare. De asemenea, a fost simplificată evidența contabilă pentru ONG-uri și elaborat cadrul normativ de punere în aplicare a Legii voluntariatului.

În cadrul reformei administrației publice, am urmărit realizarea a două obiective majore: pe de o parte, să edificăm un cadru instituțional coerent, funcțional și performant și, pe de altă parte, să investim în resursele umane ale organelor administrației publice centrale. Rezultatele înregistrate inspiră optimism și certitudine că implementarea reformei respective va fi una de succes.

Guvernul a elaborat și a prezentat Parlamentului Strategia Națională de Descentralizare. Astfel, a fost creat cadrul legal și instituțional pentru una din cele mai importante reforme în Republica Moldova. Scopul de bază al acestei reforme este asigurarea unei administrații publice locale care să funcționeze democratic și autonom, să aibă capacitatea și resursele necesare pentru a furniza servicii publice conform necesităților și cerințelor beneficiarilor.

Stimați deputați!

În continuare, aș dori să mă refer la implementarea conceputului de guvernare electronică. În context, menționez cu satisfacție legitimă că Republica Moldova a urcat 11 poziții în clasamentul mondial privind dezvoltarea guvernării electronice, plasându-se pe locul 69, potrivit Raportului specializat al ONU. În anul 2011, a fost elaborat și aprobat Programul Strategic de Modernizare Tehnologică a Guvernării, care reprezintă foaia de parcurs a reformei menționate.

A fost demarată implementarea în cinci ministere a sistemului de gestiune electronică a documentelor. În aprilie 2012, Republica Moldova a aderat la Parteneriatul Guvernelor Deschise și a aprobat Planul de Acțiuni pentru un Guvern Deschis. O inițiativă importantă este lansarea portalului datelor guvernamentale deschise și a Bazei de date a Cheltuielilor Publice.

Onorată asistență,

Indicatorul de bază al eficienței unui Guvern sunt realizările sale în plan social. Politicile sociale ale Guvernului s-au axat pe expansiunea și centralizarea sistemului de ajutor social. În comparație cu situația existentă la momentul lansării programului în 2009, am reușit dublarea numărului de beneficiari până la 80 000 familii și triplarea bugetului până la 330 mil. lei. În ianuarie–martie 2011, 540 mii persoane au beneficiat de o compensație unică în valoare totală de 390 lei, iar pentru perioada noiembrie 2011 – martie 2012, aceasta a fost majorată până la 200 lei lunar.

Totodată, anul 2011 a marcat începutul implementării reformei radicale în domeniul incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități și lansarea procesului de reformare a politicii în domeniul protecției familiei și copilului.

La acest capitol ar mai fi de menționat că, în perioada de raportare, s-au produs două indexări de 7,8% în 2011 și 9,6% în 2012, care au asigurat majorarea pensiilor și alocațiilor sociale pentru circa 690 mii persoane. Astfel, pensia medie pentru limită de vârstă a crescut de la 836 la 988 lei.

De asemenea, aș dori să menționez că, de la 1 iunie 2011, am reușit să majorăm, în medie cu 8,5%, salariile a peste 127 mii angajați cu retribuție mică din sfera bugetară, la care s-a adăugat un premiul anual în valoarea unui salariu anual la sfârșit de an. De la 1 ianuarie 2012, angajații organelor apărării naționale, securității statului și ordinii publice au un salariu cu 19% mai mare. Implementarea noului sistem de salarizare a funcționarilor publici a permis o majorare medie a salariului acestora cu 12,5%. Desigur, noi înțelegem toată profunzimea problemelor sociale cu care se confruntă păturile largi ale societății. Știm că așteptările oamenilor depășesc cu mult posibilitățile, deocamdată limitate, ale statului. În același timp, trebuie să ținem cont și de criza social-economică internațională, care a afectat grav sfera socială în state mult mai prospere decât Republica Moldovei. În aceste condiții, totuși, am reușit performanța menținerii sferei sociale, iar pe segmente sociale consistente s-au produs avansări.

O problemă majoră rămâne a fi munca nedeclarată care constituie la moment 57% și cauzează bugetului un prejudiciu în valoare de 4,7 miliarde lei. Vom avea nevoie în continuare de consolidare a eforturilor pentru contracararea acestui fenomen.

În luna februarie 2012, salariul mediu a constituit 3 166 lei, înregistrând o creștere cu 9,8% față de luna februarie 2011. În sfera bugetară, câștigul salarial mediu s-a majorat cu 16,6% și pentru prima dată a depășit cota de 3 000 lei, constituind în luna februarie 3 028 lei. În sectorul real, câștigul salarial a înregistrat 3 234 lei (în creștere cu 7%).

Ca urmare a perfecționării politicilor statului în domeniul muncii și minimizării șomajului, la 1 ianuarie 2012, la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă erau înregistrați 44 148 șomeri, față de 49 176 șomeri în aceeași perioada a anului 2011.

În domeniul politicelor de sănătate, în anul 2011, cheltuielile Guvernului au continuat să crească, depășind 4 miliarde lei. Cea mai mare parte a obiectivelor trasate a fost realizată, iar indicatorii din domeniul sănătății s-au îmbunătățit. În majoritatea instituțiilor medico-sanitare publice din țară, începând cu 1 noiembrie 2011, salariul medicilor s-a majorat în mediu cu 10%.

Continuarea reformei în domeniul farmaceutic a permis menținerea prețurilor la medicamente la același nivel cu anul 2010. În același timp, au fost implementate importante proiecte de infrastructură medicală: în 2011 au fost construite sau renovate 14 centre de sănătate, a fost lansată construcția blocului chirurgical al Spitalului Clinic Republican, au fost deschise 10 centre comunitare pentru bolnavii de tuberculoză, au fost procurate 100 unități de transport pentru medicina primară etc.

În domeniul educației realizările importante au ținut de majorarea, în anul 2011, cu 25% a salariilor pentru 55,6 mii de cadre didactice din toate instituțiile de învățământ, urmând majorarea cu alte 24% în anul 2010.

Guvernul a intensificat procesul de reformă a sistemului educațional cu accent pe sporirea calității. Astfel, din 1 ianuarie 2012, în 11 raioane, finanțarea școlilor se face per elev. Au fost înființate 45 școli de circumscripție, se repară drumurile și stațiile de autobuz. Totodată, sistemul a fost asigurat cu 102 autobuze pentru transportarea elevilor.

Pentru implementarea politicilor de tineret, au fost alocate către ministere și administrația publică locală 415,4 milioane lei. Am debirocratizat mecanismul de finanțare a sectorului neguvernamental de tineret, au fost elaborate standardele de recunoaștere a activității de voluntariat în muncă și studii, au fost dotate cu calculatoare moderne căminele studențești etc.

În vederea asigurării unui cadru adecvat pentru protecția mediului și utilizarea durabilă a resurselor naturale, Guvernul a sporit esențial alocările în domeniu – până la 157,3 milioane lei în 2011. Până în aprilie curent, din sursele Fondului Ecologic Național au fost alocate pentru proiecte de mediu circa 195 mil. lei de care au beneficiat 250 primării și asociații neguvernamentale.

Ținând cont de gravitatea calamităților naturale din anii 2008–2010, pe parcursul anului 2011, au fost realizate acțiuni de reducere a riscurilor calamităților naturale și de asigurare a protecției împotriva acestora. În acest sens, au fost reconstruite/restabilite 27 km, urmând ca în 2012 să fie finalizate cele 50 km planificați, de diguri de protecție antiviitură în 5 raioane afectate.

Onorat Parlament,

Am expus până aici cele mai importante aspecte ale activității Guvernului de la începutul anului 2011 și până în prezent. În concluzie, aș dori să menționez că Guvernul Republicii Moldova a activat în condiții deloc ușoare. Criza politică, generată de criza constituțională, ecoul crizei financiar-economice internaționale, alegerile locale generale – toate aceste evenimente și fenomene au afectat procesul de guvernare. Însă, chiar și în aceste condiții, Republica Moldova a continuat să se dezvolte și să înregistreze o creștere economică constantă. Cursul de integrare europeană a devenit mai dinamic decât acum un an. Relațiile cu țările vecine, dar și cu statele cu care dorim să avem relații de parteneriat strategic, au cunoscut o dezvoltare continuă. Instituțiile democratice au înregistrat un grad sporit de funcționalitate. Drepturile și libertățile cetățenești s-au constituit în valori autentice.

Însă, toate aceste realizări nu înseamnă nici pe departe că Guvernul și-a atins pe deplin scopurile propuse. Pentru a asigura implementarea agendei de reforme, urmează să depunem în continuare eforturi substanțiale și susținute.

Pentru mine, ca Prim-ministru, dar și pentru Guvernul pe care-l conduc, o prioritate absolută pe termen mediu este să amplificăm și să aprofundăm reformele de modernizare rapidă a țării, să ridicăm în ritmuri sporite nivelul și calitatea vieții cetățenilor. Putem să obținem asemenea performanțe doar dublând sau triplând ritmurile creșterii economice.

A doua prioritate este dezvoltarea în continuare a infrastructurii școlare, perfecționarea continuă a procesului de studii pentru ca tânăra generație să beneficieze de o instruire de calitate. Investițiile în generația tânără sunt garanția că țara noastră va avea un viitor demn și prosper.

A treia prioritate o constituie dezvoltarea infrastructurii rutiere – construcția și reconstrucția drumurilor, aceasta fiind o condiție de bază pentru impulsionarea activităților economice, dar și pentru îmbunătățirea vieții oamenilor.

A patra prioritate este consolidarea statutului familiei ca celulă primară a societății. La acest capitol urmează să continuăm eforturile noastre demarate anterior în vederea reîntregirii familiilor, soluționării problemei copiilor rămași fără îngrijire părintească.

De asemenea, o prioritate pe termen mediu este și asigurarea securității energetice a țării, diversificarea surselor energetice, fapt care va impulsiona activitățile economice și va contribui la îmbunătățirea situației în domeniul social.

Acestea sunt doar câteva dintre obiectivele pe care le urmărim și pe care le vedem ca și parte integrantă a celor două mari procese în care suntem antrenați din momentul preluării guvernării – reintegrarea țării și integrarea în spațiul valoric european.

Doamnelor și domnilor deputați,

În final, aș vrea să menționez că Republica Moldova intră într-o perioadă importantă a dezvoltării sale ca stat. După etapa de recuperare și stabilizare, urmează să facem pasul decisiv spre o dezvoltare durabilă. Anume o astfel de dezvoltare ne va permite să realizăm integral Programul Guvernului “Integrare Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare”. Astăzi, constat că există toate condițiile pentru a realiza obiectivele fixate: avem stabilitate, avem scopuri clare și capacitatea de a le realiza. Și sunt sigur, că împreună vom reuși să asigurăm cetățenilor Republicii Moldova un viitor liber, democratic și prosper!

Vă mulțumesc pentru atenție!

Discursuri

Declarația Prim-ministrului Vlad Filat, președintele PLDM

13 februarie 2013
Declarația Prim-ministrului Vlad Filat din 13 februarie 2013

Am decis să organizez acest briefing ca urmare a evenimentelor din ultima perioadă la care suntem cu toții martori și care afectează interesele statului și ale cetățenilor. În ultima perioadă de timp, nu am dat replică la declarațiile acide ale “colegilor” de Alianța pentru ca noi am fost votați cu toții de către cetățeni nu pentru a ne certa, ci pentru a guverna. De aceea mă adresez către dumneavoastră, toți concetățenii noștri, făcând abstracție de viziunile politice pe care le avem fiecare dintre noi.

Astăzi, suntem martorii unei campanii de sacrificare a intereselor statului în numele intereselor unei singure persoane obscure. Această persoană și-a cumpărat un loc în politică, iar acum vrea să-și cumpere o țară. Pentru el astfel de noțiuni ca “statul de drept”, “democrație”, “integrare europeană”, “bunăstarea cetățenilor” sunt doar cuvinte fără de sens. Această campanie are două elemente distincte. Ambele sunt realizate prin aceleași metode, aceleași instituții și chiar aceleași persoane ca în perioada guvernării comuniste. Primul element ține de supunerea politică totală a unor instituții de drept care se manifestă prin fabricare de dosare la comandă, care după o tăcere și inactivitate de 3 ani au început să apară cu viteza luminii. Al doilea element este cel de ordin mediatic – monopolizarea presei cu scopul de a distorsiona agenda publică de la tăinuirea unor crime grave, de la agenda de guvernare asumată de toate partidele alianței, de la afacerile ilicite ale unui personaj cu acoperire politică. Cei care au lansat această campanie urmăresc un singur scop – păstrarea/conservarea situației în care procesul de integrare europeană se promovează doar la nivel de vorbe.

Aceste acțiuni plasează Republica Moldova într-un pericol iminent de a pierde toate acele cuceriri pe care le-am obținut împreună în cei de trei ani de guvernare! Republica Moldova este sub asediul unei structuri oligarhice gata să țină ostatici cetățenii, o întreagă țară, numai pentru a-și satisface propriile interese! Această stare de lucruri nu mai poate fi continuată. Pentru că pune sub semnul întrebării nu doar parcursul european al guvernării, pe care ni l-am asumat – de comun acord de altfel, dar și însăși existența statului de drept RM.

Nu am crezut niciodată că, după mai bine de trei ani de guvernare, voi ajunge în situația în care să constat că cel mai mare pericol pentru viitorul Republicii Moldova vine nu din afară ci chiar se află într-un fel la guvernare. Acest pericol se numește lipsa de responsabilitate, incapacitatea unor politicieni, de a pune interesele țării mai presus decât ambițiile personale.

De fiecare dată, am taxat gravele derapaje antidemocratice la care s-au dedat unii membri ai Alianței pentru Integrare Europeană, dar, în loc să fiu susținut în aceste demersuri și acțiuni, de cele mai multe ori am fost obstrucționat și chiar șantajat. Nu este un secret că în toți acești mai bine de trei ani noi am avut practic un singur partid la guvernare. Alte două formațiuni au preferat să facă front comun, să-și decline responsabilitatea pentru actul guvernării, să se poziționeze de facto în opoziție, iar desele atacuri împotriva Guvernului, la care ați fost cu toții martori, confirmă cu lux de amănunte acest lucru. Afirm cu toată certitudinea că în această perioadă Guvernul Republicii Moldova a întrunit practic toate condițiile caracteristice unui Guvern minoritar! Mai mult decât atât, multe din partidele aflate formal la guvernare au încercat să instituie diferite piedici, au încercat să obstrucționeze actul guvernării, percepându-l ca pe un exercițiu politic al unei singure formațiuni.

Partidele din alianță și-au delegat reprezentanții în Guvern. Dar din momentul în care aceștia au devenit membri ai Guvernului, ei nu se mai subordonează liderilor săi de partid, sau oligarhului care le stă în spate, ci programului de guvernare și interesului cetățenilor. Pentru că mandatul nostru, al tuturor membrilor cabinetului de miniștri este oferit de cetățeni pentru a guverna, nu pentru a distribui pe criterii politice până și pădurarii.

Numai o echipă consolidată, care are același scop comun – realizarea programului de guvernare, pentru care am fost votați de cetățeni, poate atinge acele obiective care ni le-am propus.

Stimați concetățeni!

Reacția absolut firească a societății la tragicul caz din “Pădurea Domnească” din data de 23 decembrie 2012 a declanșat un adevărat război politic. Dirijați de instinctul autoconservării, dar și de instinctul de haită, acești pretinși politicieni, funcționari de înalt nivel nu și-au dat seama că discreditează Republica Moldova. Instinctul lor a fost să acopere crima unei omucideri cu încă o crima – mușamalizarea și lansarea unui război politic bazat pe șantaj.

Unele instituții media, angajate politic, au început să-mi reproșeze mie comportamentul lașilor de la acea vânătoare. Nu eu i-am pus pușca în mâna deja fostului procuror Zubco, nu eu i-am trimis la vânătoare, nu eu i-am determinat să tăinuiască această crimă. Lașitatea și supunerea unui personaj obscur i-a făcut complici de tăinuirea unei crime. Iar acel care i-a supus va fi pedepsit, pentru aceasta, dar și pentru toate fărădelegile pe care le-a comis.

Neelucidarea acestui caz atât de grav ar fi putut pune cruce pe visul nostru european, dar și ar fi subminat încrederea de care încă beneficiem în ochii cetățenilor Republicii Moldova.

Dar cel mai important este ce au simțit oamenii în aceste săptămâni. Că s-a reușit să se tăinuiască o crimă prin edificarea și manipularea unui sistem de justiție paralel și personal. Oamenii au înțeles că cineva reușește să își facă propriile legi, cineva decide singur ce crimă trebuie pedepsită, iar care camuflată și tăinuită.

Eu și colegii mei eram conștienți, că după poziția tranșantă adoptată pe cazul tăinuirii acestei crime, vor urma atacuri asupra mea, asupra membrilor echipei mele, se vor face întregi campanii media cu scopul de a ne discredita, de a ne determina să ne înțelegem, cum s-a mai întâmplat până acum. Adevărul este ca această campanie a ajuns să pună în pericol instituțiile statului și cetățenii Republicii Moldova. Un atac murdar asupra Băncii de Economii doar pentru a sustrage atenția de la cazul “Pădurea Domnească” nu poate fi numit altcumva decât diversiune împotriva propriilor cetățeni și a siguranței naționale.

Ghidați de instincte, lăsând la o parte orice rațiune, acești așa-numiți politicieni s-au făcut a nu înțelege care este adevărata miză a anului 2013 pentru Republica Moldova. Or, anul curent este unul hotărâtor pentru parcursul nostru european, este anul în care trebuie să susținem testul la democrație în fața partenerilor noștri europeni și, mai important, în fața cetățenilor RM. Este crucial ca toți politicienii să înțeleagă un singur lucru – Parcursul european înseamnă construcția unei democrații funcționale și nu a uneia decorative. Nu este nici pe de parte suficient doar să vorbești că aștepți semnare unor acorduri sau documente. Cetățenii vor schimbarea realității, vor instituții puternice care să le apere interesele lor, nu ale unor clanuri oligarhice. Democrația înseamnă instituții funcționale – indiferent de culoarea politică a guvernării. Acest lucru trebuie să-l înțeleagă în primul rând colegii de Alianță.

În ultimul timp am fost martorii unor campanii fără precedent îndreptate împotriva ministrului Sănătății, ministrului Finanțelor, asupra Băncii de Economii, asupra Guvernului în întregime. Vă asigur că nu este vorba de lupta cu corupția. Cred ferm că orice abuz de putere trebuie investigat și penalizat. Si am demonstrat personal, prin acțiuni și schimbări de miniștri, ca nu voi tolera abuzurile de putere. Însă acum nu avem de a face cu lupta cu corupția, ci cu un șantaj politic. Acei care atacă astăzi Banca de Economii știu bine că lichiditatea acesteia este cea mai mare în sistemul bancar autohton. Cunoașteți că acei care vorbeau despre dosarul intentat ministrului Sănătății știau că scandalosul contract a fost încheiat cu respectarea tuturor normelor legale și inclusiv cu avizul Centrului Național Anticorupție, care a și ridicat această zarvă pe loc gol. Credeți că acei care l-au atacat pe ministrul Finanțelor nu știau că el a acționat în baza deciziei unei instanțe de judecată? Toate aceste lucruri le cunosc și le înțeleg la perfecție acele lipitori apărute încă în perioada guvernării anterioare, care recurg la aceleași metode de îmbogățire și șantaj pentru că sunt singurele pe care le cunosc. Nu le va reuși.

Astăzi, Republica Moldova amintește de un câmp de luptă, unde, pe de o parte avem o armată bine dotată cu structuri ale statului supuse intereselor personale printre care: Consiliul Național Anticorupție, procurori, cu televiziuni, posturi de radio și ziare, analiști și pseudo-ong-iști care acționează la comandă, iar pe de altă parte îi avem pe acei care continuă să lupte în fiecare zi, crezând că mandatul primit în 2009 de la cetățeni încă mai poate fi transpus în viață.

Este momentul să recunoaștem ferm că această armată, evitând competiția politică, prin scheme la fel de obscure prin care s-a îmbogățit, și-a cumpărat funcții politice, partide, are un singur interes și acesta nu e compatibil cu interesul Republicii Moldova, al cetățenilor.

Recent, un lider politic întreba: Dar oare nu am știut cu cine mă leg când am constituit Alianța pentru Integrare Europeană? Îi răspund acum: Am tolerat mult această situație, am greșit crezând că lucrurile se pot schimba și că vom putea acționa în beneficiul țării. Credeam că am ales răul cel mai mic. Însă‚ răul cel mai mic vrea și continuă să crească, trăgând în jos si guvernarea, și întreaga țară. Acum a venit timpul să oprim aceste fărădelegi.

Vă declar cu toată responsabilitatea că nu mă interesează o persoană sau alta sau identitățile cuiva. Mă preocupă sistemul criminal construit de unii, pentru că acest sistem a stat ca o lipitoare pe spatele cetățenilor mulți ani, înainte de 2009 și acum se dorește păstrarea lui. De asemenea, mă preocupă fenomenele pe care le promovează cu vehemență unii și anume corupția politică, inclusiv cumpărarea alegătorilor și a aleșilor locali, controlul instituțiilor, justiției, mass-media, gestionarea frauduloasă a întreprinderilor de stat, atacurile raider, mușamalizarea crimelor, operarea dosarelor la comandă, promovarea monopolurilor etc.

De aceea, este timpul ca actuala clasă politică să înțeleagă că demisia unui personaj de acest fel nu trebuie pusă pe același cântar cu Alianța pentru Integrare Europeană, cu interesele cetățenilor. Oamenii vor ordine și siguranță în propria lor țară. Cetățenii doresc readucerea instituțiilor statului, și în primul rând a justiției, în cadrul constituțional, iar în loc de replici acide Republica Moldova are nevoie de accelerarea parcursului european.

Eu sunt unul din fondatorii Alianței pentru Integrare Europeană 1 și 2. Am făcut și voi face tot posibilul ca să păstrăm Alianța. Dar, nu cu orice preț. Pot accepta orice compromis politic, administrativ sau de conjunctură. Dar eu nu pot accepta și nu voi accepta nici un compromis atunci când vorbim de bunăstarea cetățenilor, combaterea corupției și a schemelor raider, egalitatea fiecăruia în fața legii, valori europene în fapte, nu în vorbe.

Știu că mulți din dumneavoastră consideră ceea ce se întâmplă în ultimul timp o bătălie politică. Vreau să vă asigur, că ceea la ce asistați acum nu este o bătălie dintre partidele politice. Este o luptă pentru viitorul țării, unde de o parte sunt cei cărora le pasa de țară, iar de altă parte sunt cei cărora le pasă de propriul buzunar și le este frică să răspundă pentru fărădelegile pe care le-au comis. Fac un apel către oamenii de bună credință, inclusiv din partidele din Alianță sau cele din opoziție: Trebuie să oprim acest dezmăț împotriva propriilor cetățeni. Colegilor din Alianță, Guvern si Parlament, vreau să le spun că am luptat împreună pentru un viitor mai bun în această țară, nu pentru a-i oferi unui singur om toate instituțiile țării, nu pentru a-i păstra în poziții pe procurorii care au acționat în 7 aprilie, cum au acționat și acum continuă în același fel să acționeze prin mușamalizarea crimelor.

Trebuie să recunosc că o parte din vină pentru situația în care am ajuns acum cu toții o port și eu personal. Prea mult timp am tolerat pornirile cu caracter vădit antidemocratic ale unora pretinși exponenți ai unei guvernări democratice. Prea mult timp a trebuit să fac cedări în numele Alianței, a viitorului democratic și european al Republicii Moldova. În timp ce noi guvernam, unii foloseau guvernarea AIE ca pe un paravan pentru a-și camufla adevăratele interese, pentru a-și întări acele scheme defectuoase moștenite încă din perioada guvernării comuniste.

În 2009, am pornit cu toții să construim o Moldovă europeană, prosperă, liberă, democratică, cu instituții ale statului care activează în interesul cetățenilor. Am crezut sincer că unii se pot debarasa de apucăturile lor, dar m-am înșelat. Acei care au construit scheme criminale cândva continuă și acum să-și facă interesele.

Atâta timp cât unele gazete sau posturi TV vor înțelege să ne spună că albul este negru sau ca negrul este alb, această țară se va afla într-un mare pericol. Sănătatea unei națiuni se bazează și pe calitatea presei, pe onestitatea sa. Atâta timp cât oamenii nu mai au încredere în această instituție fundamentală a democrației si libertății, care este presa, putem spune, cu siguranță, că avem o problemă.

Aș avea un mesaj pentru cei care cred că dacă strâng cât mai multe instituții media sub același acoperiș vor putea manipula mai ușor o națiune întreagă: Nu este așa! Justiția nu se face la televizor sau în editoriale scrise la comandă! Poate că ați confiscat afaceri, poate că ați confiscat gazete sau posturi de televiziune, însă nu veți reuși, niciodată, să confiscați conștiința oamenilor!

Influența oligarhică în AIE a adus la deformarea sistemului politic în RM, când activitatea instituțiilor statului doar în aparență corespunde standardelor democratice.

Cel mai elocvent exemplu de denaturare a procesului politic este activitatea Consiliului AIE, care arbitrar și-a arogat dreptul anticonstituțional de autoritate supremă în stat încercând, pe această cale, să substituie Guvernul și Parlamentul în luarea deciziilor politice majore, inclusiv în politica de cadre. Consiliul AIE se vrea, după atribuțiile sale, un Politbiuro al CC PCUS de altădată, care decide tot, reducând Parlamentul și Guvernul la rolul de simpli executori ai deciziilor unui organ neprevăzut de Constituție și legile în vigoare. În același timp, unele partide din AIE au împins în absurd principiul algoritmului politic la departajarea domeniilor de activitate în Guvern, echivalându-l cu dreptul la “moșii de partid” și ingerința directă în activitatea instituțiilor de stat. Teza sunt ministerele partidului meu și Primul ministru nu are de ce să se implice este o consecință a acestei stări de lucruri.

În concluzie, Acordul politic de constituire a AIE trebuie revizuit, pentru că în forma sa actuală a devenit o frână în exercitarea actului de guvernare si duce la oligarhizarea si criminalizarea tarii. În condiții de limitare reală a prerogativelor constituționale ale Guvernului și a Primului ministru în exercițiu, a devenit imposibilă realizarea programului de guvernare. Fiind conștient de responsabilitățile politice care îi revin Primului ministru în calitate de președinte al principalului partid de guvernământ și de șef de executiv al țării și conducându-se de necesitatea respectării necondiționate a Constituției și Legilor RM, PLDM declară ieșirea sa din Acordul de constituire a AIE începând cu ora 14:00 de pe data de 13.02.2013. Concomitent, PLDM se declară atașat în continuare Programului de guvernare și continuă susținerea politică a Guvernului AIE, având ca scop principal integrarea europeană a RM.

PLDM se adresează partenerilor din AIE să înceapă neîntârziat negocierea unui nou acord de redresare și de funcționare în continuare a majorității parlamentare în baza componentelor AIE, cu excluderea din textul noului acord a prevederilor neconforme legilor și practicilor democratice. PLDM se declară împotriva declanșării mecanismului alegerilor anticipate și se adresează partenerilor din AIE să păstreze majoritatea parlamentară pro europeană din actualul Parlament și să contribuie prin reformarea AIE la ridicarea eficienței actului de guvernare în RM.

În aceste condiții, sunt impus să pun problema tranșant: partidele membre ale Alianței pentru Integrare Europeană trebuie să-și reconfirme votul de încredere pentru Guvern și pentru programul său de activitate! Dacă cuiva îi încurcă acest Guvern și personal Premierul Vlad Filat, să iasă și să o spună deschis, ori – să înceteze aceste atacuri care afectează interesele Republicii Moldova și ale cetățenilor. Eu nu mă țin de fotoliu și tot timpul am perceput funcția de Prim-ministru prin prisma responsabilității enorme pe care o implică ea. Am acceptat această funcție ca urmare a încrederii acordate de alegători partidului pe care am onoarea să-l conduc, dar și înțelegând prea bine că este o posibilitate istorică de a răspunde la acele așteptări care sunt în societatea noastră.

Anul 2013 este unul extrem de important pentru Republica Moldova atât din punct de vedere al avansării noastre pe calea integrării europene, cât și din punct de vedere al continuării reformelor. Este un an crucial pentru dezvoltarea țării noastre, care ne-ar putea ancora definitiv și ireversibil în parcursul nostru european. Dar, fac un apel către toată clasa politică să nu uite că o istorie de succes se făurește prin muncă asiduă zi de zi. Prin fapte, nu prin vorbe.

Iar aceste fapte impun niște condiții clare tuturor partidelor componente AIE. Nu sunt niște condiții noi. Acestea se regăsesc și în programele partidelor politice de la guvernare, și în Programul de guvernare, dar în primul rând în mandatul oferit de cetățeni:

  • Miniștrii urmează să îndeplinească Programul de guvernare și nu indicațiile de la partid;
  • Scoaterea instituțiilor justiției, precum Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție, instanțele de judecată de sub influența politicului și a intereselor economice înguste;
  • Sancționarea celor care au coordonat mușamalizarea crimei din “Pădurea Domnească”;
  • Stoparea atacului mediatic dirijat asupra sistemului bancar din Republica Moldova;
  • Demonopolizarea și depolitizarea mass-media din Republica Moldova;
  • Investigarea gestionării proprietății de stat de către Agenția Proprietății Publice, mai cu seama a domeniilor – telecomunicații, metale feroase, energetica;
  • Excluderea oricăror forme de corupere a alegătorilor.

Orice încercare de șantaj politic, orice încercare de a împinge țara în alegeri anticipate de către colegii de alianță trebuiesc oprite. În caz contrar, ei urmează să-și asume toată responsabilitatea, dar și consecințele. Țin să le transmit tuturor pe această cale că nu voi mai tolera folosirea instituțiilor statului în alte scopuri decât ale cetățenilor, nu voi mai tolera derapaje antidemocratice și nu voi mai tolera ca cineva să țină ostatici cetățenii unei întregi țări, cetățenii Republica Moldova!

Discursul Prim-ministrului Vlad Filat pe marginea atacurilor care au avut loc la acționariatele mai multor bănci din Republica Moldova

13 octombrie 2011
Discursul Prim-ministrului Vlad Filat pe marginea atacurilor care au avut loc la acționariatele mai multor bănci

Din păcate acest caz a atras atenția într-un mod negativ asupra Republicii Moldova, am fost abordat pe această temă de foarte mulți oficiali externi de prim rang, președinți de state, prim-miniștri, comisari europeni, ambasadori, am primit mai multe scrisori din partea unor instituții financiare internaționale și a partenerilor noștri de dezvoltare, în care mi se cerea să iau toate măsurile pentru a-i proteja pe investitorii afectați de aceste atacuri. Ne-am aflat în fața unei situații care ar fi putut avea efecte devastatoare asupra credibilității țării noastre, dacă nu am fi intervenit energic. Și vă asigur că situația cu care ne-am confruntat nu a fost “floare la ureche”, cum în mod iresponsabil declara ieri un coleg de alianță.

Riscul major era apariția unei crize de proporții în sistemul bancar, retrageri de capital, pierderea încrederii investitorilor străini în Republica Moldova, periclitarea parcursului nostru European, afectarea relațiilor cu instituțiile financiare internaționale, iar toate acestea ne-ar fi putut arunca într-o criză socială și economică de proporții, cu consecințe grave asupra cetățenilor, asupra securității statului.

Este a doua mare criză pe care am traversat-o de când conduc Guvernul, după cea a inundațiilor din vara trecută. Diferența majoră dintre cele două situații este că, în cazul inundațiilor partenerii de guvernare m-au sprijinit în acțiunile pe care le-am desfășurat, în cazul atacurilor la bănci a trebuit să fac față și opoziției din partea unor colegi de alianță, care au preferat să se solidarizeze din start cu conducătorii unor instituții, deși aceștia au dat dovadă clară de incompetență sau complicitate.

Probabil că mulți dintre cei care ne urmăresc acum se așteaptă să vorbesc despre cum am reușit să oprim cu succes aceste atacuri. Însă nu pentru asta am venit în fața dumneavoastră. Pentru mine ce s-a întâmplat nu a fost o poveste de succes a instituțiilor statului, ci o luptă contra cronometru ca să evităm un dezastru. Deși e adevărat că am reușit să blocăm aceste atacuri, nu este mai puțin adevărat că au fost momente în care nu doar atacatorii au fost adversarii noștri, ci chiar și unele instituții ale statului.

Iar motivele pentru care am solicitat să vin astăzi în fața dumneavoastră sunt respectul și importanța pe care o are Parlamentul și instituțiile care au control parlamentar. De fapt, vă spun foarte deschis, am venit să vă cer sprijinul.

Am declarat de mai multe ori public că voi considera acest caz închis doar atunci când acțiunile vor fi restituite tuturor păgubiților, iar cei care au stat în spatele acestor atacuri vor fi pedepsiți. Datorită deciziei Curții Supreme de Justiție, din data de 14 septembrie, acționarii de drept ai Moldova Agroindbank și-au recăpătat, pe data de 29 septembrie, acțiunile. Însă acesta este doar un pas, responsabilitatea noastră este să lămurim până la capăt ce s-a întâmplat în acest caz, dar și în cazurile de la celelalte bănci și a unei companii de asigurări și să creăm cadrul necesar pentru a asigura securitatea statului.

În prezentarea mea mă voi axa pe două aspecte de importanță majoră: acțiunile întreprinse și solicitate de Guvern prin intermediul Comitetului de Stabilitate Financiară și modul în care a acționat fiecare instituție implicată în gestionarea acestui caz, cu accent pe cazul MAIB, unde avem caz finalizat.

Vreau să vă spun încă de la început, că operativitatea și precizia cu care au acționat atacatorii, demonstrează că a fost o acțiune planificată din timp, cu implicarea unor persoane care cunosc foarte bine sistemul financiar bancar din Republica Moldova și nu este exclus ca în spatele acestui atac să se afle chiar persoane care au interese de afaceri in sectorul bancar și care au stat, și în trecut, în spatele unor atacuri asemănătoare asupra unor companii.

Însă, să vedem cum a început acest atac. În data de 27 decembrie 2010, 27,5% dintre acțiunile a șase investitori europeni (Sloveni și Olandezi) ai Moldova Agroindbank, sunt atacate în baza unui litigiu fals la Arbitrajul AD HOC din St. Petersburg. Atunci a fost practic declanșat atacul privind preluarea frauduloasă a acțiunilor MAIB. Această falsă hotărâre a arbitrajului a fost în favoarea atacatorului – Merchant Outpost Company (o companie off-shore înregistrată în Seychelles). Ulterior, pentru a duce la bun sfârșit acest plan de preluare frauduloasă a acțiunilor, atacatorii aveau nevoie doar de recunoașterea prin judecată, pe teritoriul Republicii Moldova, a așa-zisei decizii de arbitraj din St. Petersburg. De altfel, fac precizarea că acest pretins document a fost anulat la sfârșitul lunii septembrie de instanțele judecătorești din Rusia, pe motiv de fals.

Cu o viteză absolut incredibilă pentru justiția din țara noastră, Curtea de Apel Bender, din Căușeni, recunoaște și încuviințează executarea deciziei false de arbitraj, la 30 iunie 2011, prin care deja, la 29 iulie, o parte din acțiuni se transmit de la proprietarii legali către atacatorul Merchant. Pe data 1 august, exact la două zile după prima ședință a Comitetului de Stabilitate Financiară, pe fondul ezitării unor instituții de aplica deciziile luate, are loc un nou transfer ilegal a acestor acțiuni în capitalul social al altei companii off-shore, este vorba de Global Systems. Este foarte suspectă această coincidență, dar și faptul că atacatorii erau la curent cu deciziile pe care le luasem deja și acționau în consecință.

Tot pe data de 1 august, în baza deciziei Judecătoriei Ialoveni de această dată, dar tot într-o viteză demnă de cartea recordurilor, o altă parte a acțiunilor sunt sustrase de la un alt investitor și transmise imediat către aceleași offshore-uri.

Chiar din primele momente, atacatorii au făcut uz de acte a căror falsitate era evidentă. S-au folosit copii xerox neautentificate, cu erori care demonstrau clar imposibilitatea utilizării lor. Or, neobservarea acestor lucruri de către unele instituții indică în mod direct fie un nivel critic de incompetență, fie, mai grav, o complicitate cu atacatorii.

În continuare voi prezenta în mod cronologic acțiunile întreprinse de Guvern și de mine, ca Prim Ministru și președinte al Comitetului Național de Stabilitate Financiară.

Pentru început, vreau să vă comunic un fapt care ar trebui să ne pună pe toți pe gânduri: în calitate de Prim Ministru, am fost informat despre acest atac în data de 29 iulie, vineri seara, dar nu de către instituțiile statului, ci de conducerea MAIB – adică de păgubiți. Probabil vă întrebați și dumneavoastră, cum m-am întrebat și eu atunci, cum a fost posibil acest lucru?! Cum a fost posibil ca atacatorii să acționeze atâta timp pe teritoriul țării noastre într-o siguranță și discreție totală?! Eu nici până azi nu am primit răspunsuri la aceste întrebări. Iar instituțiile, fie ele subordonate Parlamentului sau Guvernului, încă urmează să dea răspunsuri, inclusiv în cazul anchetelor penale demarate.

Imediat ce am aflat de acest caz, am convocat ședința Comitetului Național de Stabilitate Financiară. De altfel, în perioada de la declanșarea atacului și până la stoparea lui, am convocat patru astfel ședințe: pe 30 iulie, 10 august, 22 august și 2 septembrie.

Menționez că încă de la prima ședință le-am atras tuturor atenția asupra gravității situației, așa cum arată și stenogramele tuturor ședințelor respective. În data de 2 septembrie, au participat și domnii Dirk Schuebel (șeful delegației UE) și Marcus Micheli (vice-ambasador al SUA). Așadar, nici unul dintre conducătorii acestor instituții nu poate invoca motivul necunoașterii, pentru a-și justifica lipsa de promptitudine în acțiuni.

Prima decizie luată în cadrul ședinței a fost ca toate instituțiile abilitate să blocheze transmiterea mai departe a acțiunilor, să o facă în regim de urgență, cu scopul de a oferi victimelor posibilitatea să se apere. Astfel, pe data de 1 august, instituțiile responsabile urmau să blocheze orice tranzacții cu acțiunile preluate fraudulos de atacatori și să înceapă imediat cercetările pentru identificarea și tragerea la răspundere a celor care au comis atacul.

De asemenea, la ședința respectivă am convenit că Procuratura Generală și Ministerul Justiției urmau să inițieze de urgență procedura disciplinară de sancționare a tuturor reprezentanților structurilor statului care erau suspecți de încălcarea legii – judecători, executori judecătorești și alții.

Vreau să vă mai comunic că după prima ședință s-a observat că progresele se înregistrau încet, iar unele instituții căutau mai degrabă soluții să nu se implice, în timp ce atacatorii își vedeau în continuare liniștiți de operațiunile lor frauduloase.

Ca urmare a acestor constatări și agravării în dinamică a situației, am fost nevoiți să întreprindem acțiuni extraordinare. Astfel, la Ședința Guvernului din 24 august, a avut loc modificarea unor acte legislative și angajarea răspunderii Guvernului pentru intrarea imediată a acestora în vigoare, ceea ce a constituit un instrument eficient pentru contracararea atacului, aflat în acel moment la un stadiu deja avansat.

În sinteză, aceste modificări au vizat următoarele:

  • Fără permisiunea prealabilă a BNM astfel de tranzacții nu mai pot avea loc.
  • Executarea unor asemenea tranzacții va fi posibilă doar după decizia irevocabilă a judecății.
  • Responsabilizarea executorilor judecătorești, inclusiv posibilitatea de sancționare a acestora.

Astăzi, când o parte dintre păgubiți au fost repuși în drepturile lor de proprietate, mă refer la investitorii europeni de la MAIB, după ce am făcut o analiză complexă a acțiunilor întreprinse de instituțiile statului în această situație de criză – putem veni cu unele concluzii. Așa cum se știe, rolurile-cheie în gestionarea acestui caz au revenit Comisiei Naționale a Pieței Financiare, CCCEC, Ministerului Justiției, Băncii Naționale a Moldovei, SIS-ului și Procuraturii Generale. Vă voi prezenta pe rând cum a acționat fiecare dintre aceste instituții.

Un rol important, poate cel mai important, în stoparea acestor atacuri ar fi trebuit să-l aibă Comisia Națională a Pieței Financiare. Anume această instituție, conform atribuțiilor legale, trebuie să depisteze astfel de cazuri și să le blocheze.

Ca urmare a deciziei din prima ședință a Comitetului de Stabilitate Financiară, CNPF urma să întreprindă, în dimineața zilei de 1 august, toți pașii posibili pentru a stopa transmiterea mai departe a acțiunilor. Din motive până în prezent neconvingătoare, CNPF a pus sechestru pe acțiuni cu o întârziere de 5 zile. Perioadă suficientă pentru ca situația să evolueze cu încă doi pași decisivi, acțiunile fiind transmise pe datele de 1 și 2 august mai departe, prin executarea hotărârilor judecătorești de la Căușeni și Ialoveni. Dacă CNPF ar fi acționat prompt, se reușea protejarea și păstrarea acțiunilor la primul pas al atacului, iar acest lucru ar fi ușurat procesul de recuperare a acțiunilor.

Următorul pas pe care trebuia să-l întreprindă CNPF era sancționarea companiei de brokeraj “Fincom”, suspectă de complicitate, prin retragerea sau suspendarea licenței. Abia pe 8 septembrie, conform Hotărârii CNPF compania Fincom este doar “avertizată”. La acest moment se cunoștea deja faptul că documentele în baza cărora s-a efectuat transferul dintre cele două offshore-uri, sunt false. Deci este cel puțin suspect modul în care a acționat CNPF.

O altă nerespectare a deciziei luate în Comitetul de Stabilitate Financiară este faptul că CNPF a refuzat în prima fază să pună la dispoziția avocaților MAIB copii ale actelor în baza cărora s-au preluat fraudulos cele 23% dintre acțiuni – acte fără de care nu era posibil un recurs în judecată. CNPF a pus la dispoziție documentele date abia la 5 septembrie, când ele nu mai erau utile.

Și aș vrea să vă mai dau un alt exemplu relevant, care indică ignoranța sau complicitatea CNPF, un exemplu care a fost intens mediatizat și în presă. La 1 august, Merchant a transmis 23% dintre acțiunile MAIB către Global in baza unui document emis in Belize tot la data de 1 august. Distanța dintre Belize si Chișinău este 10 000 km, iar atunci când la Chișinău este ora 17, in Belize e abia 08 dimineața. O operațiune între aceste două țări ar fi trebuit să dureze minim o zi lucrătoare. Este clar că acest document nu putea să ajungă la Chișinău în aceeași zi. Mai mult decât atât, unele elemente din documentul emis de autoritățile din Belize sunt scrise de mână în limba rusă. Aceste detalii, care indicau de la bun început clar faptul că avem de-a face cu o acțiune frauduloasă, au fost cel puțin ignorate de CNPF.

În opinia mea, CNPF a reacționat cel puțin haotic și neprofesionist, președintele acestei instituții a refuzat să participe la două din cele patru ședințe ale Comitetului de Stabilitate Financiară, preferând să trimită un adjunct. Atenție, acest lucru se întâmpla în condițiile în care Republica Moldova se confrunta cu un caz extrem de grav.

O altă instituție care ar fi trebuit să aibă un rol decisiv în gestionarea acestui caz, în special în ceea ce privește prevenirea apariției unor astfel de situații, este Serviciul de Informații și Securitate. Consider că este inacceptabil ca SIS, instituția care se ocupă cu protejarea securității statului, să nu fi știut nimic despre acest caz înainte ca Guvernul să fie informat de conducerea Moldova Agroindbank. Iar dacă a știut și nu a informat instituțiile statului, este și mai grav. Nu trebuie uitat că până ca acest caz să ajungă la noi, au fost mai multe acțiuni pe care atacatorii le-au derulat pe teritoriul țării noastre. Îmi vine greu să cred că SIS nu a știut nimic despre respectivele acțiuni, iar dacă s-a întâmplat așa, avem de a face cu o gravă incompetență.

În calitate de Prim Ministru sunt beneficiar direct al informațiilor furnizate de SIS, iar principala mea așteptare este ca Guvernul și alte instituții de stat să fie prevenit de această instituție atunci când au loc astfel de cazuri, nu noi, iar în acest caz conducerea MAIB, să informăm SIS-ul despre ce se întâmplă în țară.

În concluzie, în cazul SIS avem două momente cheie de analizat: activitatea de prevenire și cea de combatere a apariției acestui caz. Pentru că dacă această instituție nu este capabilă să acționeze eficient și la timp, avem deja o problemă de securitate națională.

Voi vorbi acum despre modul în care a acționat Procuratura Generală. Principalele lucruri pe care le reproșez acestei instituții sunt lipsa de inițiativă și reacțiile foarte lente în ceea ce privește deciziile luate în cadrul Comitetului Național de Stabilitate Financiară.

Privesc acum în urmă și constat că au trecut două luni și jumătate de la apariția acestui caz și suntem în situația în care știm cu toții în mare parte ce s-a întâmplat, se cunosc și numele unor suspecți, iar aceștia nici măcar nu au fost audiați de către procurori. Iar ce v-am spus până acum ar fi suficient ca și concluzie în ceea ce privește modul deficitar în care a activat Procuratura în acest caz, dar vă mai dau câteva exemple.

În urma ședinței Comitetului de Stabilitate Financiară din 30 iulie, Procuratura urma să intenteze un dosar penal și să blocheze transmiterea mai departe a acțiunilor MAIB. Din cauza reacțiilor întârziate, s-a pornit dosarul penal doar pe 4,3% din acțiuni, astfel că nu s-a reușit blocarea celorlalte 23%.

De asemenea, Procuratura Generală urma să verifice de urgență dacă sunt indicii ale unor infracțiuni și să inițieze procedura de urmărire penală a judecătorilor implicați în atac. Aceasta s-a produs abia după ce cazul a devenit public și, mai degrabă, ca urmare a presiunii publice care s-a făcut. Și eu nu sunt dispus să mai ascult argumente de genul acelora că nu sunt probe, probele nu vin singure la anchetatori, ele trebuie căutate, dar pentru asta trebuie să vrei să le cauți și să ai capacitatea să le găsești. E ușor să spui că nu ai probe și să pui dosarul într-un sertar, alături de dosarul 7 aprilie și altele care zac probabil în așteptarea prescrierii faptelor.

Un alt aspect pe care doresc să-l semnalez este că Procuratura Generală urma să elibereze copii după actele în baza cărora Global a obținut 23% dintre acțiuni, pentru ca victimele să atace în instanța de judecată acest furt. La fel ca și în cazul CNPF, Procuratura nu a manifestat deschiderea necesară, din motive absolut neclare.

Faptul că unul din avocații atacatorilor se plimbă pe ruta Kiev–Chișinău fără ca cineva să-l fi audiat măcar este, de asemenea, cel puțin suspect. Această persoană și-a pus semnătura pe acte suspecte a fi false, în baza cărora s-a efectuat frauda. În acest timp, Procuratura așteaptă ca reprezentanți ai instituțiilor statului, implicate în gestionarea acestui caz, să meargă la audieri și să le facă treaba, să le pună pe tavă probe și poate să le aducă vinovații de mânuță.

Un alt semn de întrebare este legat de celelalte cazuri de preluare frauduloasă a unor acțiuni, care parcă sunt ignorate intenționat de Procuratura Generală. Invocarea motivului că ceilalți păgubiți nu s-au adresat oficial, este unul neserios. Mai multe instituții, printre care și Procuratura Generală, au primit un memoriu în acest sens din partea păgubiților. Și chiar dacă nu exista acest memoriu, norma legală oferă Procuraturii Generale suficiente posibilități de a se autosesiza într-un caz de o asemenea gravitate.

Concluzia în ceea ce privește activitatea Procuraturii Generale este că am avut de a face cu o reacție lentă și ezitantă din partea conducerii instituției, de parcă era în așteptarea unei indicații ce să facă și cum să facă. Iar faptul că după atâta timp singura acțiune notabilă a Procuraturii, în ceea ce privește anchetarea vinovaților, este cererea de ridicare a imunității judecătorului de la Căușeni, mi se pare de neacceptat. Chiar și această acțiune, s-a făcut mai degrabă la presiunea opiniei publice și după sesizarea transmisă de ministrul Justiției.

Un alt exemplu, care nu are legătură cu atacul la acțiunile băncilor, dar e relevant pentru modul în care acționează conducerea Procuraturii, este solicitarea adresată Ministerului Afacerilor Interne de către Procuratura Generală, în care se cere transmiterea de la MAI la Procuratura a mai multor dosare cu subiect economic, inclusiv privind activitatea de la Metalferos. Atenție, este vorba de un dosar care nu era încă finalizat, care era în lucru. Mă întreb și acum ce interes avea Procuratura Generală să solicite cu insistență acest dosar în fază de acumulare de probe, lucru care ar fi însemnat practic întreruperea cercetărilor. Cine avea nevoie de datele operative din acest dosar? De fapt, pentru cine lucrează acum Procuratura?! Este o întrebare la care urmează să dăm răspuns.

În Constituția Republici Moldova, articolul 124, scrie foarte clar: Procuratura reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Așadar, Procuratura trebuie să lucreze pentru toți cetățenii Republicii Moldova, nu pentru UN singur cetățean, chiar dacă procurorul general a fost numit de un partid politic. Numirea politică nu trebuie să fie un paravan pentru acesta, în spatele căruia să se ascundă și să execute indicațiile cuiva.

Închei concluziile referitoare la Procuratura Generală cu o precizare importantă. Atunci când vorbesc de activitatea defectuoasă a Procuraturii, mă refer strict la conducerea acestei instituții, nu la procurorii de rând, care majoritatea își fac datoria așa cum pot în cadrul care li se oferă și sunt sigur că și-o fac cu profesionalism și dăruire.

În ceea ce privește activitatea CCCEC, o altă instituție implicată activ în gestionarea acestui caz, pot să vă spun că și-a făcut datoria, chiar dacă la început ezitant, dar ne-a sprijinit eficient în demersul nostru de a stopa atacurile la acționarii băncilor.

Banca Națională a Moldovei a fost prinsă inițial pe picior greșit, în special în ceea ce privește activitățile de prevenire a apariției unui astfel de caz. Aș menționa însă că în ceea ce privește deciziile luate în Comitetul de Stabilitate Financiară, BNM a reacționat prompt.

Așteptăm în continuare de la Banca Națională propuneri pentru reglementarea domeniului bancar, astfel încât să evităm pe viitor atacuri la acționariatele băncilor.

Aceasta este doar o prezentare pe scurt a ceea ce s-a întâmplat în cazul atacurilor la bănci, a modului în care au acționat unele instituții ale statului.

Deseori, lipsa de acțiune a unor instituții este motivată prin legislația imperfectă. Dar acest caz, foarte meticulos planificat, demonstrează că astfel de acțiuni au avut loc cu sprijinul unor oameni din interiorul instituțiilor. Rămâne însă ca organele de anchetă să stabilească dacă a fost vorba de incompetență, complicitate sau de corupție.

Cazul atacurilor la bănci și modul în care au acționat unele instituții, dar și multitudinea de acțiuni prin care se încearcă blocarea activității Guvernului și activității mele ca Prim Ministru, m-au adus în situația să recunosc astăzi, în fața dumneavoastră și a cetățenilor, că am greșit atunci când la formarea AIE2 am acceptat ca cele mai importante instituții de forță ale statului să ajungă în mâna unui singur partid, de fapt în mâna unui singur om.

Atunci, mai multă lume îmi spunea că trebuie să cedez tot numai să se formeze AIE2. Chiar și unii dintre dumneavoastră mi-ați spus acest lucru. Amintiți-vă însă ce vă răspundeam eu atunci, tuturor, că dacă voi accepta condițiile care mi se impuneau am putea ajunge în situații de blocaj. În realitate, s-a întâmplat și mai rău, am fost la un pas de o criză fără precedent a sistemului bancar, care ne-ar fi putut duce mai departe la o criză socială și economică de proporții.

Dar îmi mai amintesc și altceva acum, că le-am spus tuturor celor care insistau să accept orice numai să se formeze AIE2, că atunci când voi constata că instituțiile nu-și vor face datoria și că vor fi utilizate ca instrumente politice, voi reveni în fața lor și le voi cere sprijinul. Un prim semnal l-am dat în adresarea mea către cetățeni, din luna iulie. Iată însă că astăzi sunt în fața dumneavoastră, în situația în care vă chem să începem cu adevărat împreună să facem curățenie în instituțiile statului, să începem procesul de depolitizare a acestor instituții strategice, să le scoatem din zona grupurilor de interese și să le redăm cetățenilor.

Nu păstrarea cu orice preț a Alianței este scopul guvernării noastre, ci îndeplinirea angajamentelor pe care ni le-am asumat față de cetățeni. Iar oamenii nu ne vor ierta niciodată dacă vom folosi Alianța pentru a acoperi fărădelegile și incompetența.

Având în vedere modul deficitar în care a fost gestionat, de către unele instituții, cazul atacurilor de la bănci, dar și necesitatea de a oferi independența necesară instituțiilor de forță, în calitate de Prim Ministru, dar și de președinte al PLDM, partidul majoritar din Alianța de guvernare, vă rog să examinați adoptarea deciziilor privind demiterea din funcție a directorului Serviciului de Informații și Securitate, demiterea Procurorului General, demiterea președintelui CNPF și crearea unei comisii speciale a Parlamentului, care să stabilească modul în care vor fi numiți noii conducători ai instituțiilor de forță, astfel încât acestea să fie în afara influenței politice, iar instituțiile să fie depolitizate definitiv.

În cazul în care solicitarea noastră va fi refuzată, fracțiunea PLDM va lua deciziile care se impun pentru a înlătura orice obstacole și pentru a duce la bun sfârșit această acțiune. Vremea discursurilor și a constatărilor a trecut, acum e momentul să luăm decizii, să trecem la acțiuni reale de depolitizare a instituțiilor de forță. E timpul să scoatem din orice algoritm politic siguranța statului și a cetățenilor săi.

Atunci când am spus, în adresarea mea către cetățeni, din luna iulie, că mafiotizarea este cel mai mare pericol pentru Republica Moldova, nici nu bănuiam ce urma să se întâmple în cazul băncilor. Acest caz a arătat însă cât de mult temei a avut îngrijorarea mea, cât de defectuos lucrează instituțiile când sunt politizate și cât de important este să le scoatem urgent de sub influența intereselor de orice fel. Azi vă invit să facem primul pas, urmând să continuăm acest proces și la alte astfel de instituții strategice.

De asemenea, vă informez că în perioada imediat următoare voi prezenta propunerea de remaniere a Guvernului, așa cum am promis în luna iulie, care-i va viza pe reprezentanții tuturor partidelor care activează în Executiv, indiferent de apartenența la un partid sau altul. Propunerea va avea la bază o evaluare obiectivă, bazată pe criterii de competență, de profesionalism și nu-i va viza doar pe miniștri, ci și pe conducătorii altor instituții subordonate Guvernului.

Știu că propunerile mele vor provoca emoție în rândul unora care au considerat că aceste instituții sunt instrumentele lor politice, dar fac apel la rațiune și la responsabilitate față de interesele cetățenilor RM.

Sper ca unii colegi de alianță să nu facă greșeala să pună numele conducătorilor de instituții cărora le cerem astăzi demisia mai presus de interesul de integrare europeană. Asta nu ar face decât să arate cine sunt cei care au folosit aceste instituții în interes politic sau de afaceri. În astfel de situații votul nu trebuie să aibă identitate doctrinară. Acordul politic care a stat la baza formării AIE2 nu trebuie să fie pentru nici un conducător de instituție un scut după care să-și ascundă incompetența sau ilegalitățile pe care le face. Scopul acestui acord a fost să ne asumăm responsabilitatea politică pentru instituții, nu să ni le subordonăm politic, cum greșit s-a înțeles în cazul SIS și al Procuraturii Generale.

De aceea, colegilor din AIE le propun ca atunci când vor vota propunerile de demiteri să se gândească de două ori și să nu pună interesul unui singur cetățean mai presus de interesele tuturor cetățenilor țării.

Îi invit și pe colegii din opoziția parlamentară să dea astăzi dovada că sunt gata să sprijine inițiativele noastre, atunci când ele vizează interesul oamenilor. Este momentul potrivit să arătăm că dincolo de diferențele doctrinare care ne despart, suntem gata să colaborăm atunci când interesul național o cere.

Deciziile enunțate mai sus sunt doar o parte a măsurilor pe care vă propun să le luăm acum, urmând ca imediat să muncim în continuare și să luăm decizii.

În ceea ce-i privește pe cei care au stat în spatele atacurilor, este datoria instituțiilor abilitate să-i descopere și să-i pedepsească, dar pentru asta este nevoie de voință, este nevoie ca Procuratura Generală să acționeze liber și responsabil, conducerea instituției să-și dorească cu adevărat să rezolve acest caz și nu să caute tertipuri pentru a-l îngropa.

În final aș vrea să vă mai spun că Guvernul și eu, în calitate de Prim Ministru, contăm pe sprijinul, pe înțelepciunea dumneavoastră și că ne dorim ca Parlamentul să fie în continuare partenerul nostru în lupta cu corupția și cu incompetența care se manifestă în unele instituții ale statului.

În multe țări, în trecut, lupta cu fărădelelegea, mafiotizarea și corupția, era începută de personalități puternice: judecători, ziariști, lideri de opinie, oameni care au devenit ulterior eroi, dar erau niște rebeli ai vremurilor respective. Nu este cazul nostru însă, onorat Parlament și stimați colegi. Nu este cazul să căutăm rebelii vremurilor noastre, pentru că Dumneavoastră aveți toată puterea de a schimba lucrurile.

Dumneavoastră aveți puterea de a face regulă și de a face ca instituțiile statului să funcționeze nu pentru partide, acorduri și alianțe politice – ci pentru oameni. //

Adresarea Primului Ministru Vlad Filat către cetățenii Republicii Moldova

12 iulie 2011

Stimați concetățeni,

Adresarea Primului Ministru Vlad Filat către cetățenii Republicii Moldova

Am decis să mă adresez astăzi Dumneavoastră cu un mesaj care să răspundă mai multor întrebări care știu că vă frământă. Este momentul să clarificăm anumite lucruri care tensionează societatea, este momentul să vorbim deschis despre ce se întâmplă în Republica Moldova și să luăm anumite decizii.

Vin astăzi în fața Dumneavoastră după mai bine de o săptămână de consultări intense cu societatea, o săptămână în care am avut ocazia să constat că îngrijorările mele sunt împărtășite de întreaga societate, dar am avut ocazia și să aflu multe lucruri interesante și utile de la partenerii de dialog.

Așa cum știți, pe toată perioada consultărilor m-am abținut de la declarații publice. Le-am lăsat tribuna liberă celor care au dorit să se exprime, iar spectacolul a fost pe măsură. A fost un test foarte relevant, care a scos în evidență faptul că unii sunt absolut obsedați de persoana mea. Deși nu am făcut nici o declarație politică în această perioadă, atacurile la adresa mea au continuat cu aceeași intensitate și, mai ales, cu aceeași fantezie.

Acest lucru mi-a dat prilejul să fac următoarea constatare. Există o diferență mare între modul în care înțeleg eu rolul AIE și modul în care îl înțeleg unii dintre colegii mei de alianță. Prioritatea mea este ca Alianța să fie funcțională, nu doar să existe pur și simplu. Dacă este însă să judec după declarațiile din ultima perioadă ale colegilor mei, ei vor doar menținerea Alianței în actualul format și nimic mai mult. Nu am auzit nici un cuvânt din partea lor în toată această perioadă despre eficiența Alianței, despre ce ar trebui să facem pentru a sprijini Guvernul în dificilul proces de reformă.

Eu cred că a venit momentul să nu mai discutăm doar despre faptul că AIE trebuie să existe cu orice preț, pentru că o să ne pierdem doar în emoții și vom uita total de scopul pentru care a fost creată. Eu sunt de acord cu afirmația că AIE trebuie menținută, dar nu cu prețul abandonării obiectivelor pentru care a fost creată.

Alianța nu trebuie tratată ca și cum ar fi o firmă în care acționarii încearcă să câștige fiecare o influență cât mai mare, încercând chiar să cumpere prin metode frauduloase acțiuni de la ceilalți parteneri. Poate că unii politicieni sunt de vânzare, poate că unii conducători de instituții au prețul lor, dar cetățenii Republicii Moldova categoric nu sunt de vânzare. Cei care apelează la astfel de metode trebuie să înțeleagă că nu pot să cumpere tot poporul și că într-o zi astfel de metode se vor întoarce împotriva lor.

Stimați concetățeni,

Am făcut această introducere pentru a se înțelege sensul mesajului meu de astăzi, acela că este important ca AIE să existe în continuare, dar nu cu prețul conservării unui sistem corupt în instituțiile statului, nu cu prețul renunțării la reforme și la celelalte obiective pe care ni le-am asumat.

Am discutat această temă și în cadrul consultărilor pe care le-am avut cu reprezentanții societății civile, ai sindicatelor, partidelor politice parlamentare și extraparlamentare, patronatelor, investitorilor străini, cu formatorii de opinie, cu reprezentanții mediului academic, cu reprezentanții corpului diplomatic acreditat la Chișinău, cu uniunile de creație și cu alți reprezentanți ai societății.

Am avut ocazia să constat că și ei sunt foarte preocupați de activitatea Guvernului, de faptul că prelungita criză politică ar putea afecta viitorul țării noastre. Am aflat că și ei își doresc să trecem de la declarații de dragoste față de Alianță la găsirea unor soluții pentru a o face funcțională.

Temele care s-au regăsit în toate consultările pe care le-am avut, au fost: situația tensionată din Guvern și blocajele la care este supus, lupta cu corupția, situația din Alianță, ce se întâmplă cu reformele, ce se întâmplă cu alegerea președintelui țării și dacă vom avea sau nu alegeri anticipate. Sunt probleme la care mă voi referi în continuare, când vă voi prezenta concluziile la care am ajuns după consultările cu societatea. Dar mai întâi, vreau să le mulțumesc tuturor celor care au participat la consultări și să-i asigur pe cei cu care nu am reușit să ne vedem în această perioadă că de acum încolo consultările Premierului cu societatea civilă vor avea un caracter periodic. Ne vom vedea ori de câte ori va fi nevoie pentru că numai împreună putem identifica soluții de viitor pentru țara noastră.

Stimați concetățeni,

Preocuparea mea principală în acest moment, ca Prim Ministru, este să asigur un Guvern funcțional și o guvernare cât mai eficientă, care să aducă, în sfârșit, bunăstare cetățenilor Republicii Moldova. Îmi doresc ca informațiile care ajung la cetățeni să fie legate de activitatea Guvernului, nu de bătălii politice și de unii miniștri care se întrec să le arate șefilor lor de partid cum se opun ei Primului Ministru. Nu acesta este Guvernul pe care și-l doresc oamenii, nu acesta este Guvernul care le va asigura o viață mai bună.

Le spuneam și partenerilor de consultări că Guvernul nu se confruntă în acest moment cu opoziția politică făcută de comuniști, ci cu opoziția făcută de partidele din interiorul AIE. Practic, noi nu avem o alianță formată din trei partide, ci o alianță în alianță, formată dintr-un partid pe de o parte, PLDM, și PD împreună cu PL, pe de altă parte. Acest lucru nu este benefic pentru bunul mers al lucrurilor. Nu o astfel de politică le-am promis noi oamenilor, nu un astfel de Guvern le-am promis, măcinat zilnic de tensiuni politice.

Și pentru a fi mai clară situația în care ne aflăm, vă propun să privim doar la diferența dintre modul în care a funcționat anul trecut Guvernul și modul în care funcționează acum.

În mandatul precedent am activat în liniște, iar obiectivul nostru principal a fost asigurarea unei guvernări eficiente. Și am reușit! Am scos țara din criză, am stabilizat-o economic, iar printr-o muncă enormă am reușit recâștigăm încrederea partenerilor externi în RM și să beneficiem de ajutorul lor pentru a ne putea dezvolta. Miniștrii erau preocupați să asigure un management de calitate în instituțiile în care au activat. Asta pentru că erau lăsați să lucreze. Ce s-a întâmplat însă după alegerile din noiembrie știm cu toții. Unii dintre colegii de Alianță, supărați pe rezultatul obținut în alegeri, și-au fixat ca obiectiv să mă blocheze în activitate, ei neînțelegând că nu îl blochează pe Vlad Filat, ci pe Primul Ministru al Republicii Moldova, iar prin acest lucru afectează întregul Guvern și compromit actul guvernamental. Acest lucru s-a întâmplat din păcate, iar acum suntem în situația în care se încearcă încorsetarea Primului Ministru și trecerea tuturor deciziilor prin diferite filtre de partid, fără a se mai ține cont de interesul oamenilor.

Toate aceste lucruri au dus la transferarea tensiunii de pe scena politică în Guvern, se pune o presiune politică extraordinară pe miniștri, sunt determinați să activeze în Guvern în funcție de interesele de partid sau, mai rău, în funcție de interesul unui politician sau altul. Și aici amintesc doar modul în care s-a blocat votarea bugetului în Guvern, cazul Moldtelecom, în care se dorea taxarea suplimentară a oamenilor printr-o nejustificată majorare de tarife, și încercarea de blocare a reformei în educație prin denaturarea sensului real.

Și voi mai da doar un exemplu, din multe altele, cel legat de ceea ce se întâmplă la întreprinderile de stat. Noi spunem mereu că una dintre marile probleme cu care se confruntă cetățenii sunt prețurile mari și că statul nu poate face mare lucru în a opri aceste creșteri de prețuri. Nu este adevărat! Lupta cu prețurile nu trebuie dată doar la suprafață, ci trebuie de pornit de la cauzele care generează creșterea prețurilor. Iar dacă vom face curățenie în întreprinderile cu capital majoritar de stat, sunt sigur că vom obține cel puțin o stabilizare a prețurilor, dacă nu chiar o micșorare. Nu voi accepta niciodată ca cetățenii să plătească prețuri mai mari la telefonie, doar pentru că Moldtelecom a făcut niște investiții nerentabile sau să plătească un preț mai mare pentru pâine, pentru că cineva a administrat defectuos întreprinderea Franzeluța.

Dragi concetățeni,

Am ținut să fac publice aceste lucruri pentru ca toată lumea să înțeleagă acțiunile Primului Ministru din ultima perioadă și că nu mă voi opri aici, voi continua să elimin schemele frauduloase din aceste întreprinderi, indiferent cât de puternice se cred personajele care stau în spatele acestora.

Nu voi accepta ca Moldova să mai ajungă vreodată un stat luat în captivitate de o forță politică sau de vreun grup de interese. Și le transmit un mesaj celor care încearcă să facă asta, că sunt dispus să pierd enorm în planul imaginii personale pentru a mă lupta cu ei până la capăt.

Sunt conștient că nu întâmplător presiunile politice asupra Guvernului și a Primului Ministru s-au accentuat în momentul în care am început lupta cu aceste scheme frauduloase. Este, dacă vreți, o reacție a sistemului care a condus țara timp de foarte mulți ani și care opune acum o ultimă rezistență. Și nu trebuie să uităm nici o clipă cine a creat acest sistem și faptul că unii dintre ei sunt încă în funcții de conducere, iar alții sunt chiar în structurile de conducere ale AIE, prin intermediul unor funcții obținute conjunctural.

Întrebarea este însă în ce măsură noi, cei care asigurăm guvernarea, dorim să ducem această luptă cu sistemul până la capăt și să curățăm instituțiile, asigurându-le funcționalitatea.

Iar aici vreau să vă spun cum văd eu lucrurile:

  1. Republica Moldova trebuie să aibă instituții funcționale, instituții care să nu fie resetate de câte ori se schimbă partidele de la guvernare.
  2. Vreau să le redăm oamenilor instituțiile statului, să muncească pentru ei, nu pentru grupuri de interese.

Ori avem instituții puternice, stabile, ori acceptăm să rămânem în sărăcie și corupția să devină regula de distribuire a resurselor, spre grupuri de interese, nu spre popor.

Trebuie să eliminăm politizarea excesivă a instituțiilor și să încetăm să mai personalizăm funcțiile. Această personalizare ne-a adus în situația în care să nu putem alege Președintele țării, în situația în care dialogul dintre partidele parlamentare este complet blocat. Eu consider că nu trebuie să existe egoism atunci când e vorba de interesul național, nu trebuie să sacrificăm Moldova pentru orgoliul cuiva, iar eu le-am spus și partenerilor de consultări, sunt oricând dispus să fac un pas înapoi, să renunț chiar la funcția de Prim Ministru, dacă acest lucru ar debloca situația politică.

Și tot în acest context, pentru că s-a discutat mult în ultima perioadă pe tema alegerilor anticipate, vreau să vă spun că poziția mea ca Prim Ministru a fost și rămâne aceeași, că alegerile anticipate ar fi acum un dezastru pentru Republica Moldova, nu putem guverna țara într-o permanentă campanie electorală, e timpul să lucrăm în stare de normalitate. Declar astăzi public că voi face tot ce este posibil pentru a evita un nou scrutin electoral anticipat și fac apel la toate partidele politice pentru reluarea dialogului pe tema alegerii președintelui țării. În opinia mea, întreruperea dialogului cu opoziția a fost una dintre marile greșeli ale AIE.

Avem responsabilitatea față de cetățenii RM să găsim o soluție de compromis. Le suntem datori cetățenilor care au votat AIE, dar trebuie să fim responsabili și față de cei 40 la sută care au votat opoziția. Noi trebuie să guvernăm pentru toți cetățenii țării, indiferent de partidul pe care l-au votat.

Ieri am făcut un prim pas spre reluarea dialogului cu opoziția. În cadrul consultărilor am avut o întâlnire cu liderul PCRM, domnul Vladimir Voronin. Am discutat despre situația din țară, despre necesitatea de a găsi cât mai rapid o soluție pentru asigurarea stabilității politice. Întâlnirea de ieri a fost o dovadă că putem avea un dialog civilizat și sper ca în perioada următoare acest dialog să aducă și rezultate concrete, care să ducă la încheierea crizei constituționale.

Stimați concetățeni,

Tot în acest context, vreau să menționez că unul dintre formatorii de opinie care a participat la consultări mi-a spus că pericolul care pândește acum RM nu este comunizarea, ci mafiotizarea. Dacă nu vom opri orice tentativă de mafiotizare a țării, nu vom avea niciodată o Moldovă fără sărăcie și nu va veni niciodată timpul să ducem schimbarea până la capăt, iar aceste cuvinte vor rămâne doar slogane de campanie electorală.

Trebuie să recunoaștem că noi nu luptăm cu comuniștii acum, ei s-au izolat și așteaptă momentul oportun să revină la guvernare. Nu putem să mai continuăm să dăm vina doar pe ei, curând o să facem doi ani de guvernare, iar acest argument își pierde din consistență. Eu sunt perfect conștient că cetățenii nu ne vor judeca după cât de eroi am fost în lupta cu comuniștii, ci după câte lucruri bune am făcut pentru țară.

Iar un lucru care pentru mine este principial, nu mai vreau ca în Republica Moldova să luptăm tot timpul împotriva a ceva sau împotriva cuiva, vreau ca toți să luptăm pentru ceva, să luptăm pentru Republica Moldova, să luptăm pentru a ne integra în UE, să luptăm pentru a asigura drepturi, libertăți și bunăstare propriilor cetățeni.

Acestea sunt motivele pentru care am luat câteva decizii care vizează o guvernare eficientă și eliminarea unor bariere ce blochează activitatea Executivului.

Nu pot să mai accept ca printr-o așa-zisă dragoste față de Alianță să mascăm incompetența. Unii dintre conducătorii de instituții, iar aici nu mă refer doar la Guvern, se cred veșnici în funcții datorită faptului că se știu apărați de algoritmul politic care a dus la numirea lor. Dar dincolo de algoritm, e nevoie de competență. Și afirm clar că nu toți conducătorii de instituții își fac treaba așa cum ar trebui. Unii au aflat despre reformă doar de la televizor, nu au făcut nimic în ceea ce privește reformarea instituțiilor pe care le conduc. Aceste lucruri nu vor mai fi acceptate pentru că ne dorim să asigurăm o dezvoltare reală a țării.

Doamnelor și domnilor,

În situația actuală, AIE are două probleme importante de rezolvat: să asigure eficiența actului guvernării și să asigure stabilitatea politică prin depășirea efectelor crizei constituționale. De aceea, le voi propune colegilor de Alianță câteva modificări esențiale, care ar asigura depășirea problemelor respective.

Le voi propune ca fiecare partid din Alianță să facă în perioada următoare o evaluare a activității conducătorilor de instituții pe care i-au numit, lucru pe care îl vom face și în PLDM, după care să discutăm în cadrul AIE pe marginea acestor evaluări și să luăm deciziile care se impun. La aproape doi ani de guvernare e cazul să vedem dacă cei pe care i-am numit în funcții își fac cu adevărat treaba.

În calitate de Prim Ministru, le voi prezenta, de asemenea, o evaluare în ceea ce privește activitatea Cabinetului și propunerile mele de remanieri. Aceste propuneri nu-i vor viza doar pe miniștri, ci și pe conducătorii unor instituții din administrația publică centrală.

Scopul acestei remanieri este eficientizarea Guvernului și dinamizarea implementării procesului de reformă.

De asemenea, le voi propune partenerilor de Alianță depolitizarea instituțiilor de drept. Și aici mă refer la Justiție, SIS, Procuratura Generală, MAI și CCCEC. Aceste instituții au sarcina și responsabilitatea de a asigura aplicarea legii, însă ele sunt încă parte a unui sistem vicios și corupt, cu toții știm asta, sunt încă politizate excesiv, iar acest lucru afectează procesul de reformare, dar și eficiența lor. Sunt sigur că dacă vom avea o discuție serioasă în Alianță, pe marginea acestui subiect, vom găsi soluții pe a asigura independența necesară instituțiilor respective, inclusiv în ceea ce privește mecanismul de desemnare a conducătorilor, care nu mai trebuie să fie unul politic.

Am decis să le propun partenerilor de guvernare adoptarea Legii cu privire la responsabilitatea ministerială, astfel încât fiecare membru al Cabinetului de miniștri să poarte răspundere personală pentru activitatea desfășurată.

Voi iniția demersurile pentru amendarea Legii cu privire la Guvern prin eliminarea prezidiului, care s-a dovedit, așa cum anticipam, un instrument birocratic și inutil. Voi avea însă grijă să asigur în continuare, în cadrul ședințelor de Guvern, mecanismele prin care deciziile care se iau să fie adoptate democratic, așa cum s-a întâmplat și în precedentul meu mandat, când am funcționat foarte bine fără acest prezidiu, pe care nu o să-l regăsiți în nici un guvern democratic.

De asemenea, voi insista să revenim la precedenta formulă de adoptare a deciziilor în Guvern, cu majoritatea voturilor membrilor Cabinetului prezenți la ședință. Este o procedură aplicată în instituțiile democratice din toată lumea, inclusiv în Parlamentul Republicii Moldova.

Tot în ceea ce privește activitatea mea, ca Prim Ministru, nu voi mai accepta să lucrez cu miniștri care nu duc la îndeplinire sarcinile pe care le primesc și care se preocupă mai mult să aducă critici colegilor de Guvern, decât să muncească. Cei care nu sunt în stare să se ridice la nivelul demnității de ministru, nu au ce să caute într-o echipă guvernamentală.

Stimați concetățeni,

Având în vedere faptul că instabilitatea politică încetinește implementarea reformelor, procesul de atragere a investițiilor străine și afectează imaginea țării noastre în exterior, consider această problemă ca fiind una de importanță majoră. De aceea, le voi propune colegilor din AIE să reluăm imediat dialogul pe marginea depășirii efectelor crizei constituționale.

La moment, eu văd două posibilități reale de evitare a alegerilor parlamentare anticipate:

  1. Identificarea de către toate partidele parlamentare, în urma unui dialog constructiv, a unei candidaturi de consens pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova. La cum stau acum lucrurile în Republica Moldova, se creează impresia că doar o persoană anume poate să fie Președinte al țării, doar o persoană poate să fie Președinte al Parlamentului și doar o persoană poate să fie Prim Ministru. Lucru care nu este corect. În Republica Moldova sunt mai multe persoane care pot face față cu succes acestor funcții.
  2. Cea de-a doua soluție pe care o văd este amendarea solidară de către toate fracțiunile parlamentare a Constituției cu scopul revenirii la procedura de alegere a Președintelui de către întreg poporul. Este un lucru firesc atât timp cât nu putem să găsim o soluție pentru alegerea Președintelui țării de către Parlament.

Aici fac o precizare importantă – aceste propuneri nicidecum nu pot fi privite ca o reformatare a Alianței, noțiune care, se pare, a intrat puternic în vocabularul unor politicieni si care este folosită cu orice ocazie. Este, de fapt, o resetare funcțională a Alianței – un procedeu absolut necesar pentru a asigura stabilitate în țară și eficiență în actul guvernării.

În ceea ce privește procesul de reformă, trebuie să constat astăzi că Guvernul nu are sprijinul politic integral din partea partidelor din AIE. Nu putem să continuăm să luăm decizii privind reforma la Guvern, după care la Parlament sau la partid, să fie criticate. Nu poți să fii la guvernare, dar în același timp să fii în opoziție.

Pentru a eficientiza procesul de reformă, voi pune în aplicare o propunere venită din partea mai multor parteneri de consultări, voi crea Comitetul Național pentru Reformă, din care vor face parte toți membrii Guvernului, dar și reprezentanți ai societății civile. Rolul acestui Comitet este de a monitoriza modul în care se desfășoară procesul de reformă, de a veni cu recomandări în ceea ce privește procesul de implementare. În acest fel vom implica și societatea în procesul de luare a deciziilor referitoare la procesul de reformă.

De asemenea, voi crea Consiliul Economic pe lângă Primul Ministru. Acest lucru mi-a fost solicitat și de unii parteneri de consultări și sunt sigur că va avea un impact pozitiv asupra unei politici economice mai sănătoase a Guvernului. Din Consiliul Economic vor face parte reprezentanți ai mediului de afaceri, importante personalități, dar vom invita și personalități din domeniul economic de peste hotare.

Stimați concetățeni!

Astăzi, am enunțat probleme cu care ne confruntăm la moment ca și Guvern, ca și Alianță, ca și țară. Acum, trebuie ca, împreună cu colegii din Alianță și cu colegii noștri din opoziție, să venim cu soluții, să le demonstrăm oamenilor că suntem cu adevărat în serviciul lor, că luptăm cu corupția, că ne pasă de viitorul acestei țări și depunem eforturi pentru ca acest viitor să fie unul mai bun.

Perioada următoare va fi un adevărat test de maturitate politică, de responsabilitate civică și atașament față de interesele cetățenilor și ale țării. Vom vedea cine va reuși să treacă acest test! La finalul acestei perioade vom putea trage și unele concluzii privind evoluția situației în continuare. Am spus și mai spun – nu eu voi cel care va rupe Alianța! Cel mai mare dușman al AIE, cât nu ar părea de straniu, sunt chiar membrii ei.

Dacă toți vom înțelege acest lucru și vom acționa în consecință, Alianța are viitor, dacă nu – fiecare să-și asume partea sa de responsabilitate. În final, alegătorul este cel care ne va judeca. Personal, profit de ocazie și-mi reiterez angajamentul ferm de a acționa și în continuare pornind strict de la interesul cetățenilor. Sunt gata să procedeze la fel și colegii noștri de Alianță? În scurt timp vom afla acest lucru.

Este mai important ca niciodată să nu ne lăsăm pradă emoțiilor, să fim raționali, să dăm dovadă de înțelepciune și de spirit constructiv.

Oamenii așteaptă de la noi nu emoții, ci soluții, respectarea angajamentelor pe care ni le-am asumat și anume de a asigura Republicii Moldova un viitor liber, democratic, european, prosper. Pentru realizarea acestor obiective, în calitate de Prim-ministru, reafirm că prioritatea mea este implementarea reformelor și lupta împotriva corupției. Nu voi admite ca instituțiile statului să fie folosite în alte scopuri decât cele care reies din interesele cetățenilor.

În încheiere vreau să vă mai spun că atunci când am acceptat funcția de Premier, dar și ulterior cu alte ocazii, am menționat că voi fi un Prim-ministru al Republicii Moldova, al tuturor cetățenilor și nu voi accepta să dețin aceasta funcție doar de dragul funcției.

Stimați cetățeni!

Propunerile pe care le-am făcut astăzi reprezintă viziunea mea privind măsurile ce se impun pentru a depăși blocajele cu care ne confruntăm, viziune reieșită și din consultările cu societatea civilă și partidele politice.

Sunt sigur că implementarea acestor propuneri va spori eficiența și calitatea guvernării și va asigura condiții de stabilitate politică, atât de necesare pentru dezvoltarea în continuare a țării noastre. Pe parcursul timpului am dat dovadă în activitatea mea, nu prin declarații, ci prin acțiuni concrete, de maturitate și generozitate politică. Sper că și partenerii de alianță vor trata cu maximă responsabilitate și maturitate politică solicitările cu care am venit astăzi. Respingerea lor va însemna că Guvernul nu are sprijin politic și, în această situație, voi lua deciziile care se impun.

Vă mulțumesc pentru atenție!

Discursul Primului Ministru desemnat, Vlad Filat, în cadrul ședinței în plen a Parlamentului

14 ianuarie 2011

Stimate domnule Președinte al Parlamentului,
Stimați deputați,
Stimați reprezentanți ai corpului diplomatic,
Stimați reprezentanți ai mass media și ai societății civile,

Pentru că astăzi îl sărbătorim pe Sfântul Vasile, voi începe prin a le ura La mulți ani și a le dori multă sănătate tuturor celor care poartă acest nume. Fie ca spiritul acestei zile să ne călăuzească pe drumul pe care pornim astăzi împreună.

Onorată asistență,

Este o onoare să vin astăzi în fața dumneavoastră, în calitate de Prim Ministru desemnat, să vă prezint Programul de guvernare pentru următorii 4 ani, dar și echipa guvernamentală care va implementa acest program.

La data de 28 noiembrie 2010, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare anticipate în cadrul cărora cca 60% dintre alegătorii care s-au prezentat la urne au pledat pentru un viitor european, liber și democratic. Rezultatul alegerilor reprezintă și un vot de încredere acordat Guvernului pe care l-am condus, o confirmare a faptului că cetățenii apreciază și susțin acele transformări pe care le-am început acum mai bine de un an, acel curs de dezvoltare al țării pe care l-am stabilit și îl urmăm cu strictețe. Profit de ocazie pentru a le mulțumi tuturor cetățenilor care s-au prezentat la vot, indiferent de opțiunea lor politică. Este important că cetățenii noștri au dovedit că le pasă de viitorul țării.

În conformitate cu voința alegătorilor, Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Democrat și Partidul Liberal, constituite în Alianța pentru Integrare Europeană, au majoritatea parlamentară necesară formării Guvernului. Le mulțumesc pe această cale colegilor din AIE pentru modul constructiv în care au decurs discuțiile privind formarea noului Cabinet, dar și experților care au lucrat la elaborarea Programului de guvernare.

De asemenea, vreau să le mulțumesc partenerilor sociali și reprezentanților societății civile, pe care, în calitate de Prim Ministru desemnat, i-am consultat în vederea elaborării Programului de guvernare. Au fost discuții foarte constructive, iar o parte dintre propunerile care au apărut în cadrul lor se regăsesc în programul de activitate al viitorului Cabinet.

Vreau încă de la început să precizez că atât la elaborarea Programului de guvernare, cât și la alcătuirea Cabinetului de Miniștri, am mers pe ideea continuității, pentru că lucrurile bune începute anul trecut trebuie finalizate, iar angajamentele pe care ni le-am asumat în fața cetățenilor, dar și în fața partenerilor externi, să fie respectate.

Știm cu toții că anul trecut a fost unul foarte greu pentru Republica Moldova, un an în care a trebuit să găsim soluții pentru a stabiliza economia țării, pentru a putea plăti la timp salariile și pensiile, pentru a-i sprijini pe cetățenii noștri cu nevoi sociale deosebite. Am reușit toate aceste lucruri, iar confirmarea o avem în statisticile oficiale, dar și în aprecierile mai multor instituții internaționale prestigioase.

Ca rezultat al eforturilor conjugate întreprinse pentru recuperarea economiei naționale după criza economico-financiară, Republica Moldova a înregistrat o creștere economică de 6,5% în ianuarie–septembrie 2010, peste limita tuturor așteptărilor.

Stimați colegi,

2010 a fost anul în care am demonstrat comunității internaționale că Republica Moldova este condusă de oameni responsabili, care pun pe primul plan interesele cetățenilor Republicii Moldova. Am reușit să demonstrăm că suntem parteneri credibili, că ne respectăm angajamentele asumate, că avem o viziune clară. Aceste lucruri i-au convins pe partenerii externi să acorde Republicii Moldova un sprijin financiar de 2,6 miliarde de dolari, bani care în mare parte vor fi utilizați pentru punerea în aplicare a Programului nostru de guvernare. Partenerii de dezvoltare au sporit aproape de 5 ori asistența financiară pentru Republica Moldova, de la 186,6 mil. USD în 2009 până la 864,1 mil. USD în 2010. La situația din decembrie 2010, Guvernul a contractat peste un miliard EURO pentru implementarea a 103 proiecte în conformitate cu prioritățile expuse în programul “Relansăm Moldova”.

O altă provocare importantă a anului trecut a fost să demonstrăm că Republica Moldova își dorește cu adevărat să se integreze în Europa. Am trecut de la afirmații, la fapte. Pașii rapizi pe care i-am făcut în acest domeniu ne-au adus numeroase aprecieri pozitive din partea celor mai importanți oficiali europeni. Dar nu am primit doar aprecieri din partea Uniunii Europene – am primit și un ajutor financiar concret.

Guvernul a relansat relațiile cu România, iar rezultatul a venit imediat prin sprijinul pe care l-am primit din partea acestui stat vecin. În mod special, țin să-mi exprim încă o dată recunoștința pentru ajutorul acordat în vederea lichidării consecințelor inundațiilor din vara anului trecut.

Am reușit să consolidăm parteneriatul strategic pe care îl avem cu Federația Rusă, iar în Programul de Guvernare pe care vi-l prezentăm astăzi, relația cu Rusia reprezintă, în continuare, un obiectiv foarte important, un obiectiv strategic.

Și relațiile cu SUA au cunoscut anul trecut un dinamism fără precedent. Am început în 2010 o serie de parteneriate cu SUA, pe care le vom continua și în mandatul următor.

Doamnelor și domnilor,

Sigur că ar mai fi multe lucruri de spus referitor la ce s-a întâmplat anul trecut, dar acum cred că mai important este să ne concentrăm pe ce avem de făcut în viitor. Și vreau să încep să vorbesc despre acest lucru pornind de la principala problemă cu care ne confruntăm, sărăcia. Trebuie să recunoaștem că cetățenii noștri o duc greu, unii dintre ei foarte greu, și doar pornind de la această realitate putem să găsim soluții pentru a îmbunătăți nivelul de trai al oamenilor.

Noi nu suntem astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă cere un vot politic prin care Primul Ministru desemnat și echipa sa să ocupe niște funcții, noi am venit să vă cerem votul pentru cele două obiective majore pe care le va avea noul Guvern: creșterea nivelului de trai al cetățenilor noștri și integrarea europeană. Realizarea acestor obiective presupune o serie de acțiuni pentru a asigura o protecție socială adecvată cetățenilor noștri, dezvoltarea economiei, creșterea numărului locurilor de muncă, dezvoltarea relațiilor cu partenerii externi, atragerea de investiții, eliminarea vizelor și alte acțiuni care au ca și finalitate un nou nivel de viață în Republica Moldova.

Sunt convins că și colegii din PCRM își doresc ca viitorul Guvern al Republicii Moldova să aibă ca prioritate îmbunătățirea vieții cetățenilor. Postura de partid de opoziție poate nu le va permite deputaților din fracțiunea PCRM să voteze noul Cabinet. Cu toate acestea eu vreau să-i asigur atât pe colegii deputați ai PCRM, cât și pe cetățenii care au votat acest partid, că Guvernul pe care îl constituim azi va munci pentru prosperitatea tuturor cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de opțiunea lor politică.

Vreau de asemenea să-i asigur pe colegii din PCRM că voi fi receptiv la toate propunerile constructive care vin din partea lor. Soluții bune pot să vină de la fiecare partid, de la fiecare parlamentar. Vreau să avem un dialog civilizat, rațional, bazat pe idei și sugestii, nu pe emoții și acțiuni populiste. Republica Moldova are nevoie de o opoziție puternică, care să contribuie la bunul mers al lucrurilor în țara noastră.

Am ținut să fac aceste precizări legate de colaborarea cu opoziția pentru că doresc să dau un semnal clar că sunt deschis dialogului cu orice partid politic atât timp cât acest dialog poate îmbunătăți activitatea guvernamentală sau parlamentară.

Distinși colegi,

Vă voi prezenta acum câteva din elementele de bază ale Programului nostru de guvernare, intitulat “Integrarea Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare”, care are următoarele priorități: integrarea europeană, reintegrarea țării, politică externă eficientă și echilibrată, supremația legii, creștere economică sustenabilă, combaterea sărăciei, servicii publice de calitate și descentralizarea puterii.

Integrarea europeană va rămâne prioritatea absolută a noului Guvern al Republicii Moldova. Realizarea plenară a acestui obiectiv va permite ancorarea țării într-un sistem de stabilitate și prosperitate, în care guvernează valorile democratice și respectul față de libertățile fundamentale ale omului. Totodată, asumarea și implementarea cu responsabilitate a angajamentelor care rezultă din parcursul european, reprezintă cea mai eficientă modalitate de a realiza modernizarea țării sub aspect politic, economic și social. Or, integrarea europeană înseamnă, în primul rând, transformarea internă a țării noastre.

Reintegrarea țării este și va fi un obiectiv fundamental al Guvernului. Vom intensifica eforturile în vederea identificării unei soluționări viabile și durabile a conflictului transnistrean în baza respectării suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Europenizarea țării va crea premisele necesare în acest sens.

Noul Guvern va continua promovarea unei politici externe eficiente. Vom consolida relațiile de bună vecinătate și parteneriat strategic cu Uniunea Europeană, România, Ucraina, SUA și Federația Rusă. Guvernul va promova un curs echilibrat al politicii externe, optimal pentru țară, urmărind dezvoltarea relațiilor reciproc avantajoase cu toți partenerii, atât în Vest, cât și în Est, prin consolidarea relațiilor de parteneriat strategic, promovarea intereselor economice și protejarea intereselor cetățenilor moldoveni de peste hotare.

O prioritate pentru noul Guvern va fi asigurarea în continuare a supremației legii. Vom asigura respectarea principiului separării și independenței puterilor legislativă, executivă și judecătorească; aplicarea uniformă și corectă a legilor și egalității tuturor în fața legii. Justiția independentă este elementul-cheie al statului de drept și al unei guvernări democratice și reprezintă instrumentul care trebuie să asigure suportul necesar pentru celelalte reforme.

La capitolul creștere economică sustenabilă, vom acționa în vederea schimbării paradigmei de dezvoltare a țării de la o economie bazată pe consum la o economie bazată pe investiții, inovații și competitivitate, pentru ca economia națională să creeze locuri de muncă viabile și bine plătite, iar întreaga societate și fiecare cetățean în parte să beneficieze de efectele unei creșteri economice robuste, organice și echilibrate.

Un obiectiv prioritar pentru noul Guvern va fi o societate fără sărăcie. Considerăm ca principalele provocări pentru noul Guvern sunt lupta cu sărăcia, asigurarea accesului la educație, asistență medicală calificată și servicii publice de calitate. În viziunea noastră, modernizarea accelerată și progresul social trebuie să se bazeze pe investiții publice masive și inteligente în infrastructură, în educație și formarea profesională a tinerilor, într-o politică industrială care să conducă la creșterea competitivității economiei și întreprinderilor autohtone, asigurarea de locuri de muncă stabile și bine plătite, susținute de o politică fiscală stimulativă. Vom crea oportunități economice și sociale pentru tineri și vârstnici deopotrivă. Guvernul va promova consecvent o politică clară de majorare a salariilor, pensiilor, burselor și a altor plăți sociale, astfel încât cuantumul acestora să asigure un trai decent.

O altă prioritate pentru noul Guvern va fi descentralizarea puterii. Vom recurge la demontarea “verticalei puterii” și vom aplica principiile și normele europene în domeniul administrației publice. Apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană se poate produce doar în condițiile unui stat în care structurile puternic ierarhizate sunt înlocuite cu structuri descentralizate, transparente și flexibile, întemeiate pe supremația drepturilor și libertăților civile.

Stimați deputați,
Onorată asistență,

În continuare, voi face o scurtă trecere în revistă a obiectivelor și acțiunilor concrete pe domenii, o radiografiere succintă a Programului de guvernare. Voi începe cu edificarea statului de drept, fără de care eforturile noastre în alte domenii nu pot da rezultate.

Edificarea statului de drept va presupune, în primul rând, elaborarea și adoptarea unei noi Constituții. Forma și conținutul acestui proces vor fi detaliate pe parcurs. Este, însă, important că la momentul de față am luat o decizie de principiu privind elaborarea unei noi legi supreme a statului. Îmi exprim speranța că acest demers va fi sprijinit și de colegii noștri din opoziție.

În contextul asigurării statului de drept, un loc extrem de important îl va ocupa reforma justiției, care se va extinde asupra: Reformării sistemului de organizare judecătorească, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Curții Supreme de Justiție, Procuraturii, Reformarea sistemului de administrare a finanțelor și a resurselor din cadrul sistemului judecătoresc, Reformarea procedurii penale, civile și de contencios administrativ, Reformarea notariatului, Fortificarea instituțiilor avocaturii și acordarea asistenței juridice garantate de stat, precum și Consolidarea rolului Curții Constituționale. Totodată în domeniul protecției drepturilor omului avem ca obiective: dezvoltarea cadrului legal și instituțional în domeniul drepturilor omului și consolidarea mecanismelor de protecție a drepturilor omului.

De asemenea, Guvernul va demara ample reforme și în ceea ce vizează ordinea publică, securitatea și apărarea, având drept priorități: Reformarea Ministerului Afacerilor Interne și a Serviciului de Informații și Securitate precum și Reorganizarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției.

O atenție deosebită vom acorda Consolidării sistemului național de integritate și de luptă împotriva corupției, prin: Crearea unui sistem instituțional eficient de prevenire și combatere a corupției în sistemul public; Optimizarea sistemului de achiziții publice; Crearea mecanismului de cooperare între autoritățile publice, societatea civilă și partenerii de dezvoltare, pentru reducerea fenomenului de corupție. De asemenea, Programul nostru de Guvernare conține prevederi exprese privind ridicarea imunității deputaților, judecătorilor și a procurorilor.

Stimați colegi,

Statul de drept presupune garantarea dreptului la liberă exprimare, dreptului la informare a cetățenilor, dar și libertatea presei. În acest sens, vom continua eforturile în vederea liberalizării spațiului mediatic prin: Armonizarea cadrului juridic ce reglementează activitatea mass-media cu normele și standardele europene, inclusiv adoptarea unui nou Cod al audiovizualului, Reformarea și modernizarea activității IPNA Compania “Teleradio-Moldova”, Asigurarea libertății presei și crearea condițiilor optime pentru activitatea instituțiilor de presă, Stimularea investițiilor în piața media autohtonă, Asigurarea reală a accesului la informația de interes public și stimularea jurnalismului de investigație.

De asemenea, statul de drept este de neconceput fără o societate civilă activă, implicată și interesată în atingerea obiectivelor comune. De aceea, Guvernul și-a stabilit drept obiectiv consolidarea societății civile și asigurarea condițiilor optime pentru buna cooperare a acesteia cu sectorul public. Vom acționa în vederea creării cadrului legal adecvat dezvoltării societății civile ca mediator al intereselor cetățenilor și partener al autorităților publice în procesul de politici publice.

Sunt absolut sigur că realizarea obiectivelor și acțiunilor în domeniile menționate mai sus vor transforma Republica Moldova într-un real stat de drept și vor contribui decisiv la atingerea obiectivului de integrare europeană a țării noastre.

Doamnelor și domnilor,

În continuare mă voi referi la prioritățile politicii externe. Noul Guvern își propune obiective clare în acest sens, printre care:

  1. Promovarea unei politici externe dinamice și coerente în scopul asigurării intereselor naționale ale Republicii Moldova și creării unei imagini pozitive a țării.
  2. Intensificarea dialogului și cooperării cu statele-membre ale Uniunii Europene în vederea obținerii statutului de candidat pentru aderarea la UE.
  3. Impulsionarea relațiilor bilaterale și cooperării multilaterale, promovarea raporturilor de bună vecinătate și edificarea unor parteneriate strategice cu UE, România, Ucraina, Federația Rusă și Statele Unite ale Americii.
  4. Valorificarea plenară a potențialului de cooperare cu actori globali și regionali în ascensiune.
  5. Promovarea intereselor de securitate națională pe plan internațional.
  6. Efectuarea reformelor interne în domeniile relevante și realizarea demersurilor politico-diplomatice la Consiliul Europei în vederea încheierii procedurii de monitorizare a Republicii Moldova și trecerii la etapa de postmonitorizare.
  7. Promovarea unei diplomații economice active în vederea creării condițiilor pentru dezvoltarea economică durabilă a țării.
  8. Protejarea drepturilor și intereselor cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare.
  9. Consolidarea cadrului instituțional necesar pentru promovarea eficientă a politicii externe.

În ceea ce privește obiectivul nostru privind reintegrarea țării, acesta va rămâne unul prioritar pe agenda noului Guvern. Vom continua eforturile în vederea identificării unei soluții viabile și durabile a conflictului transnistrean, în cadrul negocierilor în formatul 5+2, în baza respectării suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. De asemenea, vom acționa în vederea creării condițiilor de reintegrare a regiunii transnistrene în spațiul economic, informațional, politic, social și cultural al Republicii Moldova, precum și a mobilizării eforturilor partenerilor externi în promovarea procesului de reglementare a conflictului transnistrean.

Onorată asistență!

În cele ce urmează aș dori să mă refer la politicile economice și financiare pe care le va implementa noul Guvern.

O prioritate absolută pentru noi va fi dezvoltarea mediului de afaceri. Vom continua să acționăm în vederea eliminării constrângerilor de ordin administrativ din mediul de afaceri, demonopolizării pieței interne și eliminării practicilor anticoncurențiale în tranzacțiile comerciale, creșterii gradului de credibilitate între sectorul public și cel privat și garantării dreptului asupra proprietăților și investițiilor private.

În acest sens vom asigura condiții și acces la resurse de creditare pentru dezvoltarea mediului de afaceri, vom stimula dezvoltarea pieței de capital, creșterea veniturilor populației și reducerea sărăciei.

Guvernul va continua acțiunile începute deja în vederea creșterii transparenței sistemului de autorizare a afacerilor, prin stabilirea clară a procedurilor și condițiilor de autorizare; reducerea numărului de domenii supuse autorizării; introducerea nomenclatorului autorizațiilor.

Printre alte acțiuni preconizate la acest capitol aș menționa: Optimizarea instituțională și crearea unui sistem unic de evidență a inspecțiilor și controalelor; Limitarea gradului și modalităților de intervenție abuzivă și nefondată a statului în activitatea întreprinderilor prin elaborarea cadrului legislativ cu privire la desfășurarea controalelor; Reducerea în continuare a procedurilor, timpului și costurilor de înregistrare și autorizare a activității firmei prin asigurarea posibilității de depunere a actelor companiei și obținerea certificatelor și actelor de funcționare de la un singur organ administrativ, în regim on-line.

Promovarea exporturilor și atragerea investițiilor vor reprezenta domeniul în care Guvernul va depune eforturi pentru atingerea de noi performanțe. Vom merge consecvent pe calea diminuării restricțiilor la import-export și debirocratizării procedurilor administrative. Vom reforma Organizația de Promovare a Exportului din Moldova prin revizuirea sarcinilor și a modului de operare a acesteia, transformarea ei într-o instituție dinamică, după modelul organizațiilor similare din țările UE.

Un rol aparte în dezvoltarea mediului de afaceri îl vom atribui demonopolizării pieței interne și eliminării practicilor anticoncurențiale în tranzacțiile comerciale. În acest sens vom continua eforturile îndreptate spre îmbunătățirea cadrului juridic și instituțional pentru asigurarea unei concurențe loiale, preponderent pe piețele cu tendințe de formare a monopolurilor. Concomitent, vom elabora și vom implementa cadrul juridic în domeniul concurenței, armonizat cu legislația europeană și recomandările UE.

Onorată asistență,

La baza acțiunilor Guvernului va sta o politică bugetar-fiscală stabilă și previzibilă și gestionarea eficientă a finanțelor publice, de care depind decisiv randamentul efortului nostru și rezultatele pe care le vom înregistra la guvernare.

Pornind de la această constatare, ne propunem drept obiective:

  • Asigurarea stabilității bugetului public național, crearea unui cadru bugetar-fiscal previzibil și menținerea deficitului bugetar la un nivel rezonabil.
  • Promovarea politicii fiscal-bugetare orientate spre creșterea economică durabilă, prin reducerea ponderii consumului public și majorarea investițiilor publice productive.
  • Asigurarea disciplinei, echității, transparenței, simplității și onestității în repartizarea finanțelor publice,
  • Reducerea poverii fiscale și simplificarea sistemului de impozite și taxe.

Țara noastră, fiind un stat cu economie bazată pe agricultură, evident că un loc aparte în Programul de guvernare îl ocupă dezvoltarea acestui domeniu. În Programul care v-a fost pus la dispoziție aveți o descriere în detaliu a viziunii Guvernului la acest capitol, de aceea voi face doar o succintă trecere în revistă a obiectivelor și măsurilor pe care intenționăm să le întreprindem:

  1. modernizarea sectorului agricol și diminuarea dependenței sale de factorii climaterici adverși;
  2. armonizarea reglementărilor în domeniul alimentar cu cele ale UE;
  3. eficientizarea sistemului de subvenționare a agriculturii și promovarea programelor multianuale;
  4. repunerea activelor din sectorul agricol în circuitul economic și asigurarea accesului investitorilor la aceste active;
  5. creșterea calității capitalului uman în agricultură prin stimularea instituțiilor de extensiune agricolă;
  6. stoparea degradării resurselor funciare prin modernizarea și extinderea sistemului de îmbunătățiri funciare.

Vom continua să susținem dezvoltarea agriculturii prin diverse instrumente cum ar fi: tehnologizarea proceselor agricole prin intermediul programelor de stat, perfecționarea sistemului de subvenționare a agriculturii, crearea condițiilor optime pentru dezvoltarea afacerilor în acest domeniu important al economiei naționale. Acea creștere semnificativă în agricultură, pe care am înregistrat-o în 2010, trebuie să-și găsească continuitatea în acest an, dar și în anii următori, pentru a avea o agricultură performantă, competitivă și generatoare de locuri de muncă bine plătite.

Doamnelor și domnilor,

Guvernul pe care l-am condus în ultimul un an și patru luni a acordat o atenție deosebită sănătății populației, pornind de la premisa că doar o societate sănătoasă are viitor. De aceea, procesul de transformare pe care l-am demarat în acest domeniu urmează să fie continuat, având la bază obiective clare. Ne propunem drept scop asigurarea accesului tuturor cetățenilor Republicii Moldova la serviciile de sănătate publică, medicale și farmaceutice de calitate. În acest sens vom continua perfecționarea și armonizarea cadrului legislativ și normativ în domeniul sănătății publice la prevederile și recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și la standardele Uniunii Europene. De asemenea, vom dezvolta și implementa instrumente de asigurare și control a calității serviciilor medicale prestate populației, prin fortificarea potențialului uman, tehnico-material, dotarea instituțiilor medicale cu dispozitive medicale, de laborator, medicamente, tehnologii performante.

Toate reformele în acest domeniu trebuie să aibă un singur final – servicii medicale de calitate, accesibile pentru fiecare cetățean. Este un obiectiv ambițios, care necesită mult efort, dar sunt sigur că vom reuși realizarea lui.

Asistență socială este un alt domeniu prioritar pentru noi. Vom continua să acționăm în vederea creșterii calității vieții familiilor, reducerii sărăciei, inegalității și inechității în societate. Vom direcționa programele de asistență socială spre susținerea grupurilor vulnerabile și persoanelor cu venituri mici. Vom acționa în vederea reducerii și eliminării ineficiențelor în sistemul de protecție socială. Vom asigura accesul populației la servicii sociale de calitate, precum și incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități.

De asemenea, vom acorda o atenție deosebită reformării sistemului de asigurări sociale. Urmează să sporim nivelul de protecție socială a persoanelor asigurate, să asigurăm durabilitatea financiară a sistemului public de asigurări sociale, să elaborăm cadrul normativ pentru dezvoltarea sistemelor de pensii suplimentare.

Munca, ocuparea forței de muncă și migrația muncii, vor fi alte preocupări prioritare ale noului Guvern. Ne propunem să perfecționăm cadrul normativ în domeniul muncii, pentru asigurarea unui echilibru între drepturile și interesele angajatorilor și salariaților; să perfecționăm continuu sistemul de salarizare din economia națională; să combatem orice forme de discriminare pe piața muncii; să consolidăm sistemul național de management al migrației și asigurarea protecției sociale a concetățenilor aflați la muncă peste hotarele țării.

Onorată asistență,

Vorbim foarte mult despre viitorul european al Republicii Moldova, dar nu putem să construim acest viitor fără a le asigura tinerilor noștri condiții optime de dezvoltare. De aceea, un capitol foarte important al Programului de guvernare este cel referitor la tineri, iar acțiunile prioritare vor viza: Crearea condițiilor pentru realizarea plenară a potențialului tinerilor în viața politică, socială, economică și culturală a țării; Asigurarea accesului tinerilor la servicii de educație și de informare; Crearea condițiilor pentru lansarea și dezvoltarea afacerilor și crearea locurilor de muncă pentru tineri; Consolidarea capacităților umane și instituționale ale sectorului asociativ de tineret.

Pentru integrarea socială și dezvoltarea potențialului tinerilor, Guvernul va crea mecanisme ce vor facilita procurarea locuințelor de către tineri, va susține tinerii întreprinzători în lansarea și dezvoltarea propriilor afaceri și va stimula agenții economici să angajeze tineri. De asemenea, vom încuraja angajarea tinerilor bine pregătiți în cadrul autorităților administrației publice centrale și locale, vom îmbunătăți procesul educațional prin informatizarea instituțiilor de învățământ și promovarea serviciilor electronice de educație, vom construi și moderniza căminele pentru elevi și studenți prin programe de parteneriat public-privat, vom stimula dezvoltarea structurilor de autoguvernare ale elevilor și studenților și vom majora bugetul pentru acțiuni de tineret.

Stimați colegi,

Pe lângă cele menționate până acum, Programul de guvernare prevede obiective și ample acțiuni în domenii importante ca: Infrastructura calității, securitatea industrială și protecția consumatorilor, Tehnologia informației și comunicațiile, Reforma administrației publice centrale, Descentralizarea și autonomia locală, e-Guvernarea, Dezvoltarea locală și regională echilibrată, Coordonarea asistenței externe, Securitatea națională și apărarea, Educația și cercetarea, Cultură, Protecția mediului, Reducerea riscurilor și protecția împotriva dezastrelor. Aceste lucruri sunt redate în Programul de activitate pe care l-am prezentat.

În continuare, aș vrea să vă spun câteva cuvinte legate modul in care se va desfășura activitatea mea în funcția de Prim Ministru. Așa cum am spus și miercuri, în ședința Parlamentului, nu voi accepta nici un fel de condiționalități care ar putea sa mă împiedice să-mi desfășor activitatea sau ar bloca funcționarea Executivului. Cât timp voi conduce eu Guvernul Republicii Moldova, nimeni nu va avea drept de veto în Executiv. Doar norma constituțională și cea legală au drept de veto în ceea ce privește activitatea mea ca Prim Ministru. Nu voi accepta transformarea Guvernului dintr-o instituție executivă într-o instituție onorifică. Voi promova însă dialogul și voi milita pentru găsirea consensului în activitatea Guvernului.

Vreau să vă mai spun că rolul meu la conducerea Guvernului nu este acela de a lega prietenii cu cineva, iar prioritatea mea nu este să câștig încrederea vreunui politician. Eu vreau să câștig în primul rând încrederea cetățenilor Republicii Moldova în instituția Guvernului, iar acest lucru va fi în beneficiul tuturor.

Cuvântul de bază care va caracteriza mandatul meu de Prim Ministru este responsabilitatea, iar preocuparea principală va fi grija față de oameni. Așa cum cred că v-ați obișnuit deja, nu voi fi un Prim Ministru care va sta în birou și va privi de sus cum merg lucrurile în țară. Nu de un astfel de Prim Ministru are nevoie acum Republica Moldova, ci de unul care să fie în permanent contact cu oamenii, care să ia de la oameni doza de realism atât de necesară unei guvernări eficiente.

Le voi solicita și colegilor mei miniștri să facă același lucru, să se întâlnească cu oamenii cât mai des, să le asculte problemele și împreună să găsim soluții pentru a asigura un trai mai bun în Republica Moldova.

Avem nevoie de o relație nouă între stat și cetățean. Îmbunătățirea raportului dintre stat și cetățean trebuie să fie principalul obiectiv al reformelor demarate. Rostul statului este de a fi în slujba cetățeanului, și nu invers. De la această idee trebuie să plecăm pentru ca cetățenii să aibă încredere în instituțiile statului. O relație corectă între stat și cetățean presupune și o alegere a priorităților exclusiv în funcție de interesul public, dar și respectul față de modul în care sunt cheltuiți banii publici.

Un domeniu pe care îl vom monitoriza cu maximă atenție este cel care vizează lupta împotriva corupției. Instituțiile abilitate în descoperirea și sancționarea actelor de corupție trebuie să-și facă datoria. Voi solicita acestor instituții să supravegheze modul în care se utilizează fondurile provenite de la partenerii externi și fondurile bugetului public și voi milita pentru o transparență totală în acest domeniu. Nu voi admite ca printr-o utilizare incorectă a acestor fonduri să ne fie afectată credibilitatea în ochii celor care ne sprijină. Nu o să putem niciodată să eliminăm sărăcia, dacă nu eliminăm corupția.

Nu voi insista mai mult asupra priorităților mandatului meu, acestea se conțin în Programul de guvernare – am ținut însă să subliniez două-trei elemente mai importante.

Doamnelor și domnilor deputați,

Programul nostru de guvernare trebuie evaluat în conexiune directă cu structura Cabinetului pentru că, prin ea însăși, echipa guvernamentală pe care v-o propunem astăzi reprezintă un mesaj privind dorința noastră de profesionalizare a demersului politic și de asumare de către fiecare dintre noi a moralității și responsabilității în cadrul Guvernului.

Vă voi prezenta în continuare structura Guvernului și numele membrilor Cabinetului:

  • Vladimir Filat – Prim Ministru
  • Iurie Leancă – viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene
  • Valeriu Lazăr – viceprim-ministru, ministrul Economiei
  • Eugen Carpov – viceprim-ministru
  • Mihai Moldovanu – viceprim-ministru
  • Veaceslav Negruța – ministrul Finanțelor
  • Alexandru Tănase – ministrul Justiției
  • Alexei Roibu – ministrul Afacerilor Interne
  • Vitalie Marinuța – ministrul Apărării
  • Marcel Răducan – ministrul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor
  • Vasile Bumacov – ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare
  • Anatol Șalaru – ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor
  • Gheorghe Șalaru – ministrul Mediului
  • Mihai Șleahtițchi – ministrul Educației
  • Boris Focșa – ministrul Culturii
  • Valentina Buliga – ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei
  • Andrei Usatîi – ministrul Sănătății
  • Ion Cebanu – ministrul Tineretului și Sportului
  • Pavel Filip – ministrul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor
  • Gheorghe Duca – Președinte al Academiei de Științe a Moldovei (membru din oficiu al Guvernului)
  • Mihail Formuzal – Guvernator (Bașcan) al Găgăuziei (Găgăuz-Yeri) – (membru din oficiu al Guvernului)

Domnule Președinte al Parlamentului,
Doamnelor și domnilor deputați,
Distinși colegi,

Aceasta este echipa guvernamentală, acesta este programul de guvernare “Integrarea Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare”, pe care îl propunem pentru următorii 4 ani. Vă cer votul pentru a avea un Guvern stabil și a da Republicii Moldova șanse reale de modernizare. Avem conștiința răspunderii pe care eu și colegii mei ne-o asumăm astăzi.

Sunt convins că împreună vom putea reda cetățenilor noștri din țară și din afara granițelor încrederea că Republica Moldova poate fi țara în care speranțele lor se pot realiza.

Vă mulțumesc!


Guvernele Republicii Moldova

Druc  Muravschi  Sangheli  Sangheli II  Ciubuc  Ciubuc II  Sturza  Braghiș  Tarlev  Tarlev II  Greceanîi  Greceanîi II  Filat  Filat II  Leancă  Gaburici  Streleț  Filip  Sandu  Chicu