Pagina principală

De la alegeri.md
Versiunea din 17 septembrie 2020 06:09, autor: Oleg (Discuție | contribuții) (Înregistrarea prealabilă 2020)
Salt la: navigare, căutare

alegeri.md își propune să reflecte în mod imparțial, echidistant și detaliat desfășurarea procesului electoral pe toate dimensiunile acestuia, și astfel să contribuie la educarea electorală și civică a cetățenilor, precum și la responsabilizarea aleșilor și a instituțiilor elective ale statului.

Alegeri prezidențiale 2020

# Concurentul Formațiunea
1
Renato Usatîi
Renato Usatîi Partidul Nostru
2
Andrei Năstase
Andrei Năstase Platforma Demnitate și Adevăr
Andrian Candu
Andrian Candu Partidul “Pro Moldova”
Tudor Deliu
Tudor Deliu Partidul Liberal Democrat din Moldova

Cronica alegerilor

Totalizarea rezultatelor

16 noiembrie – 10 decembrie 2020 / toate evenimentele
3 dec Prin votul deputaților fracțiunii Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și Platformei parlamentare “Pentru Moldova”, Serviciul de Informații și Securitate trece din subordinea Președinției în cea a Parlamentului. De asemenea, majoritatea neformală votează în prima lectură mai multe proiecte controversate. Printre acestea se numără bugetul de stat pentru anul 2021, modificarea Codului serviciilor media audiovizuale, o nouă lege privind funcționarea limbilor, ce prevede un statut special pentru limba rusă, precum și modificări legate de statutul autonomiei găgăuze.
6 dec În Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău are loc mitingul de protest al susținătorilor președintelui ales, Maia Sandu. Protestatarii cer demisia urgentă a Guvernului Chicu, declanșarea alegerilor parlamentare anticipate și anularea pachetului de legi, votat de Parlament la 3 decembrie.
10 dec
2020
Curtea Constituțională confirmă rezultatele scrutinului prezidențial din 15 noiembrie 2020 și validează alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte al Republicii Moldova.

Înregistrarea prealabilă

Înregistrarea prealabilă este o procedură prin care cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot aflați în străinătate, precum și cei domiciliați în localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), își anunță intenția de a vota. Procedura este una opțională, online, prin intermediul paginii web oficiale alegator.md, sau prin cerere scrisă, individuală sau colectivă, depusă la Comisia Electorală Centrală (CEC), misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Republicii Moldova. Scopul înregistrării prealabile este de a stabili numărul estimativ al alegătorilor aflați peste hotarele țării și din stânga Nistrului, în vederea constituirii secțiilor de votare suplimentare, precum și de a determina numărul estimativ al buletinelor de vot ce vor fi distribuite secțiilor de votare respective.

Alegătorii se pot înregistra în prealabil pe tot parcursul anului, cu excepția ultimelor 45 de zile înainte de data scrutinului. În cazul alegerilor prezidențiale din toamna acestui an, înregistrarea prealabilă se efectuează până la 16 septembrie 2020, inclusiv.

Înregistrarea prealabilă 2020

10 mai 2018 – 16 septembrie 2020 / [+/-] toate țările

Procedura depunerii cererilor – online sau în formă scrisă – pentru înregistrarea prealabilă în 2020 nu a fost modificată. Față de anii precedenți, datele colectate de CEC la scrutinul anterior rămân valabile și pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020. Aceasta înseamnă că cetățenii Republicii Moldova care și-au manifestat intenția de a vota la alegerile parlamentare din 2019 nu trebuie să solicite repetat înregistrarea prealabilă în acest an. Totuși, dacă în această perioadă a intervenit o schimbare a țării (orașului) de reședință, cetățenii moldoveni au posibilitatea de a-și anula cererea anterioară și de a se înregistra din nou pe pagina alegator.md.

Lipsa înregistrării prealabile nu împiedică cetățenii să voteze. Oricare cetățean al Republicii Moldova cu drept de vot își poate exercita acest drept la orice secție de votare din afara țării sau în localitatea de pe teritoriul Republicii Moldova unde își are domiciliul sau reședința.

# Țara Înregistrări ± Localități
5 Austria 271 165  22
8 Belgia 1 012 546  69
11 Canada 1 506 493  42
12 Cehia 459 258  31
14 Cipru 92 62  5
17 Danemarca 555 339  27
18 EAU 103 25  5
19 Elveția 471 298  44
23 Franța 5 029 3 021  333
25 Germania 6 421 4 194  629
26 Grecia 282 137  17
29 Irlanda 3 167 1 748  70
31 Israel 410 204  31
32 Italia 12 066 6 765  720
38 Luxemburg 141 66  2
42 Marea Britanie 9 478 5 931  289
45 Norvegia 204 118  17
46 Olanda 745 396  58
47 Polonia 119 69  21
48 Portugalia 648 390  58
50 România 5 347 2 375  79
51 Rusia 6 202 5 627  93
57 Spania 1 634 906  133
58 SUA 2 655 900  233
59 Suedia 160 96  20
61 Turcia 84 24  7
Alte țări 46 20  28
[+/-] Toate țările 59 854 35 408  3 185

Numărul estimativ al secțiilor de votare

Începând cu anul 2019, responsabilitatea de constituire a secțiilor de votare în străinătate a fost transferată de la Guvern către Comisia Electorală Centrală. Numărul și amplasarea geografică a secțiilor de votare în afara țării este stabilită pe baza a trei criterii: numărul de alegători care au participat la scrutinul precedent, numărul înregistrărilor prealabile ale alegătorilor aflați peste hotare și numărul cetățenilor moldoveni stabiliți în străinătate. Din punct de vedere legal, toate cele trei criterii au o pondere egală în stabilirea numărului de secții de votare.

# Țara Secții Alegători Înregistrări Cetățeni Pondere 2019 2020
1 Austria 1 1    470 271 1 409 0,42% 1 1
2 Azerbaidjan 1 1    19 8 119 0,02% 1 1
3 Belarus 1 1 91 13 2 974 0,17% 2 2
4 Belgia 1 2 1 471 1 012 7 000 1,51% 1 2
5 Bulgaria 1 1    133 27 3 532 0,22% 1 1
6 Canada 1 2 304 1 506 17 620 1,73% 1 6
7 Cehia 1 1 803 458 5 903 0,86% 2 1
8 China 1 1    21 16 178 0,03% 1 1
9 Cipru 1 92 8 500 0,41% 1
Croația 9 4 48 0,01% 1
10 Danemarca 1 555 1 194 0,36% 2
11 EAU 1 1    85 103 1 410 0,15% 1 1
12 Elveția 1 1    447 471 529 0,48% 1 1
13 Estonia 1 1    90 49 204 0,08% 1 1
14 Franța 2 9 5 985 5 028 17 000 6,15% 7 9
Georgia 18 4 57 0,01% 1
15 Germania 2 8 3 218 6 418 20 375 5,87% 2 11
16 Grecia 1 1 907 282 7 196 0,86% 2 2
17 Irlanda 1 4 2 693 3 167 1 987 3,03% 2 4
18 Israel 1 2    1 943 410 18 000 1,84% 2 3
19 Italia 3 35 27 890 12 066 128 979 24,40% 29 45
20 Japonia 1 1    24 13 188 0,03% 1 1
21 Letonia 1 1    59 28 363 0,06% 1 1
22 Lituania 1 1    52 8 729 0,06% 1 1
23 Marea Britanie 1 12 6 655 9 475 18 000 8,98% 4 10
Norvegia 175 204 260 0,20% 1 1
24 Olanda 1 1    691 745 986 0,76% 1 1
25 Polonia 1 2 122 119 37 338 1,71% 1 1
26 Portugalia 1 2 1 420 648 5 098 1,20% 5 5
27 Qatar 1 1    30 18 139 0,03% 1 1
28 România 3 10 8 114 5 345 19 400 7,36% 12 15
29 Rusia 2 29 4 528 6 202 356 731 20,65% 11 38
30 Spania 1 3 2 622 1 632 18 537 2,85% 5 7
31 SUA 2 7 4 258 2 654 47 767 5,38% 12 18
32 Suedia 1 1    108 160 248 0,15% 1 1
33 Turcia 2 2 718 84 7 942 0,70% 3 3
34 Ucraina 2 2 273 54 23 800 1,16% 3 2
35 Ungaria 1 1    137 69 680 0,13% 1 1
Total 43 150 76 583 59 418 782 420 100% 123 202

Gestionarea crizei COVID-19

Gestionarea crizei COVID-19 în Republica Moldova

COVID-19 este o boală infecțioasă cauzată de coronavirusul SARS-CoV-2 descoperit în decembrie 2019 în Wuhan, China, răspândindu-se rapid în majoritatea statelor lumii. În Republica Moldova prima persoană testată pozitiv cu această infecție a fost raportată la 7 martie 2020. După atribuirea succesivă, începând cu 24 februarie, a gradului de alertă cod galben, portocaliu și roșu, la 17 martie Parlamentul a instituit stare de urgență pe întreg teritoriul țării pentru 60 de zile.

În pofida menținerii trendului ascendent de cazuri pozitive de COVID-19, autoritățile au decis să nu prelungească starea de urgență după 15 mai. Atribuțiile pentru gestionarea crizei COVID-19 i-au revenit Comisiei Naționale Extraordinare pentru Sănătate Publică, care a decretat stare de urgență în sănătate publică pentru perioada 16 mai – 30 septembrie 2020 și a relaxat mai multe restricții impuse anterior pentru prevenirea răspândirii infecției. Creșterea bruscă a infectărilor la începutul lunii iunie, cu peste 2 000 de cazuri săptămânale, a plasat Moldova pe primul loc în Europa, cu excepția statelor pitice, la capitolul incidenței de cazuri de COVID-19 la 1 mln. de locuitori. Singurul declin ușor al infecției a fost înregistrat în luna iulie și s-a menținut timp de trei săptămâni.

516 316
cazuri confirmate
503 156
persoane vindecate
11 481
persoane decedate
7 martie

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) gestionează situația epidemiologică din Republica Moldova în contextul răspândirii infecției COVID-19. După expirarea stării de urgență, Comisia a instituit stare de urgență în sănătate publică, inițial, pentru perioada 16 mai – 30 iunie 2020, după care a fost prelungită până pe 30 septembrie 2020, cu posibilitatea de prelungire repetată în funcție de evoluția situației epidemiologice.

Parlamentul Republicii Moldova

Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova și unica autoritate legislativă a statului. În urma alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 a fost ales Parlamentul de legislatura X-a. În componența noului Legislativ au obținut reprezentare patru formațiuni politice, inclusiv un bloc electoral, care au format cinci fracțiuni parlamentare: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Democrat din Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate, Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul “Șor”.

Conducerea Parlamentului

Zinaida Greceanîi
Zinaida Greceanîi
președinte
PSRM
Monica Babuc
Monica Babuc
vicepreședinte
PDM
Vlad Batrîncea
Vlad Batrîncea
vicepreședinte
PSRM
Mihai Popșoi
Mihai Popșoi
vicepreședinte
PAS
Alexandru Slusari
Alexandru Slusari
vicepreședinte
PDA

Guvernul Republicii Moldova

Guvernul este autoritatea publică care reprezintă și exercită puterea executivă în Republica Moldova. Începând cu 14 noiembrie 2019 Guvernul Republicii Moldova este condus de prim-ministrul Ion Chicu. Acesta a fost învestit de Parlamentul de legislatura a X-a cu votul de încredere a 62 de deputați, membri ai fracțiunilor Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și Partidului Democrat din Moldova.

Cabinetul de miniștri

 1 
Ion Chicu
Ion Chicu Prim-ministru
2
Sergiu Pușcuța
Sergiu Pușcuța Viceprim-ministru, ministru al finanțelor
3
Cristina Lesnic
Cristina Lesnic Viceprim-ministru pentru reintegrare PDM
4
Sergiu Railean
Sergiu Railean Ministru al economiei și infrastructurii PDM
5
Pavel Voicu
Pavel Voicu Ministru al afacerilor interne
6
Fadei Nagacevschi
Fadei Nagacevschi Ministru al justiției
7
Oleg Țulea
Oleg Țulea Ministru al afacerilor externe și integrării europene PDM
8
Alexandru Pînzari
Alexandru Pînzari Ministru al apărării PDM
9
Igor Șarov
Igor Șarov Ministru al educației, culturii și cercetării PDM
10
Viorica Dumbrăveanu
Viorica Dumbrăveanu Ministru al sănătății, muncii și protecției sociale
11
Ion Perju
Ion Perju Ministru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului
12
Irina Vlah
Irina Vlah Guvernator al Găgăuziei



Logo alegeri.md

alegeri.md, lansat în ianuarie 2019, este noua versiune a site-ului e-democracy.md, dezvoltat de Asociația pentru Democrație Participativă “ADEPT” începând cu 2001. Conținutul de pe vechea platformă web va fi treptat preluat și integrat pe alegeri.md.
Pentru informații și sugestii ne puteți contacta la adresa de e-mail [email protected].