Președintele Republicii Moldova

De la alegeri.md
Salt la: navigare, căutare

Președintele Republicii Moldova este șeful statului, garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării. Președintele Republicii Moldova emite decrete, obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul statului. Mandatul președintelui durează patru ani și începe din data depunerii jurământului. Este interzisă îndeplinirea funcției de președinte mai mult de două mandate consecutive.

În perioada 1991–2000, șeful statului era ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani. În urma reformei constituționale din 2000, procedura de alegere a președintelui Republicii Moldova a fost modificată, Parlamentul preluând responsabilitatea de alegere a președintelui țării. Prin Decizia Curții Constituționale din 4 martie 2016, s-a revenit la alegerea președintelui prin vot direct de către cetățeni, fără a modifica atribuțiile președintelui.

Atribuțiile președintelui

În conformitate cu prevederile Constituției, președintele țării exercită mai multe atribuții în raport cu Parlamentul, Guvernul, corpul judecătoresc, precum și atribuții în domeniul politicii externe, securității naționale și atribuții ceremoniale.

Politica internă

Președintele Republicii Moldova are dreptul la inițiativă legislativă și poate prezenta Parlamentului proiecte de acte legislative și propuneri legislative, care vizează problematica relațiilor sociale, domeniul securității naționale și apărării sau armonizarea legislației naționale cu cea a Uniunii Europene. Toate proiectele actelor normative elaborate de către președintele țării se remit spre avizare Guvernului.

Atribuțiile din domeniul politicii interne

  • poate lua parte la lucrările Parlamentului, adresează mesaje cu privire la principalele probleme ale națiunii;
  • promulgă legile adoptate de Parlament, dar este în drept, dacă are obiecții asupra unei legi, să o trimită, în termen de cel mult două săptămâni, spre reexaminare, Parlamentului;
  • convoacă Parlamentul, în cel mult 30 de zile după alegerile parlamentare, întrunește Parlamentul în sesiuni extraordinare sau speciale și dizolvă Parlamentul în cazul imposibilității formării Guvernului timp de 45 de zile sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni.
  • desemnează candidatul pentru funcția de prim-ministru, după consultarea fracțiunilor parlamentare. În cazul prezenței în Parlament a unei majorități parlamentare absolute formalizate, este obligat să desemneze candidatul înaintat de această majoritate pentru funcția de prim-ministru;
  • numește Guvernul, în baza votului de încredere acordat de Parlament și primește jurământul membrilor Guvernului;
  • în cazul imposibilității prim-ministrului de a-și exercita atribuțiile sau în cazul decesului acestuia, desemnează un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar până la formarea noului Guvern;
  • în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a funcției, revocă și numește, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului;
  • suspendă actele Guvernului, ce contravin legislației, până la adoptarea hotărârii definitive a Curții Constituționale;
  • poate iniția referendumuri consultative;
  • numește în funcție judecătorii, președinții și vicepreședinții instanțelor judecătorești, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
  • numește procurorul general, însă în cazul unor probe incontestabile poate respinge o singură dată candidatura propusă de Consiliul Superior al Procurorilor pentru funcția de procuror general.

Politica externă

Președintele țării poartă tratative și ia parte la negocieri, încheie tratate internaționale, inclusiv cele legate de asigurarea securității statului și în domeniul militar, în numele Republicii Moldova și le prezintă spre ratificare Parlamentului.

Atribuțiile din domeniul politicii externe

  • acreditează și recheamă, la propunerea Guvernului, reprezentanții diplomatici ai Republicii Moldova;
  • primește scrisorile de acreditare și de rechemare ale reprezentanților diplomatici ai altor state în Republica Moldova.

Apărarea țării și securitatea națională

Președintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forțelor armate și poartă răspundere pentru starea securității statului și a sistemului național de apărare în limitele împuternicirilor constituționale și legale.

Atribuțiile din domeniul apărării și securității naționale

  • ia măsurile necesare privind asigurarea securității statului;
  • poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau generală;
  • în caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, ia măsuri pentru respingerea agresiunii, declară stare de război și le aduce la cunoștință Parlamentului;
  • aprobă regulamentul Consiliului Suprem de Securitate, regulamentul Statului Major General, programele și planurile privind construcția și dezvoltarea Forțelor Armate, planul de mobilizare a Forțelor Armate, planul de întrebuințare a Forțelor Armate, regulamentele militare, componenta Colegiului militar al Ministerului apărării;
  • instituie și administrează, în conformitate cu legislația, organe consultative pentru problemele asigurării securității statului;
  • convoacă Consiliul Suprem de Securitate, organ consultativ pe lângă președintele Republicii;
  • emite decrete cu caracter normativ privind problemele asigurării securității statului încorporarea cetățenilor în serviciul militar în termen și în cel cu termen redus și trecerea lor în rezervă;
  • inițiază procesul de elaborare a strategiei securității naționale și strategiei naționale de apărare și le prezintă Parlamentului spre aprobare, precum și proiectele efectivului componentelor Forțelor Armate; regulamentului disciplinei militare;
  • înaintează Parlamentului propuneri privind participarea cu efective, armament și tehnică militară la operațiuni internaționale de menținere a păcii sau în scopuri umanitare;
  • conduce acumularea resurselor pentru necesitățile sistemului național de apărare;
  • numește și eliberează din funcție directorul și directorul adjunct al Serviciului de Protecție și Pază de Stat;
  • coordonează activitatea Serviciului de Informații și Securitate (SIS);
  • propune Parlamentului numirea sau demiterea directorului SIS;
  • numește directorul adjunct SIS și componența numerică și nominală a Colegiului SIS, la propunerea directorului SIS.

Atribuții ceremoniale

Alte atribuții

  • conferă decorații și titluri de onoare;
  • acordă grade militare supreme prevăzute de lege;
  • soluționează problemele cetățeniei Republicii Moldova și acordă azil politic;
  • numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege;
  • numește în și destituie din funcție, în modul stabilit de legislație, la propunerea Guvernului, ofițerii Comandamentului Suprem al Forțelor Armate, cu excepția Comandantului general al Inspectoratului General de Carabinieri;
  • acordă grațiere individuală;
  • acordă ranguri diplomatice;
  • conferă grade superioare de clasificare lucrătorilor din procuratură, judecătorii și altor categorii de funcționari, în condițiile legii.

Președinți ai Republicii Moldova

Nume Mandat Alegeri Formațiunea
 1 
Mircea Snegur
Mircea Snegur
agronom
15 ianuarie 1992 – 15 ianuarie 1997
1991 (directe)
2
Petru Lucinschi
Petru Lucinschi
istoric
15 ianuarie 1997 – 7 aprilie 2001
1996 (directe)
3
Vladimir Voronin
Vladimir Voronin
inginer-economist
7 aprilie 2001 – 11 septembrie 2009
2001 (Parlament),
2005 (Parlament)
PCRM
Mihai Ghimpu
Mihai Ghimpu
jurist
11 septembrie 2009 – 28 decembrie 2010 interimar PL
Vlad (Vladimir) Filat
Vlad Filat
jurist
28–30 decembrie 2010 interimar PLDM
Marian Lupu
Marian Lupu
economist
30 decembrie 2010 – 23 martie 2012 interimar PDM
4
Nicolae Timofti
Nicolae Timofti
jurist
23 martie 2012 – 23 decembrie 2016
2012 (Parlament)
5
Igor Dodon
Igor Dodon
economist
23 decembrie 2016 – 24 decembrie 2020
2016 (directe) PSRM
6
Maia Sandu
Maia Sandu
economist
24 decembrie 2020 – prezent
1 190 de zile
2020 (directe) PAS