Partide politice din Republica Moldova

De la alegeri.md
Versiunea din 11 februarie 2019 12:50, autor: Admin3 (Discuție | contribuții)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: navigare, căutare

Partidele politice sunt asociații benevole, cu statut de persoană juridică, ale cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot, care, prin activități comune și în baza principiului liberei participări, contribuie la conceperea, exprimarea și realizarea voinței lor politice. Participând în campaniile electorale, partidele politice oferă cetățenilor posibilitatea de a-și alege guvernarea, iar aflându-se în opoziție ele exercită controlul asupra guvernării. Prin intermediul partidelor politice, cetățenii își realizează drepturile democratice de a se asocia pentru a influența politicile publice, inclusiv prin accederea în funcții eligibile.

Partide reprezentate în Parlament
Simbolul permanent al Partidului Democrat din MoldovaSimbolul permanent al Partidului Socialiștilor din Republica MoldovaSimbolul permanent al Partidului LiberalSimbolul permanent al Partidului Popular European din MoldovaSimbolul permanent al Partidului Comuniștilor din Republica MoldovaSimbolul permanent al Partidului Liberal Democrat din Moldova

În pofida faptului că pe parcursul celor 27 ani de independență a Republicii Moldova au fost înregistrate în total 96 partide politice și organizații social-politice, în prezent, numărul acestora este de 46, dintre care 6 partide sunt reprezentate în Parlament iar 2 dintre acestea – Partidul Democrat din Moldova și Partidul Popular European din Moldova, formează Coaliția de guvernare, care exercită actul de conducere a Republicii Moldova prin Guvernul condus de Pavel Filip.

Partidele politice își desfășoară activitatea în conformitate cu Legea nr. 294-XVI din 21.12.2007, document ce, în linii mari, se încadrează în standardele definite de Comisia de la Veneția și OSCE.

Din numărul total de partide înregistrate la Agenția Servicii Publice, circa 20 au participat la ultimele scrutine electorale, iar celelalte formațiuni politice sunt inactive.

Pentru a putea fi înregistrat, un partid politic trebuie să fie susținut de un număr nu mai mic de 4,000 de cetățeni. Potrivit legislației în vigoare, partidele sunt finanțate din cotizații și donații, iar începând cu anul 2016 acestea primesc finanțare și de la bugetul de stat.

Evoluția legislației privind partidele politice

Evoluția pluripartitismului în Moldova

25 august 1989
Prezidiul Sovietului Suprem al RSSM a aprobat decretul “Cu privire la modul provizoriu de înregistrare a asociațiilor obștești ale cetățenilor în RSS Moldovenească”


26 octombrie 1989
Consiliul de Miniștri al RSS Moldovenești a înregistrat primele trei formațiuni politice


25 octombrie 1990
Sovietul Suprem al RSSM a elaborat primul proiect al legii cu privire la partidele și organizațiile social-politice


17 septembrie 1991
Parlamentul a adoptat Legea nr. 718-XII privind partidele și alte organizații social-politice


19 octombrie 1993
Parlamentul a aprobat modificări și completări la Legea nr. 718-XII din 17.09.1991 fiind reglementată finanțarea partidelor politice


29 iulie 1994
Parlamentul a adoptat Constituția Republicii Moldova, fiind consacrat și rolul partidelor politice prin Articolul 41 al legii supreme


30 septembrie 1998
Parlamentul a adoptat Legea nr. 146-XIV prin care au fost impuse noi restricții de înregistrare a partidelor politice, iar partidele existente au fost obligate să se reînregistreze


13 decembrie 2002
Parlamentul a adoptat Legea nr. 1534-XV prin care s-au impus restricții privind raportarea anuală a numărului de membri și s-au făcut precizări în privința situațiilor ce pot servi temei pentru lichidarea partidelor politice


21 decembrie 2007
Parlamentul a adoptat Legea nr. 294-XVI privind partidele politice, document ce reglementează inclusiv finanțarea partidelor politice din bugetul de stat


23 decembrie 2015
Comisia Electorală Centrală a aprobat Regulamentul privind finanțarea activității partidelor politice, act ce reglementează în special subvenționarea din bugetul de stat a partidelor

Primele partide politice

Pluripartitismul în Republica Moldova are o evoluție relativ scurtă. La 25 august 1989, o dată cu adoptarea Decretului Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești “Cu privire la modul provizoriu de înregistrare a asociațiilor obștești ale cetățenilor în RSS Moldovenească”, a fost dat de fapt startul dezvoltării pluripartitismului. Două luni mai târziu, la 26 octombrie 1989, Consiliul de Miniștri al RSS Moldovenești a înregistrat primele trei formațiuni politice: Frontul Popular din Moldova, Mișcarea Internaționalistă în Apărarea Restructurării “Unitate – Единство” și Mișcarea Populară “Gagauz-Halcî”. Din cele trei formațiuni politice, doar Frontul Popular din Moldova, mai târziu Partidul Popular Creștin Democrat, își desfășoară activitatea până în prezent, celelalte două partide și-au încetat existența pe parcursul anilor ’90.

După primele alegeri parlamentare din februarie-martie 1990, noul Soviet Suprem al RSSM a elaborat în octombrie același an primul proiect al legii cu privire la partidele și organizațiile social-politice (publicat în ziarul “Moldova Suverană” la 25 octombrie 1990). Preambulul proiectului invoca faptul că dreptul la asociere este parte inalienabilă din drepturile omului și cetățeanului, iar partidele și organizațiile social-politice sunt recunoscute drept asociații benevole ale cetățenilor. Potrivit proiectului, fondatori ai partidelor politice puteau fi cetățeni ai RSSM, de la vârsta de 18 ani, în număr de cel puțin o sută de persoane.

Creșterea numerică a partidelor

La 23 mai 1991, în conformitate cu Hotărârea Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldova de legislatura a XII-a, fosta republică unională, RSSM, este redenumită în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem devine primul Parlament al Republicii Moldova. După ce primul Parlament a adoptat la 27 august 1991 Declarația de independență a Republicii Moldova, la scurt timp organul legislativ a adoptat un șir de modificări în legislația națională. În acest sens, la 17 septembrie 1991 a fost adoptată Legea nr. 718-XII privind partidele și alte organizații social-politice. Conform noii legi, statutele formațiunilor se înregistrau în cazul în care acestea făceau dovadă existenței a cel puțin 300 de membri, a programelor și organelor de conducere alese. Pentru a se conforma noilor rigori, partidele politice care și-au desfășurat activitatea anterior, au fost obligate să se reînregistreze. Prevederile noii legi erau atât de permisibile, încât doar în doi ani de la adoptarea acesteia, la Ministerul Justiției erau înregistrate 26 de formațiuni politice. Totodată, adoptarea Constituției la 29 iulie 1994 a consacrat rolul partidelor politice. Articolul 41 al legii supreme prevede rolul și principiile de bază ale constituirii și activității partidelor.

Partide și organizații social-politice înregistrate la 1 noiembrie 1993

  1. Liga Națională a Tineretului din Moldova
  2. Partidul Democrat Agrar din Moldova
  3. Uniunea Tineretului din Moldova
  4. Asociația Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Represiunilor din Moldova
  5. Asociația Femeilor din Moldova
  6. Partidul Național-Creștin din Moldova
  7. Mișcarea Democratică “Demnitatea”
  8. Frontul Popular Creștin Democrat
  9. Liga Democrat-Creștină a Femeilor din Moldova
  10. Partidul Democrat din Moldova
  11. Partidul Democrat-Creștin din Moldova
  12. Partidul Ecologist “Alianța Verde” din Moldova
  13. Mișcarea pentru Egalitate în Drepturi “Unitate – Единство”
  14. Partidul Social Democrat din Moldova
  15. Partidul Socialist din Moldova
  16. Organizația Tineretului Creștin-Democrat
  17. Mișcarea Voluntarilor din Republica Moldova
  18. Asociația Victimelor Regimului Totalitar Comunist din Moldova
  19. Partidul Republican din Moldova
  20. Organizația Tineretului Radical-Democrat din Moldova
  21. Partidul Democrat al Muncii din Moldova
  22. Congresul Intelectualității din Republica Moldova
  23. Partidul Popular al Găgăuzilor
  24. Alianța Țăranilor Liberi
  25. Partidul Național Liberal
  26. Partidul Reformei

Reforma legislației privind partidele politice

Următoarea etapă în revizuirea legii partidelor a avut loc imediat după alegerile parlamentare ordinare din 22 martie 1998. Majoritatea parlamentară a Alianței pentru Democrație și Reforme a considerat că numărul de partide înregistrate oficial la acel moment – 49, era prea mare pentru o țară mică precum e Republica Moldova. De aceea, prin Legea nr. 146-XIV din 30.09.1998 s-au introdus mai multe modificări cu impact major asupra numărului de partide și regulile de înregistrare și reînregistrare a acestora. Astfel un partid politic era înregistrat dacă avea cel puțin 5,000 de membri domiciliați în Republica Moldova, față de 300 anterior, iar partidele existente urmau să se reînregistreze în mod obligatoriu. Potrivit legii, partidele care nu se conformau noilor rigori se considerau autodizolvate și radiate din Registrul partidelor. Rezultatul acestei reforme s-a soldat cu reducerea practic în jumătate a formațiunilor politice, din 49 partide doar 25 s-au conformat legii.

Formațiuni radiate din Registrul partidelor în 1999

  1. Uniunea Tineretului din Moldova
  2. Asociația Femeilor din Moldova
  3. Mișcarea Democratică “Demnitatea”
  4. Mișcarea pentru Egalitate în Drepturi “Unitate – Единство”
  5. Organizația Tineretului Creștin-Democrat
  6. Organizația Tineretului Radical-Democrat din Moldova
  7. Partidul Popular al Găgăuzilor
  8. Liga Pedagogilor din Moldova
  9. Mișcarea Pacifiștilor din Moldova
  10. Partidul Centrist Democrat al Renașterii din Republica Moldova
  11. Partidul Popular “Vatan”
  12. Alianța Tineretului Democrat din Moldova
  13. Mișcarea social-politică “Femeia Moldovei”
  14. Partidul Asistenței Sociale a Pensionarilor și Șomerilor
  15. Organizația Republicană pentru Consolidarea Tineretului din Moldova
  16. Mișcarea “Unitatea Civică”
  17. Partidul Social-Democrat Unit din Moldova
  18. Partidul Unit al Muncii din Moldova
  19. Uniunea Comuniștilor din Moldova
  20. Uniunea Creștin-Democrată din Moldova
  21. Partidul Civic din Moldova
  22. Partidul Cetățenilor Social Neprotejați din Republica Moldova
  23. Partidul Republican din Moldova
  24. Partidul Democrat Popular “Patria”

Noi restricții în activitatea partidelor

Următoare etapă în amendarea legii partidelor a început după accederea la guvernare, în februarie 2001, a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Prin Legea nr. 1534-XV din 13.12.2002 guvernarea PCRM a impus restricții privind raportarea anuală a numărului de membri ai partidelor politice. De asemenea, s-au făcut precizări în privința situațiilor ce pot servi temei pentru lichidarea partidelor. Potrivit legii, un partid politic urma să fie lichidat dacă în ultimii 4 ani nu a convocat nici un congres sau nu a prezentat, în termenul prevăzut de lege, listele membrilor săi, reînnoite anual, pentru reconfirmarea numărului minim de membri stabilit de lege.

Finanțarea partidelor politice

Finanțarea partidelor politice a fost reglementată pentru prima dată prin Legea nr. 1615-XII din 19.10.1993. În conformitate cu amendamentele adoptate, principalele surse de finanțare ale partidelor erau cotizațiile, donațiile și alte venituri legal obținute. În aceleași timp, legea interzicea finanțarea din străinătate a partidelor politice.

Domeniul finanțării partidelor s-a regăsit mai târziu în Legea nr. 294-XVI din 21.12.2007, într-o versiune îmbunătățită și completată. Astfel la sursele de finanțare a partidelor au fost incluse și subvențiile de la bugetul de stat.

În prezent, partidele politice sunt obligate să prezinte la Comisia Electorală Centrală rapoarte semestriale și anuale privind modul de gestionare a resurselor financiare ce provin din sursele prevăzute de lege, inclusiv din bugetul de stat. Până în anul 2015, partidele prezentau rapoartele financiare la Ministerul Justiției.

Finanțarea din bugetul de stat

Subiectul privind finanțarea partidelor politice a fost inițiat pe fundalul semnării de către Guvernul Republicii Moldova, la 22 februarie 2005, a Planului de Acțiuni UE – Republica Moldova, unde guvernarea și-a asumat angajamentul de a moderniza și democratiza societatea. Angajamentul respectiv s-a extins și asupra funcționalității partidelor politice, în 2007 fiind adoptată Legea privind partidele politice. Elementele inovatorii ale noii legi se refereau la transparentizarea finanțării partidelor și alocarea finanțărilor din bugetul de stat.

Potrivit noilor prevederi legale, partidele politice au dreptul să primească anual finanțare de la bugetul de stat, prin intermediul Comisiei Electorale Centrale. Cuantumul alocațiilor în acest scop se aprobă prin legea bugetară anuală, constituind nu mai mult de 0.2% din veniturile bugetului de stat, și se distribuie a câte 50% partidelor politice, în mod proporțional cu performanțele obținute în alegerile parlamentare sau locale generale.

Este de remarcat că aplicarea acestei prevederi a început nouă ani mai târziu, din anul 2016.

Gestiunea financiară a partidelor în 2017

Potrivit legislației actuale, partidele politice prezintă la Comisia Electorală Centrală semestrial, până la data de 15 iulie a anului de gestiune, și anual, până în data de 31 martie, rapoarte privind gestiunea financiară. Partidele politice beneficiare de subvenții de la bugetul de stat prezintă rapoartele respective și la Curtea de Conturi.

În anul 2017, din cele 45 partide politice existente, 17 partide au raportat 0 venituri și cheltuieli, iar 3 partide (Partidul Republican din Moldova, Partidul “Patrioții Moldovei” și Partidul “Renaștere”) nu au prezentat informațiile financiare.

Tabelul de mai jos conține informațiile financiare prezentate de 25 formațiuni politice, care au raportat venituri sau cheltuieli în anul 2017, inclusiv mărimea alocațiilor de la bugetul de stat.

Partidul Venituri Cheltuieli Buget
59,642,862.89 52,147,952.06 7,507,235.80
33,358,150.00 4,412,452.46 5,777,098.00
32,690.00 32,701.00 0.00
160,926.84 157,513.01 160,926.84
4,538,550.59 1,533,777.90 4,527,095.59
386,837.58 653,388.28 385,273.20
10,702,193.25 13,288,762.84 7,516,343.25
2,890,091.41 2,515,692.96 84,144.41
38,786.04 22,625.33 38,786.04
3,967,773.23 4,774,524.97 1,972,565.36
55,583.81 57,773.13 55,583.81
215,568.25 311,967.28 202,718.25
9,307,814.70 5,588,750.12 8,563,733.42
43,488.37 69,212.49 26,538.37
423,750.60 369,919.36 423,750.60
286,276.36 360,584.72 280,266.36
166,530.48 166,528.73 166,530.48
382,474.09 375,609.92 375,298.09
730,010.15 0.00 730,010.15
626,013.44 621,181.19 155,414.08
1,061,941.23 1,420,538.61 1,028,341.23
0.00 5,117.00 0.00
150,150.00 146,426.81 0.00
147,700.00 154,475.10 0.00
551,060.42 686,036.90 0.00

Legea partidelor, raportată la normele internaționale

În anul 2010 Comisia de la Veneția, în parteneriat cu OSCE, a elaborat și publicat Recomandările privind partidele politice[1], în care se subliniază că partidele politice sunt recunoscute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) drept actori ai proceselor democratice. Jurisprudența CEDO constată că în viața social-politică a unei țări partidele politice au capacitatea de a influența regimul politic, acestea se disting de orice alte organizații care activează în domeniul politic, reprezintă o modalitate esențială de punere în valoare a libertății de asociere, necesară bunei funcționări a democrației.

În această ordine de idei, se poate constata că modelul legii partidelor, adoptat în Republica Moldova, chiar dacă, în linii mari, se înscrie în standardele definite de Comisia de la Veneția și OSCE, este mai degrabă caracteristic pentru spațiul post-sovietic, decât celui european. În primul rând, se atestă o serie de discrepanțe la capitolul finanțarea partidelor, iar în mod particular – finanțarea de la bugetul de stat, pentru care sunt prevăzute restricții excesive privind cheltuielile și raportarea acestora. Totodată, finanțarea de la bugetul de stat are la bază principiul de compensare a cheltuielilor partidelor din campaniile electorale parlamentare și municipale precedente și nu prevede stimulente pentru lărgirea spectrului surselor de finanțare: din cotizații, donații private etc. Acest principiu defectuos asigură finanțarea de la bugetul de stat, timp de cel puțin patru ani, a partidelor ce intră în declin după ultimele alegeri. Un alt aspect important este că legea partidelor nu facilitează câtuși de puțin înregistrarea și activitatea partidelor regionale.

Deși au existat mai multe recomandări și opinii exprimate de experții naționali și internaționali privind îmbunătățirea legii partidelor politice, acestea rămân deocamdată neglijate de autoritățile Republicii Moldova. Un exemplu în acest sens este opinia Comisiei de la Veneția și OSCE din 11 decembrie 2017[2], prin care acestea recomandă autorităților RM, în mod special, să permită donațiile private ale cetățenilor moldoveni care au venituri obținute peste hotarele țării și să reducă plafonul maxim anual al donațiilor oferite de persoanele cu venituri mari.