Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei

De la alegeri.md
Versiunea din 26 februarie 2021 10:34, autor: Oleg (Discuție | contribuții) (Componența CECG)
Salt la: navigare, căutare

Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei (CECG) este un organ de stat independent, înființat de Adunarea Populară a Găgăuziei, pentru realizarea politicii electorale în scopul bunei desfășurări a alegerilor și pentru controlul respectării prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Misiunea CECG este de a crea condiții optime pentru toți cetățenii moldoveni domiciliați în Găgăuzia ca să-și poată exercita nestingherit dreptul constituțional de a alege și de a fi ales în cadrul unor alegeri libere și corecte.

Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei
Simbolul Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei

Sediu: MD-3805, Republica Moldova
mun. Comrat, str. Tretiakov 13
tel.: +373 (298) 22-592
e-mail: [email protected]
site web: www.mskgagauzia.md

Componența CECG

Cadrul legal

Dezvoltarea cadrului legal electoral

Cadrul juridic pentru desfășurarea alegerilor în Găgăuzia a fost dezvoltat într-un context politic specific. Primul exercițiu electoral regional din Găgăuzia – alegerea Adunării Populare și a Guvernatorului a avut loc la 28 mai – 11 iunie 1995, în baza unui regulament elaborat de Guvernul Republicii Moldova, care adapta legislația electorală națională la necesitățile autonomiei nou create în baza legii din 1994. În 1997 legislația electorală a Republicii Moldova a fost codificată, reglementările și procedurile electorale fiind standardizate în Codul electoral. În astfel de circumstanțe, autoritățile Găgăuziei au decis adaptarea prevederilor Codului electoral al Republicii Moldova la necesitățile legate de organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară și Guvernatorul Găgăuziei. În acest sens, în 1998 a fost adoptată Legea cu privire la alegerile de deputați în Adunarea Populară și Legea cu privire la alegerea Guvernatorului (Bașcanului).

Astfel, abia în al doilea ciclu electoral alegerile au fost pentru prima oară organizate de CECG, autoritate electorală temporară, constituită în baza legilor adoptate de Adunarea Populară, dar având la bază reglementări preluate din Codul electoral al Republicii Moldova. Alegerile pentru Adunarea Populară și funcția de Guvernator în baza legilor regionale au avut loc în două runde, la 22 august și 5 septembrie 1999, și s-au desfășurat concomitent pentru a doua oară. După criza politică din ianuarie-februarie 2002, izbucnită între conducerea autonomiei Găgăuze și guvernarea centrală a Republicii Moldova, a avut loc desincronizarea celor două tipuri de alegeri. Unicele alegeri anticipate pentru funcția de Guvernator din istoria Găgăuziei au avut loc la 6 și 20 octombrie 2002, pe când cele ordinare pentru Adunarea Populară – în perioada 16–30 noiembrie 2003.

Evoluția statutului CECG

Statutul Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei ca instituție împuternicită să asigure administrarea procesului electoral în autonomie a evoluat în paralel cu dezvoltarea legislației electorale din Găgăuzia. CECG și-a început activitatea în calitate de organ electoral provizoriu în 1995, de fiecare dată fiind formată odată cu numirea datei alegerilor și dizolvată după validarea alegerilor Adunării Popularea sau a Guvernatorului. Funcționarea CECG în regim provizoriu a durat de-a lungul a 5 cicluri electorale. Situația respectivă a avut un șir de repercusiuni negative asupra pregătirii și organizării alegerilor:

  1. nu erau estimate și alocate din timp resursele financiare necesare;
  2. nu se realiza instruirea corespunzătoare a funcționarilor electorali;
  3. întârzia demararea procedurilor electorale;
  4. nu exista un aparat auxiliar profesionist etc.

Totuși, cel mai important neajuns al acestei stări de lucruri era lipsa unei memorii și practici instituționale în organizarea și desfășurarea alegerilor, precum și lipsa unor capacități profesionale solide ale membrilor CECG în absența unei experiențe continue în organizarea scrutinelor. În acest sens, era imposibilă crearea unor “tradiții electorale” adecvate în UTA Găgăuzia, spre deosebire de situația la nivel național, unde Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova (CEC) activa pe bază permanentă din 1997 și a reușit să asigure de o manieră profesionistă desfășurarea tuturor tipurilor de scrutine electorale: prezidențiale, parlamentare, locale și referendumuri.

Nu doar mandatul provizoriu al Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei a creat probleme în activitatea instituției, ci și prevederile legale cu privire la rechemarea membrilor CECG, în detrimentul garanțiilor de independență și imparțialitate a acestora. Potrivit articolului 23 al Legii privind alegerea Adunării Populare și articolul 22 al Legii privind alegerea Guvernatorului, membrii comisiei puteau fi revocați din funcțiile deținute, dacă încălcau restricțiile impuse ori ar fi eventual comis fapte, incompatibile cu statutul său. Revocarea membrilor se putea efectua de către autoritățile care i-au desemnat, precum și de propriii colegi din cadrul CEC Găgăuzia, prin adoptarea unei hotărâri de către majoritatea membrilor. Totodată, articolul 7 al Legii privind organele electorale ale Găgăuziei, prevedea că revocarea membrilor CECG putea avea loc doar în urma unei hotărâri a Curții de Apel. Evident, o asemenea reglementare asigura un nivel mai mare de independență și căi corespunzătoare de atac a deciziilor administrative și politice abuzive, dar neconcordanțele dintre aceste legi permitea interpretări diferite. De remarcat că standardele internaționale în materie solicită evitarea revocării membrilor organelor electorale de către cei care i-au numit în funcție, în schimb admisibilitatea acesteia pentru culpă disciplinară sau incompetență, iar motivele revocării trebuie să fie formulate în mod clar și expres în lege.

Deși reglementările legale permiteau, de principiu, înființarea și funcționarea continuă a autorității electorale, inclusiv între scrutine, în realitate, până în 2016, mandatul CECG coincidea cu perioada electorală pentru alegerile Adunării Populare sau a Guvernatorului, iar componența instituției se schimba radical în ajunul fiecărui scrutin. Modificări au intervenit, inclusiv, în privința celor 3 membri ai CECG, care ar fi trebuit să activeze în bază permanentă, cu salarizare corespunzătoare unor funcții publice.

Adoptarea Codului electoral al GăgăuzieiRU, la 31 iulie 2015, a permis eliminarea inconsistențelor din legislația precedentă referitoare la activitatea CECG și transformarea acesteia într-o instituție permanentă. Noua componență a CECG a fost confirmată la 22 decembrie 2015 pentru un mandat de 5 ani. Organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei din 20 noiembrie – 4 decembrie 2016 au reprezentat o primă experiență în administrarea proceselor electorale de către noua autoritate electorală permanentă.

Componența CECG

Componența Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei este formată din 9 membri, cu câte 3 membri numiți de Adunarea Populară, Comitetul executiv și instanțele judecătorești din raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești la propunerea adunărilor generale ale acestora.

Membrii nominalizați de Adunarea Populară:

  1. Alina Chihaioglo
  2. Iana Covalenco – președinte
  3. Olesea Mavrodi-Papazova

Membrii nominalizați de Comitetul executiv:

  1. Valentina Deli – vicepreședinte
  2. Elena Ghiumiușliu – secretar
  3. Serghei Stoianoglo

Membrii nominalizați de instanțele de judecată:

  1. Oleg Crivoi
  2. Igor Croitor
  3. Nicolai Ghercioglo

O astfel de reprezentare are menirea să asigure un grad mai înalt de independență a instituției, echilibrând interesele celor 3 puteri și asigurând controlul reciproc în activitatea membrilor. Modalitatea de constituire a CECG o repetă pe cea din Codul electoral al Republicii Moldova de până la revizuirea din 2005, după care a fost introdus un mecanism de reprezentare a intereselor fracțiunilor parlamentare în CEC a Republicii Moldova.

Activitatea instituției este finanțată din bugetul autonomiei. CECG elaborează și prezintă Adunării Populare propunerea de buget avizată de Comitetul executiv, după care Adunarea Populară aprobă bugetul în condițiile stabilite în cadrul bugetar. În activitatea sa comisia este asistată de un aparat, structura și numărul cărora este aprobată printr-o hotărâre a instituției. Aceste prevederi au menirea să asigure independența funcțională și financiară a autorității electorale.

Statutul membrilor CECG

Codul electoral al Găgăuziei asigură un grad înalt de protecție și stabilitate în funcție pentru membrii Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei. Cerințele față de persoanele nominalizate pentru CECG sunt similare cu cele înaintate față de membrii CEC, cu excepția cerinței de a domicilia permanent pe teritoriul UTA Găgăuzia. Pentru asigurarea imparțialității instituției, membrii acesteia nu pot fi membri ai partidelor și altor organizații social-politice; nu au dreptul să participe la activități politice; nu pot face declarații în sprijinul sau împotriva concurenților electorali; nu pot contribui la activitățile desfășurate de concurenții electorali.

Președintele, vicepreședintele și secretarul comisiei sunt aleși de membrii CECG din rândul acestora. Președintele și secretarul activează permanent, iar ceilalți membri sunt convocați de președinte la necesitate. Funcțiile președintelui, vicepreședintelui și secretarului sunt asimilate funcțiilor de demnitate publică obținute prin numire. Prin decizia CECG, membrii nepermanenți ai instituției sunt scutiți de la îndeplinirea îndatoririlor la locul de muncă de bază pentru întreaga perioada electorală. În această perioadă, ei au un spor de 25% la salariul mediu anual din Găgăuzia. Membrii Comisiei Electorale Centrale a autonomiei pot fi demiși din funcție pentru eventuale încălcări ale prevederilor Codului electoral al Găgăuziei. Materialele privind demisia din funcție a membrilor CECG sunt înaintate Curții de Apel Comrat de organele care i-au propus în funcție sau de membrii comisiei.

Atribuțiile de bază ale CECG și cooperarea cu CEC

Atribuțiile de bază ale CECG sunt, cu anumite excepții, similare atribuțiilor CEC, cooperarea dintre acestea având la bază autonomia financiară și funcțională a celor două instituții. Diferențele în atribuții se ivesc din cauză că Codul electoral al Găgăuzii prevede în mod expres domenii de cooperare între CECG și CEC, în timp ce orice prevedere de acest fel lipsește în Codul electoral al Republicii Moldova. Experiența demonstrează însă că cele două instituții cooperează, pornind de la sarcinile pe care le au în organizarea și administrarea anumitor tipuri distincte de alegeri pe teritoriul întregii țări și la nivel regional în Găgăuzia. CEC administrează alegerile parlamentare, prezidențiale, locale și referendumurile naționale, iar CEC Găgăuzia, respectiv alegerea Adunării Populare și a Guvernatorului și referendumurile din autonomie.

Unul dintre domeniile de cooperare a CECG cu CEC ține de crearea și menținerea Registrului oficial al alegătorilor din UTA Găgăuzia. Codul electoral al Găgăuziei stabilește că Registrul este întocmit de CEC a autonomiei în baza Registrului de stat al alegătorilor Republicii Moldova (creat de CEC) și constituie temeiul juridic oficial pentru compilarea listelor electorale la alegerea organelor elective ale Găgăuziei. Însă pentru a face posibilă cooperarea dintre cele două instituții în acest domeniu este necesar că Adunarea Populară a Găgăuziei să promoveze o inițiativă legislativă în Parlamentul Republicii Moldova, iar CECG să obțină statului de operator al datelor cu caracter personal în conformitate cu legislația în vigoare.

Celelalte domenii de cooperare țin de oferirea de asistență metodologică din partea CEC și instruirea personalului organelor electorale din Găgăuzia. În acest sens, Codul electoral al Găgăuziei prevede că membri ai consiliilor electorale pot fi, de regulă, persoanele care au absolvit cursuri de perfecționare în domeniul electoral și care au certificate de calificare eliberate de Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE) pe lângă CEC. Acest gen de cooperare se realizează în mod firesc, întrucât nu presupune raporturi financiare sau de subordonare ierarhică, vizând doar schimbul de experiență și suportul informațional în vederea asigurării drepturilor electorale ale cetățenilor Republicii Moldova domiciliați în Găgăuzia.