Pagina principală
alegeri.md își propune să reflecte în mod imparțial, echidistant și detaliat desfășurarea procesului electoral pe toate dimensiunile acestuia, și astfel să contribuie la educarea electorală și civică a cetățenilor, precum și la responsabilizarea aleșilor și a instituțiilor elective ale statului.
Cuprins
Alegeri prezidențiale 2020
# | Concurentul electoral | Formațiunea | ||
---|---|---|---|---|
1 | Renato Usatîi | Partidul Nostru | ||
2 | Andrei Năstase | Platforma Demnitate și Adevăr | ||
Andrian Candu | Partidul “Pro Moldova” | |||
Tudor Deliu | Partidul Liberal Democrat din Moldova |
Cronica alegerilor
Totalizarea rezultatelor
3 dec | Prin votul deputaților fracțiunii Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și Platformei parlamentare “Pentru Moldova”, Serviciul de Informații și Securitate trece din subordinea Președinției în cea a Parlamentului. De asemenea, majoritatea neformală votează în prima lectură mai multe proiecte controversate. Printre acestea se numără bugetul de stat pentru anul 2021, modificarea Codului serviciilor media audiovizuale, o nouă lege privind funcționarea limbilor, ce prevede un statut special pentru limba rusă, precum și modificări legate de statutul autonomiei găgăuze. | |
6 dec | În Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău are loc mitingul de protest al susținătorilor președintelui ales, Maia Sandu. Protestatarii cer demisia urgentă a Guvernului Chicu, declanșarea alegerilor parlamentare anticipate și anularea pachetului de legi, votat de Parlament la 3 decembrie. | |
10 dec 2020 |
Curtea Constituțională confirmă rezultatele scrutinului prezidențial din 15 noiembrie 2020 și validează alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte al Republicii Moldova. |
Înregistrarea prealabilă
Înregistrarea prealabilă este o procedură prin care cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot aflați în străinătate, precum și cei domiciliați în localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), își anunță intenția de a vota. Procedura este una opțională, online, prin intermediul paginii web oficiale alegator.md, sau prin cerere scrisă, individuală sau colectivă, depusă la Comisia Electorală Centrală (CEC), misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Republicii Moldova. Scopul înregistrării prealabile este de a stabili numărul estimativ al alegătorilor aflați peste hotarele țării și din stânga Nistrului, în vederea constituirii secțiilor de votare suplimentare, precum și de a determina numărul estimativ al buletinelor de vot ce vor fi distribuite secțiilor de votare respective.
Alegătorii se pot înregistra în prealabil pe tot parcursul anului, cu excepția ultimelor 45 de zile înainte de data scrutinului. În cazul alegerilor prezidențiale din toamna acestui an, înregistrarea prealabilă se efectuează până la 16 septembrie 2020, inclusiv.
Înregistrarea prealabilă 2020
Procedura depunerii cererilor – online sau în formă scrisă – pentru înregistrarea prealabilă în 2020 nu a fost modificată. Față de anii precedenți, datele colectate de CEC la scrutinul anterior rămân valabile și pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020. Aceasta înseamnă că cetățenii Republicii Moldova care și-au manifestat intenția de a vota la alegerile parlamentare din 2019 nu trebuie să solicite repetat înregistrarea prealabilă în acest an. Totuși, dacă în această perioadă a intervenit o schimbare a țării (orașului) de reședință, cetățenii moldoveni au posibilitatea de a-și anula cererea anterioară și de a se înregistra din nou pe pagina alegator.md.
Lipsa înregistrării prealabile nu împiedică cetățenii să voteze. Oricare cetățean al Republicii Moldova cu drept de vot își poate exercita acest drept la orice secție de votare din afara țării sau în localitatea de pe teritoriul Republicii Moldova unde își are domiciliul sau reședința.
# | Țara | Înregistrări | ± | Localități | |
---|---|---|---|---|---|
5 | Austria | 271 | 165 ↑ | 22 | |
8 | Belgia | 1 012 | 546 ↑ | 69 | |
11 | Canada | 1 506 | 493 ↑ | 42 | |
12 | Cehia | 459 | 258 ↑ | 31 | |
14 | Cipru | 92 | 62 ↑ | 5 | |
17 | Danemarca | 555 | 339 ↑ | 27 | |
18 | EAU | 103 | 25 ↑ | 5 | |
19 | Elveția | 471 | 298 ↑ | 44 | |
23 | Franța | 5 029 | 3 021 ↑ | 333 | |
25 | Germania | 6 421 | 4 194 ↑ | 629 | |
26 | Grecia | 282 | 137 ↑ | 17 | |
29 | Irlanda | 3 167 | 1 748 ↑ | 70 | |
31 | Israel | 410 | 204 ↑ | 31 | |
32 | Italia | 12 066 | 6 765 ↑ | 720 | |
38 | Luxemburg | 141 | 66 ↑ | 2 | |
42 | Marea Britanie | 9 478 | 5 931 ↑ | 289 | |
45 | Norvegia | 204 | 118 ↑ | 17 | |
46 | Olanda | 745 | 396 ↑ | 58 | |
47 | Polonia | 119 | 69 ↑ | 21 | |
48 | Portugalia | 648 | 390 ↑ | 58 | |
50 | România | 5 347 | 2 375 ↑ | 79 | |
51 | Rusia | 6 202 | 5 627 ↑ | 93 | |
57 | Spania | 1 634 | 906 ↑ | 133 | |
58 | SUA | 2 655 | 900 ↑ | 233 | |
59 | Suedia | 160 | 96 ↑ | 20 | |
61 | Turcia | 84 | 24 ↑ | 7 | |
Alte țări | 46 | 20 ↑ | 28 | ||
[+/-] | Toate țările | 59 854 | 35 408 ↑ | 3 185 |
Gestionarea crizei COVID-19
COVID-19 este o boală infecțioasă cauzată de coronavirusul SARS-CoV-2 descoperit în decembrie 2019 în Wuhan, China, răspândindu-se rapid în majoritatea statelor lumii. În Republica Moldova prima persoană testată pozitiv cu această infecție a fost raportată la 7 martie 2020. După atribuirea succesivă, începând cu 24 februarie, a gradului de alertă cod galben, portocaliu și roșu, la 17 martie Parlamentul a instituit stare de urgență pe întreg teritoriul țării pentru 60 de zile.
În pofida menținerii trendului ascendent de cazuri pozitive de COVID-19, autoritățile au decis să nu prelungească starea de urgență după 15 mai. Atribuțiile pentru gestionarea crizei COVID-19 i-au revenit Comisiei Naționale Extraordinare pentru Sănătate Publică, care a decretat stare de urgență în sănătate publică pentru perioada 16 mai – 30 septembrie 2020 și a relaxat mai multe restricții impuse anterior pentru prevenirea răspândirii infecției. Creșterea bruscă a infectărilor la începutul lunii iunie, cu peste 2 000 de cazuri săptămânale, a plasat Moldova pe primul loc în Europa, cu excepția statelor pitice, la capitolul incidenței de cazuri de COVID-19 la 1 mln. de locuitori. Singurul declin ușor al infecției a fost înregistrat în luna iulie și s-a menținut timp de trei săptămâni.
cazuri confirmate
persoane vindecate
persoane decedate
7 martie | 25 octombrie |
Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică
Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) gestionează situația epidemiologică din Republica Moldova în contextul răspândirii infecției COVID-19. După expirarea stării de urgență, Comisia a instituit stare de urgență în sănătate publică, inițial, pentru perioada 16 mai – 30 iunie 2020, după care a fost prelungită până pe 30 septembrie 2020, cu posibilitatea de prelungire repetată în funcție de evoluția situației epidemiologice.
Parlamentul Republicii Moldova
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova și unica autoritate legislativă a statului. În urma alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 a fost ales Parlamentul de legislatura X-a. În componența noului Legislativ au obținut reprezentare patru formațiuni politice, inclusiv un bloc electoral, care au format cinci fracțiuni parlamentare: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Democrat din Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate, Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul “Șor”.
Conducerea Parlamentului
Zinaida Greceanîi președinte |
din 8 iunie 2019 | PSRM | ||
Monica Babuc vicepreședinte |
18 iunie 2019 | PDM | ||
Vlad Batrîncea vicepreședinte |
29 noiembrie 2019 | PSRM | ||
Mihai Popșoi vicepreședinte |
8 iunie 2019 | PAS | ||
Alexandru Slusari vicepreședinte |
8 iunie 2019 | PDA |
Guvernul Republicii Moldova
Guvernul este autoritatea publică care reprezintă și exercită puterea executivă în Republica Moldova. Începând cu 14 noiembrie 2019 Guvernul Republicii Moldova este condus de prim-ministrul Ion Chicu. Acesta a fost învestit de Parlamentul de legislatura a X-a cu votul de încredere a 62 de deputați, membri ai fracțiunilor Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și Partidului Democrat din Moldova.
Cabinetul de miniștri
Nume | Minister | Formațiunea | ||
---|---|---|---|---|
1 | Ion Chicu | Prim-ministru | – | |
2 | Sergiu Pușcuța | Viceprim-ministru, ministru al finanțelor | – | |
3 | Cristina Lesnic | Viceprim-ministru pentru reintegrare | PDM | |
4 | Sergiu Railean | Ministru al economiei și infrastructurii | PDM | |
5 | Pavel Voicu | Ministru al afacerilor interne | – | |
6 | Fadei Nagacevschi | Ministru al justiției | – | |
7 | Oleg Țulea | Ministru al afacerilor externe și integrării europene | PDM | |
8 | Alexandru Pînzari | Ministru al apărării | PDM | |
9 | Igor Șarov | Ministru al educației, culturii și cercetării | PDM | |
10 | Viorica Dumbrăveanu | Ministru al sănătății, muncii și protecției sociale | – | |
11 | Ion Perju | Ministru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului | – | |
12 | Irina Vlah | Guvernator al Găgăuziei | – |
alegeri.md, lansat în ianuarie 2019, este noua versiune a site-ului e-democracy.md, dezvoltat de Asociația pentru Democrație Participativă “ADEPT” începând cu 2001. Conținutul de pe vechea platformă web va fi treptat preluat și integrat pe alegeri.md.
Pentru informații și sugestii ne puteți contacta la adresa de e-mail [email protected].