Partidul Liberal Democrat din Moldova

De la alegeri.md
Versiunea din 23 iulie 2019 08:32, autor: Admin3 (Discuție | contribuții)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: navigare, căutare

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) este un partid politic de centru-dreapta din Republica Moldova. În perioada 2009–2015 a participat la înființarea alianțelor politice care au guvernat Republica Moldova, iar din 2016 și până în 2019 s-a aflat în opoziție parlamentară.

Partidul Liberal Democrat din Moldova
Simbolul permanent al Partidului Liberal Democrat din Moldova
Denumirea prescurtată PLDM
Înregistrat 25 ianuarie 2008
Președinte Tudor Deliu


} |

Doctrina Conservatorism

}}

Spectrul politic Centru-dreapta
Număr de membri (2018) 6,476
Subvenţii de la buget (2018) 8,563,733.42 lei

Eroare de expresie: operator > neașteptat

Sediu: MD-2012, Republica Moldova
mun. Chișinău, str. București 88
tel.: (373-22) 81-51-54, 81-51-63
e-mail: [email protected]
site web: www.pldm.md

Tudor Deliu
Tudor Deliu, președintele Partidului Liberal Democrat din Moldova
Congrese PLDM
Congresul de constituire a PLDM din 8 decembrie 2007

aprobat Statutul și Programul noului partid • îmbrățișată doctrina populară • alese organele de conducere • Vlad Filat ales președinte al PLDM • prim-vicepreședinți aleși: Alexandru Tănase și Mihai Godea • desemnată componența Consiliului Politic Național, Comisiei Centrale de Cenzori și a Curții de Etică și Arbitraj • adoptate o serie de rezoluții, inclusiv privind integrarea europeană și cooperarea euro-atlantică


Congresul II din 27 septembrie 2008

aprobate noile modificări ale Statutului • discutată activitatea partidului în perioada dintre congrese • stabilite obiectivele și strategia partidului pentru alegerile parlamentare din 2009


Congresul III extraordinar din 19 decembrie 2009

îmbrățișată doctrina conservatoare în locul celei populare • discutată activitatea PLDM în calitate de partid de guvernământ • introduse modificări în Program și Statut • aderarea la partid a unui grup de deputați din primul Parlament


Congresul IV din 10 aprilie 2011

discutată etapa premergătoare alegerilor locale din 2011 • Victor Bodiu desemnat candidatul formațiunii la funcția de primar general al mun. Chișinău • Alianța “Moldova Noastră” a fuzionat cu PLDM • Alexandru Tănase a demisionat din funcția de prim-vicepreședinte, în locul acestuia fiind ales Iurie Leancă • votate noile modificări ale Programului și Statutului • desemnată componența Consiliului Politic Național


Congresul V din 11 decembrie 2011

Vlad Filat reales președinte • aprobate modificări în Programul și Statutul partidului • desemnată noua componență a Consiliului Politic Național • exprimată susținerea condiționată a candidatului AIE II, Marian Lupu, la funcția de șef al statului


Congresul VI din 8 decembrie 2013

genericul congresului “Înainte, nu înapoi” • discutată etapa premergătoare alegerilor parlamentare din 2014 • Vlad Filat reconfirmat în funcția de președinte • operate modificări în Statut


Congresul VII din 18 iunie 2016

Viorel Cibotaru ales președinte al PLDM • introduse modificări și completări în Program și Statut • discutată reformarea formațiunii după arestul lui Vlad Filat și părăsirea partidului de către mai mulți deputați • aleasă noua componență a Consiliului Politic Național


Congresul VIII extraordinar din 9 septembrie 2018

discutată etapa premergătoare alegerilor parlamentare din 2019 • Tudor Deliu ales președinte al PLDM • adoptată rezoluția prin care partidul acceptă dezideratul unirii Republicii Moldova cu România și realizarea integrală a Acordului de Asociere cu UE • exprimată încrederea față de o coaliție politică largă, cu partidele ce fac parte din familia popularilor europeni

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a fost înființat la 8 decembrie 2007.

PLDM se identifică drept o formațiune politică cu doctrină conservatoare, care militează pentru edificarea în Republica Moldova a statului de drept, democrat și modern, în conformitate cu principiile generale ale Constituției Republicii Moldova. Potrivit celor mai recente date, partidul are 6,476 membri.

Pe parcursul celor 11 ani de activitate, Partidului Liberal Democrat din Moldova s-a aflat la conducerea țării peste 6 ani, acesta contribuind la constituirea Alianței pentru Integrare Europeană (I, II și III), Alianței Politice pentru Moldova Europeană și Coaliției Pro Europene. Aflați la guvernare, reprezentanții PLDM au ocupat funcții înalte, în mod special funcția de prim-ministru al Republicii Moldova.

Președinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova este Tudor Deliu, asistat de un vicepreședinte. Funcția de secretar general al partidului este exercitată de Alexandru Fetescu.

PLDM este membru observator al Partidului Popular European (European People’s Party).

Ultimele alegeri la care a participat Partidul Liberal Democrat din Moldova au fost alegerile locale generale din 2015. Atunci formațiunea l-a desemnat pe Serafim Urechean drept candidat la funcția de primar general al mun. Chișinău, însă acesta a obținut 2.97% din voturi, clasându-se pe locul șase în preferințele alegătorilor.

Organele de conducere

În conformitate cu prevederile statutare ale partidului, organele de conducere ale PLDM la nivel național sunt: Congresul, Consiliul Politic Național, Biroul Permanent Central, Președintele, Vicepreședintele, Secretarul general, Curtea de Etică și Arbitraj, Comisia Centrală de Cenzori și Departamentele de specialitate.

  • Tudor Deliu – președinte
  • Alexandru Bujorean – vicepreședinte
  • Alexandru Fetescu – secretar general

Congresul

Congresul este forul suprem de conducere al Partidului Liberal Democrat din Moldova. Acesta se convoacă ordinar o dată la 4 ani sau în situații extraordinare. Congresul adoptă, în particular, modificări și completări în Statutul și Programul partidului, alege și/sau revocă Președintele, Consiliul Politic Național, membrii Curții de Etică și Arbitraj și ai Comisiei Centrale de Cenzori.

PLDM și-a convocat ultimul Congres la 9 septembrie 2018. Evenimentul a fost marcat de alegerea deputatului Tudor Deliu în calitate de Președinte al partidului și a fost adoptată o rezoluție prin care liberal-democrații acceptă dezideratul unirii Republicii Moldova cu România.

Consiliul Politic Național

Consiliul Politic Național (CPN) asigură conducerea politică și activitatea organizatorică a partidului între Congrese, fiind convocat trimestrial sau în funcție de necesitate. Reieșind din prevederile statutare, Consiliul este autoritatea care aprobă sau propune cele mai importante decizii ale Partidului Liberal Democrat, în special alegerea și/sau revocarea pe o perioadă de patru ani a Vicepreședinților, membrilor Biroului Permanent Central și a Secretarului General, aprobă strategia de activitate a partidului în campaniile electorale și lista candidaților la funcția de deputat în Parlament, adoptă Regulamente și alte acte normative interne ale formațiunii.

Biroul Permanent Central

Biroul Permanent Central exercită conducerea curentă a partidului între ședințele CPN, fiind convocat la necesitate, dar nu mai rar decât o dată în lună.

Biroul este responsabil în special de realizarea hotărârilor Congresului și ale Consiliului Politic Național, asigură informarea curentă a organizațiilor teritoriale ale partidului, negociază și propune CPN încheierea alianțelor politice cu alte formațiuni politice, propune lista de candidați pentru alegerile parlamentare și locale și asigură crearea mecanismelor de formare a fondurilor de finanțare a partidului.

Președintele

În conformitate cu prevederile statutare, președintele PLDM este ales de către Congres pe un termen de 4 ani. El coordonează activitatea generală a partidului, în special asigură dialogul politic cu alte formațiuni din țară și de peste hotare, dirijează și asigură activitatea aparatului și structurilor partidului, prezidează lucrările Congresului și ședințele Consiliului Politic Național și ale Biroului Permanent Central, propune candidaturile pentru funcția de vicepreședinte, secretar general și șef de departament al partidului.

Actualul președinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova este Tudor Deliu, fiind ales în această funcție la Congresul din 9 septembrie 2018. Anterior, calitatea de președinte a fost exercitată succesiv de Vlad Filat și Viorel Cibotaru.

Vicepreședinții

Vicepreședinții PLDM sunt aleși de către Consiliul Politic Național pe un termen de 4 ani. Aceștia promovează politicile adoptate de conducerea partidului, coordonează activitatea departamentelor de specialitate, prezintă Biroului Permanent Central informații privind strategia și tactica partidului în domeniile de activitate încredințate și reprezintă partidul în relațiile oficiale.

În prezent, Partidul Liberal Democrat din Moldova are un vicepreședinte – Alexandru Bujorean, ales la ședința CPN din 30 septembrie 2018.

Ex-vicepreședinți

Gheorghe Marin (2007–2008), Iulian Fruntașu (20072012), Mihai Șleahtițchi (20072012), Ion Balan (20072016), Octavian Grama (20072016), Valeriu Streleț (20072016), Iurie Țap (20072016), Liliana Palihovici (20072018), Vadim Pistrinciuc (20122019), Grigore Belostecinic (2012–2016), Petru Bodarev (20132016), Andrei Spînu (20162017), Tudor Deliu (20162018), Maria Ciobanu (20162019), Ion Terguță (20182019), Viorel Cibotaru (20182019), Nadejda Stâncă (20182019).

Secretarul general

Secretarul general al Partidului Liberal Democrat este responsabil, în particular, de elaborarea dirijarea și prezentarea politicii de constituire și consolidare a structurilor teritoriale de partid, coordonează politica internă de formare și de promovare a cadrelor, semnează procesele-verbale ale ședințelor organelor centrale și este responsabil de organizarea evidenței contabile a PLDM.

La ședința CPN din 30 septembrie 2018 în calitate de Secretar general a fost reales Alexandru Fetescu.

Curtea de Etică și Arbitraj

Curtea de Etică și Arbitraj este instanța responsabilă de controlul respectării prevederilor statutare și a disciplinei interne a PLDM. Curtea este aleasă de către Congres pentru o perioadă de 4 ani și activează în baza unui regulament aprobat de CPN. Sarcina de bază a acestui organ de conducere este soluționarea diferendelor apărute între membrii partidului sau între aceștia și conducerea organizațiilor partidului.

Comisia Centrală de Cenzori

Comisia Centrală de Cenzori este organul suprem de revizie contabilă financiară, de verificare a gestionării finanțelor și patrimoniului Partidului Liberal Democrat. Comisia este aleasă de către Congres pentru o perioadă de 4 ani, fiind convocată anual sau la necesitate. Principalele atribuții ale acestui organ de conducere se rezumă la efectuarea controlului activității economico-financiare a organelor de conducere naționale și teritoriale ale partidului și prezintă rapoarte Congresului, informează CPN și Biroul Permanent Central despre încălcările depistate.

Istoricul PLDM

Constituirea PLDM

Înființarea partidului

La 8 octombrie 2007, un grup de inițiativă în frunte cu ex-membrul Partidului Democrat din Moldova, deputat în Parlament, Vlad Filat, a făcut publică lansarea unui nou proiect politic de orientare liberal-democrată. Conform grupului de inițiativă, noul partid urma să se poziționeze în opoziție față de partidul de guvernământ — PCRM, și față de aliații politici ai acestuia — PPCD și PDM. Grupul de inițiativă a explicat necesitatea apariției PLDM prin absenteismul masiv al cetățenilor la actul electoral și numărul mare al indecișilor, fapt ce arăta că există pături sociale largi care nu se regăsesc în partidele politice existente la acel moment. Printre membrii grupului de inițiativă se regăseau: Alexandru Tănase, Mihai Godea, Iulian Fruntașu, Angela Brașoveanu, Andrei Malașevschi, Valeriu Streleț, Veaceslav Negruță etc.

Congresul de constituire a Partidului Liberal Democrat din Moldova a avut loc la 8 decembrie 2007, fiind aprobat Statutul și Programul partidului și alese organele de conducere. În calitate de președinte al PLDM a fost ales Vlad Filat, iar prim-vicepreședinți — Alexandru Tănase, avocat, și Mihai Godea, director al Centrului "Contact".

După Congresul de constituire, PLDM s-a manifestat activ pe plan politic, prin lansarea mai multor inițiative (de exemplu, inițiativa de instituire a Consiliului pentru Dialog și Cooperare între AMN, PL și PLDM, care urma să coordoneze deciziile partidelor privind modul de participare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, inițiativa modificării Constituției privind modul de alegere a șefului statului și de formare a Parlamentului) și acțiuni de protest privind subiecte de importanța publică (situația cadrelor didactice și a agricultorilor, semnarea Acordului privind micul trafic de frontieră, libertatea mass-media etc.)

Activitatea PLDM în cadrul alianțelor de guvernare (2009–2015)

Alianța pentru Integrare Europeană (AIE)

Alianțe de guvernare PLDM
Alianța pentru Integrare Europeană

8 august 2009 – 28 noiembrie 2010
Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat din Moldova (PDM), Alianța “Moldova Noastră”


Alianța pentru Integrare Europeană II

30 decembrie 2010 – 13 februarie 2013
PLDM, PDM, PL


Coaliția Pro Europeană

30 mai 2013 – 30 noiembrie 2014
PLDM, PDM, Partidul Liberal Reformator


Alianța Politică pentru Moldova Europeană

23 ianuarie 2015 – 23 iulie 2015
PLDM, PDM


Alianța pentru Integrare Europeană III

23 iulie 2015 – 29 octombrie 2015
PLDM, PDM, PL

La 8 august 2009 patru din cele cinci partide care au depășit pragul electoral la alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009 — PLDM, PL, PDM și AMN — au semnat declarația de constituire a Coaliției de guvernare "Alianța pentru Integrarea Europeană" (AIE). Potrivit actului de constituire a Coaliției majoritare de guvernare, funcția de prim-ministru i-a revenit Partidului Liberal Democrat din Moldova, funcția de președinte al Parlamentului – Partidului Liberal, funcția de prim-vicepreședinte al Parlamentului – Alianței "Moldova Noastră", iar funcția de Președinte al țării – Partidului Democrat din Moldova. La 25 septembrie 2009, cu votul celor 53 de deputați ai Coaliției de guvernare, a fost învestită noua componență a Guvernului, în calitate de prim-ministru fiind numit liderul PLDM, Vlad Filat.

Alegerea noului Guvern pro-european a fost marcată de evenimentele social-politice de după alegerile din 5 aprilie 2009, când PCRM obținuse 60 de mandate în Parlament, rezultat ce au generat la scurt timp protestele din 7 aprilie 2009. Acțiunile care au urmat după protestele stradale, în special maltratarea tinerilor în comisariatele de poliție, au determinat PLDM, PL și AMN să ocupe o poziție intransigentă în raport cu PCRM. Astfel, cele trei formațiuni au declarat că nu vor să contribuie la menținerea comuniștilor la guvernare și că refuză să acorde "votul de aur" (cel de-al 61-lea vot), de care depindea alegerea președintelui țării. Prin urmare, tentativele eșuate de alegere a șefului statului au declanșat alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009.

Tentativele eșuate de alegere a șefului statului

După constituirea Coaliției de guvernare și formarea noului Guvern, sarcina de bază a partidelor proeuropene a fost alegerea președintelui țării, perioadă marcată de o perpetuă instabilitate politică și multiple neînțelegeri în sânul Alianței. Asta deoarece majoritatea parlamentară deținea 53 mandate în Parlament, iar pentru alegerea președintelui republicii erau necesare 61 de voturi ale deputaților, fapt ce implica și participarea PCRM. În pofida faptului că au avut loc două tentative de alegere a candidatului AIE la funcția de Președinte, la 10 noiembrie și 7 decembrie 2009, PCRM a boicotat de fiecare dată alegerea șefului statului, catalogată ca revanșă pentru "votul de aur" negăsit după alegerile din 5 aprilie 2009, poziție pe care și-a menținut-o și mai târziu în raport cu membrii alianței. Ca urmare, s-au creat circumstanțele pentru dizolvarea Parlamentului de legislatura a XVIII-a și organizarea alegerilor parlamentare anticipate.

În acest context, PLDM, în calitate de membru al AIE a susținut mai multe inițiative și soluții de depășire a impasului politic după nealegerea șefului statului, printre care: modificări și interpretări de legi; adresări la Curtea Constituțională, pentru solicitarea unor interpretări și clarificări; elaborarea și înregistrarea unor proiecte de legi privind modificarea Constituției la capitolul modalității de alegere a șefului statului (direct sau indirect, cu scăderea succesivă a numărului minim de voturi necesar). Totodată, a susținut desfășurarea referendumului republican constituțional din 5 septembrie 2010.

Alianța pentru Integrare Europeană II

După alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 au urmat mai multe runde de negocieri privind formarea unei coaliții postelectorale, lucru care s-a înfăptuit abia la 30 decembrie 2010, când PLDM, PDM și PL au semnat Acordul de constituire a Alianței pentru Integrare Europeană II. Mai târziu s-a vehiculat în spațiul public despre existența unei "anexe secrete" a acestui acord, unde partidele vizate au partajat funcțiile guvernamentale, ulterior, aceasta fiind și principala sursă a neînțelegerilor și animozităților dintre cele trei formațiuni.

Pe parcursul anului 2011 conflictele din cadrul AIE II au condus la amânarea soluționării problemei privind alegerea șefului statului, în conformitate cu Acordul de constituire a alianței. Printre evenimentele care au marcat funcționalitatea coaliției de guvernare și au subminat parcursul european al țării au fost: disputa din luna martie 2011 pe marginea bugetului și politicii bugetar-fiscale pentru 2011, care a fost însoțită de amenințarea Premierului de a-și prezenta demisia; anunțarea, în adresarea Premierului Filat către cetățeni, a riscului "mafiotizării" țării; atacurile de tip "raider" asupra sistemului financiar-bancar etc. Abia la 16 decembrie 2011 a avut loc o nouă tentativă, și de această dată eșuată, de alegere a șefului statului. După mai multe discuții cu "grupul socialiștilor" pe marginea identificării unui candidat de compromis la funcția de șef al statului, liderii AIE au anunțat că îl vor susține pe Nicolae Timofti, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, candidat neafiliat politic la funcția de șef al statului, a cărui alegere s-a produs la 16 martie 2012, cu votul a 62 de deputați.

Guvernul condus de Vlad Filat

În calitate de partid în a cărui sarcină a intrat gestionarea Executivului în perioada anilor 2009-2010 și 2010-2013, PLDM, fiind parte componentă a AIE, a accelerat comunicarea cu partenerii de dezvoltare din Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii, dar și cu partenerii din Est, asigurându-i de parcursul european pe care și-l asumă AIE și de determinarea acesteia în implementarea reformelor. În primul rând, a fost reluat dialogul cu statul vecin, România. În acest sens, la 13 noiembrie 2009, prim-ministrul Vlad Filat a semnat împreună cu omologul său român, Emil Boc, Convenția privind micul trafic la frontieră, promisiune pe care PLDM și-a asumat-o în campania electorală. Tot în noiembrie 2009, la Ialta, Vlad Filat a avut o întrevedere cu omologul său rus, Vladimir Putin, în cadrul căreia s-a discutat despre posibilitatea acordării de către Federația Rusă a unui credit Republicii Moldova.

La începutul anului 2010 s-a dinamizat dialogul și cu partenerii din Vest. În acest sens, la 12 ianuarie 2010 a avut loc prima rundă de negocieri privind Acordul de asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, iar la 22 ianuarie 2010 Guvernul condus de Vlad Filat și Corporația "Provocările Mileniului" au semnat, la Washington, Acordul de finanțare a Programului "Compact", în valoare de 262 mln. de dolari, care includea proiecte investiționale axate pe infrastructura de irigare, agricultură de valoare înaltă și reabilitarea drumurilor. În martie același an, Guvernul a lansat și a prezentat donatorilor externi Programul "Relansăm Moldova (Rethink Moldova)", document strategic, în baza căruia au fost stabilite prioritățile de dezvoltare ale Republicii Moldova pentru perioada 2010-2013. Programul a fost apreciat pozitiv de comunitatea donatorilor, iar Uniunea Europeană a decis să acorde Republicii Moldova circa 2 mlrd. euro pentru realizarea acțiunilor propuse până în anul 2013. La 15 iunie 2010 a fost lansat dialogul autorităților Republicii Moldova cu Uniunea Europeană privind liberalizarea regimului de vize . În perioada următoare Republica Moldova a fost vizitată de înalți oficiali străini din SUA și Uniunea Europeană, care au transmis mesaje de susținere și au apreciat pozitiv "povestea de succes" din Estul Europei.

Totuși, incapacitatea coaliției de guvernare de alegere a președintelui țării, însoțită de atacurile "raider" asupra sistemului bancar din Republica Moldova, au scos la iveală adevăratele scopuri ale partidelor de la guvernare. Adresarea premierului Vlad Filat către cetățeni, din iulie 2011, a marcat recunoașterea sfârșitului "poveștii de succes", fapt precedat de mesajul transmis guvernanților moldoveni de către reprezentantul UE la Chișinău, Dirk Schuebel — "luna de miere în relațiile UE cu Republica Moldova s-a terminat, a venit timpul reformelor și acțiunilor concrete".

Desființarea AIE II

Dosirea incidentului tragic, întâmplat în luna decembrie 2012 în Pădurea Domnească, la care au participat mai mulți judecători, procurori și funcționari publici, a contribuit ulterior la demiterea mai multor demnitari, dar și la revizuirea unor funcții înalte prevăzute în Acordul de constituire al AIE II. La 13 februarie 2013, președintele PLDM, Vlad Filat, a anunțat că formațiunea pe care o reprezintă se retrage din cadrul Acordului de constituire a AIE II, decizie pe care și-a motivat-o prin faptul că unele partide aflate formal la guvernare au încercat să instituie diferite piedici și să obstrucționeze actul guvernării, percepându-l ca pe un exercițiu politic al unei singure formațiuni, făcând aluzie la Partidul Democrat din Moldova. Vlad Filat a subliniat că acordul politic de constituire a AIE trebuie revizuit "pentru că în forma sa existentă la acel moment devenise o frână în exercitarea actului de guvernare și conducea la oligarhizarea și criminalizarea țării". Decizia PLDM a fost urmată de demiterea Guvernului Filat, la 5 martie 2013, acesta fiind acuzat de implicarea în scandaluri de corupție și scheme criminale. Pentru demiterea Guvernului au votat PDM, PCRM, grupul socialiștilor și deputații neafiliați Mihai Godea și Sergiu Sîrbu.

Coaliția Pro Europeană

După o serie de demiteri din funcții și acuzații reciproce între partidele parlamentare, urmată și de hotărârea Curții Constituționale din 22 aprilie 2013, prin care Vlad Filat a fost privat de dreptul de a candida la funcția de premier, la 30 mai 2013 s-a constituit Coaliția Pro Europeană și a fost ales noul Guvern, în frunte cu Iurie Leancă. Pentru învestirea Guvernului au votat PLDM, PDM, șapte deputați din grupul liberalilor reformatori, deputații grupului Mișin, precum și deputații Sergiu Sîrbu și Veronica Abramciuc.

Guvernul Leancă s-a remarcat prin continuarea dialogului cu Uniunea Europeană, fiind parafat și semnat Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană (în anii 2013-2014) și definitivat procesul de liberalizare a regimului de vize cu UE (în anul 2014). Însă evenimentele care s-au perindat în perioada anilor 2013-2014, în mod special raidul corporativ asupra BC Moldova-Agroindbank, pierderea pachetului de control din partea statului la Banca de Economii și cedarea Aeroportului Internațional Chișinău, au fost operațiuni ce au compromis parcursul european al Republicii Moldova, dar și au subminat existența coaliției de guvernare.

Alianța Politică pentru Moldova Europeană (APME)

După alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, funcția de prim-ministru i-a revenit PLDM, în urma semnării la 23 ianuarie 2015, împreună cu PDM, a Acordului de constituire a coaliției minoritare de guvernare – Alianța Politică pentru Moldova Europeană (APME). Acordul respectiv reprezenta un prim pas în vederea deblocării eforturilor de constituire a unei majorități parlamentare după alegerile parlamentare. Cauzele blocajului proveneau din neînțelegerile cu fracțiunea parlamentară a Partidului Liberal (PL) privind partajarea funcțiilor guvernamentale. În aceste circumstanțe, PCRM a decis să susțină condiționat coaliția minoritară APME în vederea deblocării constituirii organelor de conducere ale Parlamentului și Guvernului. În acest sens, chiar în ziua constituirii APEM, fracțiunea PCRM a votat alături de componentele acesteia pentru alegerea Președintelui Parlamentului din partea PDM, a unui vicepreședinte din partea PLDM și a altui vicepreședinte din partea PCRM. Înțelegerile dintre coaliția minoritară și PCRM nu s-au extins însă și asupra formării garniturii guvernamentale. În ședința plenară a Parlamentului din 12 februarie 2015, candidatura lui Iurie Leancă la funcția de Prim-ministru a fost votată de doar 42 de deputați din fracțiunile APME.

PCRM a refuzat să susțină garnitura guvernamentală propusă de Iurie Leancă, însă, la 18 februarie 2015, a votat alături de fracțiunile PLDM și PDM pentru numirea în funcția de Premier a tehnocratului Chiril Gaburici. La mai puțin de patru luni de zile de la numirea sa în funcție, Chiril Gaburici și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru la 12 iunie 2015, după ce în presă s-au vehiculat informații potrivit cărora prim-ministrul a indicat în CV date eronate despre studiile sale.

Alianța pentru Integrare Europeană III

În circumstanțele create, la 23 iulie 2015 a fost semnat acordul de constituire a Alianței pentru Integrare Europeană III, formată din PLDM, PDM și PL. Anexele 1 și 2 din acordul de constituire a AIE III, prevedeau și repartizarea principalelor funcții în stat, a funcțiilor în cadrul cabinetului de miniștri, dar și a funcțiilor în cadrul agențiilor de stat între cele trei formațiuni politice. La 30 iulie 2015, cu votul în Parlament a celor trei formațiuni, a fost învestit noul Guvern în frunte cu Valeriu Streleț.

Declinul PLDM

Arestul lui Vlad Filat

La 15 octombrie 2015, în cadrul primei ședințe a Parlamentului din sesiunea toamnă-iarnă, liderului PLDM, Vlad Filat, i-a fost retrasă imunitatea parlamentară, cu votul a 79 de deputați ai fracțiunilor PDM, PL, PCRM și PSRM, după ce cu o solicitare în acest sens, în plenul parlamentului, venise procurorul general, Corneliu Gurin, care a declarat că există bănuieli și depoziția lui Ilan Șor, potrivit căreia Vlad Filat ar fi implicat direct în fraudele de la Banca de Economii, în comiterea faptelor de corupție și de trafic de influență. După deposedarea de imunitate, la scurt timp el a fost luat sub escortă chiar în Parlament de către angajații Centrului Național Anticorupție și condus la sediul Centrului, unde a fost reținut pentru 72 de ore. PLDM a menționat în acest context că "adevărații vinovați pentru furtul de la Banca de Economii încearcă să găsească un țap ispășitor și să sustragă atenția opiniei publice de la fărădelegile pe care le comit".

Demiterea Guvernului condus de Valeriu Streleț

La 22 octombrie 2015 un grup de deputați PCRM și PSRM au înregistrat în Parlament moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Streleț, temeiul ei fiind "suspiciuni de corupție" și "detașarea premierului de la funcția sa, prin expunere în favoarea lui Vladimir Filat (aflat în arest preventiv)". În consecință, la 29 octombrie 2015, Guvernul Streleț a fost demis cu votul a 65 de deputați ai fracțiunilor PDM, PCRM și PSRM, împotrivă votând 18 deputați PLDM, iar PL s-a abținut.

Trecerea PLDM în opoziție (2016-prezent)

După evenimentele din octombrie 2015, liberal-democrații s-au arătat deschiși să colaboreze în formarea unei majorități parlamentare cu condiția scoaterii instituțiilor statului din captivitatea politică, demisia șefilor instituțiilor implicate în jaful din sistemul bancar, desemnarea unui prim-ministru care sa nu fie membru de partid, și resetarea guvernării . În pofida acestui fapt, Partidul Democrat din Moldova, împreună cu 14 deputați ex-comuniști, au format, la 24 decembrie 2015, Platforma Social-Democrată pentru Moldova, prin acest fapt au fost create premisele pentru formarea unei noi majorități parlamentare, fără participarea PLDM.

La 16 ianuarie 2016 fracțiunea PLDM a anunțat că nu va participa în cadrul actualei majorități și se declară partid parlamentar de opoziție . Decizia PLDM a fost precedată de propunerile PDM de fi desemnat Vlad Plahotniuc și apoi Pavel Filip în funcția de prim-ministru. La 20 ianuarie 2016 a fost învestită componența noului Guvern, în frunte cu Pavel Filip, cu votul a 57 de deputați: 20 deputați din fracțiunea PDM, 13 deputați din PL, 14 deputați ex-comuniști, 8 deputați din PLDM (ulterior excluși din fracțiune) și 2 ex-deputați ai PLDM.

Eforturile partidului de a supraviețui politic

După învestirea Guvernului Filip, fracțiunea PLDM a fost părăsită succesiv de mai mulți deputați, care s-au regăsit mai târziu în fracțiunea Partidului Democrat din Moldova și în Grupul Parlamentar Popular European. La Congresul VII al PLDM din 18 iunie 2016 a fost aleasă o nouă conducere a partidului, în calitate de președinte fiind ales ex-ministrul apărării, Viorel Cibotaru. PLDM și-a exprimat susținerea pentru Maia Sandu la alegerile prezidențiale din 2016 și pentru Andrei Năstase la alegerile locale din iunie 2018, totodată participând activ la acțiunile și manifestațiile publice organizate de PAS și PPDA.

La 9 septembrie 2018 liberal-democrații au convocat Congresul VIII al partidului, la care deputatul Tudor Deliu a fost ales noul președinte al PLDM. Totodată, în perspectiva alegerilor parlamentare din 2019, delegații la congres au adoptat o rezoluție, prin care PLDM acceptă dezideratul unirii Republicii Moldova cu România, ca o expresie firească a idealului membrilor săi. În același timp, unii reprezentanți ai formațiunii au fost incluși în lista de candidați a Blocului electoral "ACUM Platforma DA și PAS" pentru scrutinul parlamentar din 24 februarie 2019.

Gestiunea financiară

Sursele de finanţare ale Partidului Liberal Democrat din Moldova, veniturile acestuia şi principalele categorii de cheltuieli înregistrate anual conform datelor din rapoartele privind gestiunea financiară a partidului prezentate de către PLDM Comisiei Electorale Centrale și Ministerului Justiției.


Anul 2018
Surse de finanţare/ venituri, total 9,204,106.06 lei
1. Subvenţii de la bugetul de stat 8,563,733.42
2.1. Donaţii din partea membrilor de partid 25,770.00


3. Donaţii sub alte forme 564,594.84
4. Cotizaţii de membru de partid 15,875.00
6. Alte venituri 34,132.80
Plăţi/ cheltuieli, total 7,611,661.83 lei
1. Cheltuieli pentru întreţinerea sediilor 878,481.05
2. Cheltuieli de personal 4,322,308.43
3. Cheltuieli pentru presă şi materiale promoţionale 703,496.57
4. Cheltuieli de deplasare în ţară şi în străinătate 462,946.85
5. Cheltuieli pentru telecomunicaţii 123,722.02
7. Plata cotizaţiilor în organizaţiile internaţionale 72,576.00
8. Investiţii în bunuri mobile şi imobile 214,128.89
9. Cheltuieli de birotică, comision bancar 57,258.72
11. Cheltuieli pentru organizarea de întruniri 212,148.46
12. Alte cheltuieli 564,594.84
Anul Venituri Cheltuieli Membri
iun 2019 2,255,325.16 2,769,697.24 6,476
2018 9,204,106.06 7,611,661.83 6,476
2017 9,307,814.70 5,588,750.12 6,476
2016 9,282,096.66 2,961,948.78 6,532
2015 11,811,412.14 11,813,315.73 49,984
2014 61,434,145.00 61,434,145.00 ~50,000
2013 6,201,424.00 6,201,424.00 ~41,000
2012 2,274,534.00 2,274,534.00
2011 10,091,009.00 10,088,964.00
2009 7,946,840.00 8,265,317.00 ~35,000

Încrederea populației

Procentul populaţiei care are foarte multă sau oarecare încredere în Partidul Liberal Democrat din Moldova, conform datelor Barometrului Opiniei Publice[1].




4.9 6.2 3.9 6.6 3.4 3.4 5.2 15.7 32.2 31.5 24.0 24.4 40.2 36.6 38.3 39.2 22.4 16.5 13.3 12.5




noi 2018 mai 2018 dec 2017 apr 2017 oct 2016 apr 2016 noi 2015 apr 2015 noi 2014 apr 2014 noi 2013 apr 2013 noi 2012 noi 2011 noi 2010 noi 2009 iul 2009 mar 2009 oct 2008 apr 2008