Partidul Liberal Democrat din Moldova

De la alegeri.md
Salt la: navigare, căutare

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) este un partid politic de centru-dreapta din Republica Moldova cu reprezentare în Parlament. Fracţiunea parlamentară a liberal-democraţilor este constituită din 5 deputaţi, deşi la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 formațiunea obținuse 23 mandate. PLDM s-a aflat la guvernare în perioada anilor 2009–2015.

Partidul Liberal Democrat din Moldova
Simbolul permanent al Partidului Liberal Democrat din Moldova
Denumirea prescurtată PLDM
Înregistrat 25 ianuarie 2008
Președinte Tudor Deliu


} |

Doctrina Conservatorism

}}

Spectrul politic Centru-dreapta
Număr de membri (2018) 6,476
Subvenţii de la buget (2017) 8,563,733.42 lei

Eroare de expresie: operator > neașteptat

Sediu: MD-2012, Republica Moldova
mun. Chişinău, str. Bucureşti 88
tel.: (373-22) 81-51-54, 81-51-63
e-mail: [email protected]
site web: www.pldm.md

Tudor Deliu
Tudor Deliu, preşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova
Congrese PLDM
Congresul de constituire a PLDM din 8 decembrie 2007

aprobat Statutul şi Programul noului partid • îmbrăţişată doctrina populară • alese organele de conducere • Vlad Filat ales preşedinte al PLDM • prim-vicepreşedinţi aleşi: Alexandru Tănase şi Mihai Godea • desemnată componenţa Consiliului Politic Naţional, Comisiei Centrale de Cenzori şi a Curţii de Etică şi Arbitraj • adoptate o serie de rezoluţii, inclusiv privind integrarea europeană şi cooperarea euro-atlantică


Congresul II din 27 septembrie 2008

aprobate noile modificări ale Statutului • discutată activitatea partidului în perioada dintre congrese • stabilite obiectivele şi strategia partidului pentru alegerile parlamentare din 2009


Congresul III extraordinar din 19 decembrie 2009

îmbrăţişată doctrina conservatoare în locul celei populare • discutată activitatea PLDM în calitate de partid de guvernământ • introduse modificări în Program şi Statut • aderarea la partid a unui grup de deputaţi din primul Parlament


Congresul IV din 10 aprilie 2011

discutată etapa premergătoare alegerilor locale din 2011 • Victor Bodiu desemnat candidatul formaţiunii la funcţia de primar general al mun. Chişinău • Alianţa “Moldova Noastră” a fuzionat cu PLDM • Alexandru Tănase a demisionat din funcţia de prim-vicepreşedinte, în locul acestuia fiind ales Iurie Leancă • votate noile modificări ale Programului şi Statutului • desemnată componenţa Consiliului Politic Naţional


Congresul V din 11 decembrie 2011

Vlad Filat reales preşedinte • aprobate modificări în Programul şi Statutul partidului • desemnată noua componenţă a Consiliului Politic Naţional • exprimată susţinerea condiţionată a candidatului AIE II, Marian Lupu, la funcţia de şef al statului


Congresul VI din 8 decembrie 2013

genericul congresului “Înainte, nu înapoi” • discutată etapa premergătoare alegerilor parlamentare din 2014 • Vlad Filat reconfirmat în funcţia de preşedinte • operate modificări în Statut


Congresul VII din 18 iunie 2016

Viorel Cibotaru ales preşedinte al PLDM • introduse modificări şi completări în Program şi Statut • discutată reformarea formaţiunii după arestul lui Vlad Filat şi părăsirea partidului de către mai mulţi deputaţi • aleasă noua componenţă a Consiliului Politic Naţional


Congresul VIII extraordinar din 9 septembrie 2018

discutată etapa premergătoare alegerilor parlamentare din 2019 • Tudor Deliu ales preşedinte al PLDM • adoptată rezoluţia prin care partidul acceptă dezideratul unirii Republicii Moldova cu România şi realizarea integrală a Acordului de Asociere cu UE • exprimată încrederea faţă de o coaliţie politică largă, cu partidele ce fac parte din familia popularilor europeni

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a fost înfiinţat la 8 decembrie 2007.

PLDM se identifică drept o formațiune politică cu doctrină conservatoare, care militează pentru edificarea în Republica Moldova a statului de drept, democrat şi modern, în conformitate cu principiile generale ale Constituţiei Republicii Moldova. Potrivit celor mai recente date, partidul are 6,476 membri.

Pe parcursul celor 11 ani de activitate, Partidului Liberal Democrat din Moldova s-a aflat la conducerea ţării peste 6 ani, acesta contribuind la constituirea Alianţei pentru Integrare Europeană (I, II şi III), Alianţei Politice pentru Moldova Europeană şi Coaliţiei Pro Europene. Aflaţi la guvernare, reprezentanţii PLDM au ocupat funcţii înalte, în mod special funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova.

Preşedinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova este Tudor Deliu, asistat de 6 vicepreşedinţi. Funcţia de secretar general al partidului este exercitată de Alexandru Fetescu.

PLDM este membru observator al Partidului Popular European (European People’s Party).

Ultimele alegeri la care a participat Partidul Liberal Democrat din Moldova au fost alegerile locale generale din 2015. Atunci formaţiunea l-a desemnat pe Serafim Urechean drept candidat la funcţia de primar general al mun. Chişinău, însă acesta a obţinut 2.97% din voturi, clasându-se pe locul şase în preferinţele alegătorilor.

Reprezentarea în administraţia publică

Parlamentul Republicii Moldova

Partidul Liberal Democrat din Moldova a obţinut 23 mandate de deputat în scrutinul parlamentar din 2014. După alegeri, partidul a contribuit la crearea alianţelor de guvernare, însă conflictele politice din 2015 au culminat cu înfiinţarea coaliţiei de guvernare gestionată de Partidul Democrat din Moldova, fără suportul PLDM. Acesta a preferat trecerea în opoziţie, după ce un grup de deputaţi liberal-democraţi au votat pentru învestirea Guvernului condus de Pavel Filip.

În prezent, Partidul Liberal Democrat este reprezentat în Parlament de 5 deputaţi:

  1. Tudor Deliu – preşedinte al fracţiunii
  2. Vadim Pistrinciuc – vicepreşedinte
  3. Maria Ciobanu
  4. Grigore Cobzac
  5. Iurie Ţap

Deputaţi care au părăsit fracţiunea PLDM

  1. Sergiu Ceauş (15 februarie 2018, neafiliat)
  2. Nicolae Olaru (5 mai 2017, neafiliat)
  3. Eugen Bodarev (25 aprilie 2017, GPPE)
  4. Iurie Chiorescu (25 aprilie 2017, PDM)
  5. Angel Agache (29 martie 2017, PDM)
  6. Simion Grişciuc (24 februarie 2017, GPPE)
  7. Octavian Grama (11 iunie 2016, GPPE)

  1. Valeriu Ghileţchi (12 aprilie 2016, GPPE)
  2. Ion Balan (22 ianuarie 2016, PDM)
  3. Ştefan Creangă (22 ianuarie 2016, GPPE)
  4. Aliona Goţa (22 ianuarie 2016, GPPE)
  5. Vladimir Hotineanu (22 ianuarie 2016, PDM)
  6. Gheorghe Mocanu (22 ianuarie 2016, GPPE)
  7. Nae-Simion Pleşca (22 ianuarie 2016, PDM)
  8. Mihaela Spatari (22 ianuarie 2016, GPPE)

  1. Petru Ştirbate (17 septembrie 2015, PDM)
  2. Nicolae Juravschi (21 iulie 2015, PDM)
  3. Eugen Carpov (27 februarie 2015, GPPE)

Organele de conducere

În conformitate cu prevederile statutare ale partidului, organele de conducere ale PLDM la nivel naţional sunt: Congresul, Consiliul Politic Naţional, Biroul Permanent Central, Preşedintele, Vicepreşedintele, Secretarul general, Curtea de Etică şi Arbitraj, Comisia Centrală de Cenzori şi Departamentele de specialitate.

Congresul

Congresul este forul suprem de conducere al Partidului Liberal Democrat din Moldova. Acesta se convoacă ordinar o dată la 4 ani sau în situaţii extraordinare. Congresul adoptă, în particular, modificări şi completări în Statutul şi Programul partidului, alege şi/sau revocă Preşedintele, Consiliul Politic Naţional, membrii Curţii de Etică şi Arbitraj şi ai Comisiei Centrale de Cenzori.

PLDM şi-a convocat ultimul Congres la 9 septembrie 2018. Evenimentul a fost marcat de alegerea deputatului Tudor Deliu în calitate de Preşedinte al partidului şi a fost adoptată o rezoluţie prin care liberal-democraţii acceptă dezideratul unirii Republicii Moldova cu România.

Consiliul Politic Naţional

Consiliul Politic Naţional (CPN) asigură conducerea politică şi activitatea organizatorică a partidului între Congrese, fiind convocat trimestrial sau în funcţie de necesitate. Reieşind din prevederile statutare, Consiliul este autoritatea care aprobă sau propune cele mai importante decizii ale Partidului Liberal Democrat, în special alegerea şi/sau revocarea pe o perioadă de patru ani a Vicepreşedinţilor, membrilor Biroului Permanent Central şi a Secretarului General, aprobă strategia de activitate a partidului în campaniile electorale şi lista candidaţilor la funcţia de deputat în Parlament, adoptă Regulamente şi alte acte normative interne ale formaţiunii.

Biroul Permanent Central

Biroul Permanent Central exercită conducerea curentă a partidului între şedinţele CPN, fiind convocat la necesitate, dar nu mai rar decât o dată în lună.

Biroul este responsabil în special de realizarea hotărârilor Congresului şi ale Consiliului Politic Naţional, asigură informarea curentă a organizaţiilor teritoriale ale partidului, negociază şi propune CPN încheierea alianţelor politice cu alte formaţiuni politice, propune lista de candidaţi pentru alegerile parlamentare şi locale şi asigură crearea mecanismelor de formare a fondurilor de finanţare a partidului.

Preşedintele

În conformitate cu prevederile statutare, preşedintele PLDM este ales de către Congres pe un termen de 4 ani. El coordonează activitatea generală a partidului, în special asigură dialogul politic cu alte formaţiuni din ţară şi de peste hotare, dirijează şi asigură activitatea aparatului şi structurilor partidului, prezidează lucrările Congresului şi şedinţele Consiliului Politic Naţional şi ale Biroului Permanent Central, propune candidaturile pentru funcţia de vicepreşedinte, secretar general şi şef de departament al partidului.

Actualul preşedinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova este Tudor Deliu, fiind ales în această funcţie la Congresul din 9 septembrie 2018. Anterior, calitatea de preşedinte a fost exercitată succesiv de Vlad Filat şi Viorel Cibotaru.

Vicepreşedinţii

Vicepreşedinţii PLDM sunt aleşi de către Consiliul Politic Naţional pe un termen de 4 ani. Aceştia promovează politicile adoptate de conducerea partidului, coordonează activitatea departamentelor de specialitate, prezintă Biroului Permanent Central informaţii privind strategia şi tactica partidului în domeniile de activitate încredinţate şi reprezintă partidul în relaţiile oficiale.

La şedinţa CPN din 30 septembrie 2018 au fost aleşi în calitate de vicepreşedinţi ai Partidului Liberal Democrat din Moldova următoarele persoane: Alexandru Bujorean, Viorel Cibotaru, Maria Ciobanu, Vadim Pistrinciuc, Nadejda Stâncă şi Ion Terguţă.

Secretarul general

Secretarul general al Partidului Liberal Democrat este responsabil, în particular, de elaborarea dirijarea şi prezentarea politicii de constituire şi consolidare a structurilor teritoriale de partid, coordonează politica internă de formare şi de promovare a cadrelor, semnează procesele-verbale ale şedinţelor organelor centrale şi este responsabil de organizarea evidenţei contabile a PLDM.

La şedinţa CPN din 30 septembrie 2018 în calitate de Secretar general a fost reales Alexandru Fetescu.

Curtea de Etică şi Arbitraj

Curtea de Etică şi Arbitraj este instanţa responsabilă de controlul respectării prevederilor statutare şi a disciplinei interne a PLDM. Curtea este aleasă de către Congres pentru o perioadă de 4 ani şi activează în baza unui regulament aprobat de CPN. Sarcina de bază a acestui organ de conducere este soluţionarea diferendelor apărute între membrii partidului sau între aceştia şi conducerea organizaţiilor partidului.

Comisia Centrală de Cenzori

Comisia Centrală de Cenzori este organul suprem de revizie contabilă financiară, de verificare a gestionării finanţelor şi patrimoniului Partidului Liberal Democrat. Comisia este aleasă de către Congres pentru o perioadă de 4 ani, fiind convocată anual sau la necesitate. Principalele atribuţii ale acestui organ de conducere se rezumă la efectuarea controlului activităţii economico-financiare a organelor de conducere naţionale şi teritoriale ale partidului şi prezintă rapoarte Congresului, informează CPN şi Biroul Permanent Central despre încălcările depistate.

Istoricul PLDM

Constituirea PLDM

Înfiinţarea partidului

La 8 octombrie 2007, un grup de iniţiativă în frunte cu ex-membrul Partidului Democrat din Moldova, deputat în Parlament, Vlad Filat, a făcut publică lansarea unui nou proiect politic de orientare liberal-democrată. Conform grupului de iniţiativă, noul partid urma să se poziţioneze în opoziţie faţă de partidul de guvernământ — PCRM, şi faţă de aliaţii politici ai acestuia — PPCD şi PDM. Grupul de iniţiativă a explicat necesitatea apariţiei PLDM prin absenteismul masiv al cetăţenilor la actul electoral şi numărul mare al indecişilor, fapt ce arăta că există pături sociale largi care nu se regăsesc în partidele politice existente la acel moment. Printre membrii grupului de iniţiativă se regăseau: Alexandru Tănase, Mihai Godea, Iulian Fruntaşu, Angela Braşoveanu, Andrei Malaşevschi, Valeriu Streleţ, Veaceslav Negruţă etc.

Congresul de constituire a Partidului Liberal Democrat din Moldova a avut loc la 8 decembrie 2007, fiind aprobat Statutul şi Programul partidului şi alese organele de conducere. În calitate de preşedinte al PLDM a fost ales Vlad Filat, iar prim-vicepreşedinţi — Alexandru Tănase, avocat, şi Mihai Godea, director al Centrului "Contact".

După Congresul de constituire, PLDM s-a manifestat activ pe plan politic, prin lansarea mai multor iniţiative (de exemplu, iniţiativa de instituire a Consiliului pentru Dialog şi Cooperare între AMN, PL şi PLDM, care urma să coordoneze deciziile partidelor privind modul de participare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, iniţiativa modificării Constituţiei privind modul de alegere a şefului statului şi de formare a Parlamentului) şi acţiuni de protest privind subiecte de importanţa publică (situaţia cadrelor didactice şi a agricultorilor, semnarea Acordului privind micul trafic de frontieră, libertatea mass-media etc.)

Activitatea PLDM în cadrul alianțelor de guvernare (2009–2015)

Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE)

Alianțe de guvernare PLDM
Alianța pentru Integrare Europeană

8 august 2009 – 28 noiembrie 2010
Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat din Moldova (PDM), Alianța “Moldova Noastră”


Alianța pentru Integrare Europeană II

30 decembrie 2010 – 13 februarie 2013
PLDM, PDM, PL


Coaliția Pro Europeană

30 mai 2013 – 30 noiembrie 2014
PLDM, PDM, Partidul Liberal Reformator


Alianța Politică pentru Moldova Europeană

23 ianuarie 2015 – 23 iulie 2015
PLDM, PDM


Alianța pentru Integrare Europeană III

23 iulie 2015 – 29 octombrie 2015
PLDM, PDM, PL

La 8 august 2009 patru din cele cinci partide care au depăşit pragul electoral la alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009 — PLDM, PL, PDM şi AMN — au semnat declaraţia de constituire a Coaliţiei de guvernare "Alianţa pentru Integrarea Europeană" (AIE). Potrivit actului de constituire a Coaliţiei majoritare de guvernare, funcţia de prim-ministru i-a revenit Partidului Liberal Democrat din Moldova, funcţia de preşedinte al Parlamentului – Partidului Liberal, funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului – Alianţei "Moldova Noastră", iar funcţia de Preşedinte al ţării – Partidului Democrat din Moldova. La 25 septembrie 2009, cu votul celor 53 de deputaţi ai Coaliţiei de guvernare, a fost învestită noua componenţă a Guvernului, în calitate de prim-ministru fiind numit liderul PLDM, Vlad Filat.

Alegerea noului Guvern pro-european a fost marcată de evenimentele social-politice de după alegerile din 5 aprilie 2009, când PCRM obţinuse 60 de mandate în Parlament, rezultat ce au generat la scurt timp protestele din 7 aprilie 2009. Acţiunile care au urmat după protestele stradale, în special maltratarea tinerilor în comisariatele de poliţie, au determinat PLDM, PL şi AMN să ocupe o poziţie intransigentă în raport cu PCRM. Astfel, cele trei formaţiuni au declarat că nu vor să contribuie la menţinerea comuniştilor la guvernare şi că refuză să acorde "votul de aur" (cel de-al 61-lea vot), de care depindea alegerea preşedintelui ţării. Prin urmare, tentativele eşuate de alegere a şefului statului au declanşat alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009.

Tentativele eşuate de alegere a şefului statului

După constituirea Coaliţiei de guvernare şi formarea noului Guvern, sarcina de bază a partidelor proeuropene a fost alegerea preşedintelui ţării, perioadă marcată de o perpetuă instabilitate politică şi multiple neînţelegeri în sânul Alianţei. Asta deoarece majoritatea parlamentară deţinea 53 mandate în Parlament, iar pentru alegerea preşedintelui republicii erau necesare 61 de voturi ale deputaţilor, fapt ce implica şi participarea PCRM. În pofida faptului că au avut loc două tentative de alegere a candidatului AIE la funcţia de Preşedinte, la 10 noiembrie şi 7 decembrie 2009, PCRM a boicotat de fiecare dată alegerea şefului statului, catalogată ca revanşă pentru "votul de aur" negăsit după alegerile din 5 aprilie 2009, poziţie pe care şi-a menţinut-o şi mai târziu în raport cu membrii alianţei. Ca urmare, s-au creat circumstanţele pentru dizolvarea Parlamentului de legislatura a XVIII-a şi organizarea alegerilor parlamentare anticipate.

În acest context, PLDM, în calitate de membru al AIE a susţinut mai multe iniţiative şi soluţii de depăşire a impasului politic după nealegerea şefului statului, printre care: modificări şi interpretări de legi; adresări la Curtea Constituţională, pentru solicitarea unor interpretări şi clarificări; elaborarea şi înregistrarea unor proiecte de legi privind modificarea Constituţiei la capitolul modalităţii de alegere a şefului statului (direct sau indirect, cu scăderea succesivă a numărului minim de voturi necesar). Totodată, a susţinut desfăşurarea referendumului republican constituţional din 5 septembrie 2010.

Alianţa pentru Integrare Europeană II

După alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 au urmat mai multe runde de negocieri privind formarea unei coaliţii postelectorale, lucru care s-a înfăptuit abia la 30 decembrie 2010, când PLDM, PDM şi PL au semnat Acordul de constituire a Alianţei pentru Integrare Europeană II. Mai târziu s-a vehiculat în spaţiul public despre existenţa unei "anexe secrete" a acestui acord, unde partidele vizate au partajat funcţiile guvernamentale, ulterior, aceasta fiind şi principala sursă a neînţelegerilor şi animozităţilor dintre cele trei formaţiuni.

Pe parcursul anului 2011 conflictele din cadrul AIE II au condus la amânarea soluţionării problemei privind alegerea şefului statului, în conformitate cu Acordul de constituire a alianţei. Printre evenimentele care au marcat funcţionalitatea coaliţiei de guvernare şi au subminat parcursul european al ţării au fost: disputa din luna martie 2011 pe marginea bugetului şi politicii bugetar-fiscale pentru 2011, care a fost însoţită de ameninţarea Premierului de a-şi prezenta demisia; anunţarea, în adresarea Premierului Filat către cetăţeni, a riscului "mafiotizării" ţării; atacurile de tip "raider" asupra sistemului financiar-bancar etc. Abia la 16 decembrie 2011 a avut loc o nouă tentativă, şi de această dată eşuată, de alegere a şefului statului. După mai multe discuţii cu "grupul socialiştilor" pe marginea identificării unui candidat de compromis la funcţia de şef al statului, liderii AIE au anunţat că îl vor susţine pe Nicolae Timofti, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, candidat neafiliat politic la funcţia de şef al statului, a cărui alegere s-a produs la 16 martie 2012, cu votul a 62 de deputaţi.

Guvernul condus de Vlad Filat

În calitate de partid în a cărui sarcină a intrat gestionarea Executivului în perioada anilor 2009-2010 şi 2010-2013, PLDM, fiind parte componentă a AIE, a accelerat comunicarea cu partenerii de dezvoltare din Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii, dar şi cu partenerii din Est, asigurându-i de parcursul european pe care şi-l asumă AIE şi de determinarea acesteia în implementarea reformelor. În primul rând, a fost reluat dialogul cu statul vecin, România. În acest sens, la 13 noiembrie 2009, prim-ministrul Vlad Filat a semnat împreună cu omologul său român, Emil Boc, Convenţia privind micul trafic la frontieră, promisiune pe care PLDM şi-a asumat-o în campania electorală. Tot în noiembrie 2009, la Ialta, Vlad Filat a avut o întrevedere cu omologul său rus, Vladimir Putin, în cadrul căreia s-a discutat despre posibilitatea acordării de către Federaţia Rusă a unui credit Republicii Moldova.

La începutul anului 2010 s-a dinamizat dialogul şi cu partenerii din Vest. În acest sens, la 12 ianuarie 2010 a avut loc prima rundă de negocieri privind Acordul de asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, iar la 22 ianuarie 2010 Guvernul condus de Vlad Filat şi Corporaţia "Provocările Mileniului" au semnat, la Washington, Acordul de finanţare a Programului "Compact", în valoare de 262 mln. de dolari, care includea proiecte investiţionale axate pe infrastructura de irigare, agricultură de valoare înaltă şi reabilitarea drumurilor. În martie acelaşi an, Guvernul a lansat şi a prezentat donatorilor externi Programul "Relansăm Moldova (Rethink Moldova)", document strategic, în baza căruia au fost stabilite priorităţile de dezvoltare ale Republicii Moldova pentru perioada 2010-2013. Programul a fost apreciat pozitiv de comunitatea donatorilor, iar Uniunea Europeană a decis să acorde Republicii Moldova circa 2 mlrd. euro pentru realizarea acţiunilor propuse până în anul 2013. La 15 iunie 2010 a fost lansat dialogul autorităţilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană privind liberalizarea regimului de vize . În perioada următoare Republica Moldova a fost vizitată de înalţi oficiali străini din SUA şi Uniunea Europeană, care au transmis mesaje de susţinere şi au apreciat pozitiv "povestea de succes" din Estul Europei.

Totuşi, incapacitatea coaliţiei de guvernare de alegere a preşedintelui ţării, însoţită de atacurile "raider" asupra sistemului bancar din Republica Moldova, au scos la iveală adevăratele scopuri ale partidelor de la guvernare. Adresarea premierului Vlad Filat către cetăţeni, din iulie 2011, a marcat recunoaşterea sfârşitului "poveştii de succes", fapt precedat de mesajul transmis guvernanţilor moldoveni de către reprezentantul UE la Chişinău, Dirk Schuebel — "luna de miere în relaţiile UE cu Republica Moldova s-a terminat, a venit timpul reformelor şi acţiunilor concrete".

Desfiinţarea AIE II

Dosirea incidentului tragic, întâmplat în luna decembrie 2012 în Pădurea Domnească, la care au participat mai mulţi judecători, procurori şi funcţionari publici, a contribuit ulterior la demiterea mai multor demnitari, dar şi la revizuirea unor funcţii înalte prevăzute în Acordul de constituire al AIE II. La 13 februarie 2013, preşedintele PLDM, Vlad Filat, a anunţat că formaţiunea pe care o reprezintă se retrage din cadrul Acordului de constituire a AIE II, decizie pe care şi-a motivat-o prin faptul că unele partide aflate formal la guvernare au încercat să instituie diferite piedici şi să obstrucţioneze actul guvernării, percepându-l ca pe un exerciţiu politic al unei singure formaţiuni, făcând aluzie la Partidul Democrat din Moldova. Vlad Filat a subliniat că acordul politic de constituire a AIE trebuie revizuit "pentru că în forma sa existentă la acel moment devenise o frână în exercitarea actului de guvernare şi conducea la oligarhizarea şi criminalizarea ţării". Decizia PLDM a fost urmată de demiterea Guvernului Filat, la 5 martie 2013, acesta fiind acuzat de implicarea în scandaluri de corupţie şi scheme criminale. Pentru demiterea Guvernului au votat PDM, PCRM, grupul socialiştilor şi deputaţii neafiliaţi Mihai Godea şi Serghei Sîrbu.

Coaliția Pro Europeană

După o serie de demiteri din funcţii şi acuzaţii reciproce între partidele parlamentare, urmată şi de hotărârea Curţii Constituţionale din 22 aprilie 2013, prin care Vlad Filat a fost privat de dreptul de a candida la funcţia de premier, la 30 mai 2013 s-a constituit Coaliția Pro Europeană şi a fost ales noul Guvern, în frunte cu Iurie Leancă. Pentru învestirea Guvernului au votat PLDM, PDM, şapte deputaţi din grupul liberalilor reformatori, deputaţii grupului Mişin, precum şi deputaţii Sergiu Sîrbu şi Veronica Abramciuc.

Guvernul Leancă s-a remarcat prin continuarea dialogului cu Uniunea Europeană, fiind parafat şi semnat Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană (în anii 2013-2014) şi definitivat procesul de liberalizare a regimului de vize cu UE (în anul 2014). Însă evenimentele care s-au perindat în perioada anilor 2013-2014, în mod special raidul corporativ asupra BC Moldova-Agroindbank, pierderea pachetului de control din partea statului la Banca de Economii şi cedarea Aeroportului Internaţional Chişinău, au fost operaţiuni ce au compromis parcursul european al Republicii Moldova, dar şi au subminat existenţa coaliţiei de guvernare.

Alianța Politică pentru Moldova Europeană (APME)

După alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, funcţia de prim-ministru i-a revenit PLDM, în urma semnării la 23 ianuarie 2015, împreună cu PDM, a Acordului de constituire a coaliţiei minoritare de guvernare – Alianţa Politică pentru Moldova Europeană (APME). Acordul respectiv reprezenta un prim pas în vederea deblocării eforturilor de constituire a unei majorităţi parlamentare după alegerile parlamentare. Cauzele blocajului proveneau din neînţelegerile cu fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal (PL) privind partajarea funcţiilor guvernamentale. În aceste circumstanţe, PCRM a decis să susţină condiţionat coaliţia minoritară APME în vederea deblocării constituirii organelor de conducere ale Parlamentului şi Guvernului. În acest sens, chiar în ziua constituirii APEM, fracţiunea PCRM a votat alături de componentele acesteia pentru alegerea Preşedintelui Parlamentului din partea PDM, a unui vicepreşedinte din partea PLDM şi a altui vicepreşedinte din partea PCRM. Înţelegerile dintre coaliţia minoritară şi PCRM nu s-au extins însă şi asupra formării garniturii guvernamentale. În şedinţa plenară a Parlamentului din 12 februarie 2015, candidatura lui Iurie Leancă la funcţia de Prim-ministru a fost votată de doar 42 de deputaţi din fracţiunile APME.

PCRM a refuzat să susţină garnitura guvernamentală propusă de Iurie Leancă, însă, la 18 februarie 2015, a votat alături de fracţiunile PLDM şi PDM pentru numirea în funcţia de Premier a tehnocratului Chiril Gaburici. La mai puţin de patru luni de zile de la numirea sa în funcţie, Chiril Gaburici şi-a anunţat demisia din funcţia de prim-ministru la 12 iunie 2015, după ce în presă s-au vehiculat informaţii potrivit cărora prim-ministrul a indicat în CV date eronate despre studiile sale.

Alianța pentru Integrare Europeană III

În circumstanţele create, la 23 iulie 2015 a fost semnat acordul de constituire a Alianţei pentru Integrare Europeană III, formată din PLDM, PDM şi PL. Anexele 1 şi 2 din acordul de constituire a AIE III, prevedeau şi repartizarea principalelor funcţii în stat, a funcţiilor în cadrul cabinetului de miniştri, dar şi a funcţiilor în cadrul agenţiilor de stat între cele trei formaţiuni politice. La 30 iulie 2015, cu votul în Parlament a celor trei formaţiuni, a fost învestit noul Guvern în frunte cu Valeriu Streleţ.

Declinul PLDM

Arestul lui Vlad Filat

La 15 octombrie 2015, în cadrul primei şedinţe a Parlamentului din sesiunea toamnă-iarnă, liderului PLDM, Vlad Filat, i-a fost retrasă imunitatea parlamentară, cu votul a 79 de deputaţi ai fracţiunilor PDM, PL, PCRM şi PSRM, după ce cu o solicitare în acest sens, în plenul parlamentului, venise procurorul general, Corneliu Gurin, care a declarat că există bănuieli şi depoziţia lui Ilan Şor, potrivit căreia Vlad Filat ar fi implicat direct în fraudele de la Banca de Economii, în comiterea faptelor de corupţie şi de trafic de influenţă. După deposedarea de imunitate, la scurt timp el a fost luat sub escortă chiar în Parlament de către angajaţii Centrului Naţional Anticorupţie şi condus la sediul Centrului, unde a fost reţinut pentru 72 de ore. PLDM a menţionat în acest context că "adevăraţii vinovaţi pentru furtul de la Banca de Economii încearcă să găsească un ţap ispăşitor şi să sustragă atenţia opiniei publice de la fărădelegile pe care le comit".

Demiterea Guvernului condus de Valeriu Streleţ

La 22 octombrie 2015 un grup de deputaţi PCRM şi PSRM au înregistrat în Parlament moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Streleţ, temeiul ei fiind "suspiciuni de corupţie" şi "detaşarea premierului de la funcţia sa, prin expunere în favoarea lui Vladimir Filat (aflat în arest preventiv)". În consecinţă, la 29 octombrie 2015, Guvernul Streleţ a fost demis cu votul a 65 de deputaţi ai fracţiunilor PDM, PCRM şi PSRM, împotrivă votând 18 deputaţi PLDM, iar PL s-a abţinut.

Trecerea PLDM în opoziţie (2016-prezent)

După evenimentele din octombrie 2015, liberal-democraţii s-au arătat deschişi să colaboreze în formarea unei majorităţi parlamentare cu condiţia scoaterii instituţiilor statului din captivitatea politică, demisia şefilor instituţiilor implicate în jaful din sistemul bancar, desemnarea unui prim-ministru care sa nu fie membru de partid, şi resetarea guvernării . În pofida acestui fapt, Partidul Democrat din Moldova, împreună cu 14 deputaţi ex-comunişti, au format, la 24 decembrie 2015, Platforma Social-Democrată pentru Moldova, prin acest fapt au fost create premisele pentru formarea unei noi majorităţi parlamentare, fără participarea PLDM.

La 16 ianuarie 2016 fracţiunea PLDM a anunţat că nu va participa în cadrul actualei majorităţi şi se declară partid parlamentar de opoziţie . Decizia PLDM a fost precedată de propunerile PDM de fi desemnat Vlad Plahotniuc şi apoi Pavel Filip în funcţia de prim-ministru. La 20 ianuarie 2016 a fost învestită componenţa noului Guvern, în frunte cu Pavel Filip, cu votul a 57 de deputaţi: 20 deputaţi din fracţiunea PDM, 13 deputaţi din PL, 14 deputaţi ex-comunişti, 8 deputaţi din PLDM (ulterior excluşi din fracţiune) şi 2 ex-deputaţi ai PLDM.

Eforturile partidului de a supravieţui politic

După învestirea Guvernului Filip, fracţiunea PLDM a fost părăsită succesiv de mai mulţi deputaţi, care s-au regăsit mai târziu în fracţiunea Partidului Democrat din Moldova şi în Grupul Parlamentar Popular European. La Congresul VII al PLDM din 18 iunie 2016 a fost aleasă o nouă conducere a partidului, în calitate de preşedinte fiind ales ex-ministrul apărării, Viorel Cibotaru. PLDM şi-a exprimat susţinerea pentru Maia Sandu la alegerile prezidenţiale din 2016 şi pentru Andrei Năstase la alegerile locale din iunie 2018, totodată participând activ la acţiunile şi manifestaţiile publice organizate de PAS şi PPDA.

La 9 septembrie 2018 liberal-democraţii au convocat Congresul VIII al partidului, la care deputatul Tudor Deliu a fost ales noul preşedinte al PLDM. Totodată, în perspectiva alegerilor parlamentare din 2019, delegaţii la congres au adoptat o rezoluţie, prin care PLDM acceptă dezideratul unirii Republicii Moldova cu România, ca o expresie firească a idealului membrilor săi. În acelaşi timp, unii reprezentanţi ai formaţiunii au fost incluşi în lista de candidaţi a Blocului electoral "ACUM Platforma DA şi PAS" pentru scrutinul parlamentar din 24 februarie 2019.

Gestiunea financiară

Sursele de finanţare ale Partidului Liberal Democrat din Moldova, veniturile acestuia şi principalele categorii de cheltuieli înregistrate anual conform datelor din rapoartele privind gestiunea financiară a partidului prezentate de către PLDM Comisiei Electorale Centrale și Ministerului Justiției.


Anul 2017
Surse de finanţare/ venituri, total 9,307,814.70 lei
1. Subvenţii de la bugetul de stat 8,563,733.42
2.1. Donaţii din partea membrilor de partid 134,630.00


3. Donaţii sub alte forme 524,391.28
4. Cotizaţii de membru de partid 85,060.00


Plăţi/ cheltuieli, total 5,588,750.12 lei
1. Cheltuieli pentru întreţinerea sediilor 772,039.62
2. Cheltuieli de personal 3,354,034.13
3. Cheltuieli pentru presă şi materiale promoţionale 251,671.10
4. Cheltuieli de deplasare în ţară şi în străinătate 285,325.96
5. Cheltuieli pentru telecomunicaţii 78,170.07
7. Plata cotizaţiilor în organizaţiile internaţionale 44,003.40
8. Investiţii în bunuri mobile şi imobile 73,315.74
9. Cheltuieli de birotică, comision bancar 38,484.66
11. Cheltuieli pentru organizarea de întruniri 167,314.16
12. Alte cheltuieli 524,391.28
Anul Venituri Cheltuieli Membri
iul 2018 46,468,142.80 38,959,796.33 6,476
2017 9,307,814.70 5,588,750.12 6,476
2016 9,282,096.66 2,961,948.78 6,532
2015 11,811,412.14 11,813,315.73 49,984
2014 61,434,145.00 61,434,145.00 ~50,000
2013 6,201,424.00 6,201,424.00 ~41,000
2012 2,274,534.00 2,274,534.00
2011 10,091,009.00 10,088,964.00
2009 7,946,840.00 8,265,317.00 ~35,000

Încrederea populației

Procentul populaţiei care are foarte multă sau oarecare încredere în Partidul Liberal Democrat din Moldova, conform datelor Barometrului Opiniei Publice[1].




4.9 6.2 3.9 6.6 3.4 3.4 5.2 15.7 32.2 31.5 24.0 24.4 40.2 36.6 38.3 39.2 22.4 16.5 13.3 12.5




noi 2018 mai 2018 dec 2017 apr 2017 oct 2016 apr 2016 noi 2015 apr 2015 noi 2014 apr 2014 noi 2013 apr 2013 noi 2012 noi 2011 noi 2010 noi 2009 iul 2009 mar 2009 oct 2008 apr 2008




  1. Barometrul Opiniei Publice // Institutul de Politici Publice