Maia Sandu

De la alegeri.md
Versiunea din 12 februarie 2019 13:19, autor: Admin3 (Discuție | contribuții) (Reforma sistemului educațional)
Salt la: navigare, căutare

Maia Sandu este politician din Republica Moldova, președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). A deținut funcția de ministru al educației, având sarcina reformării sectorului de profil. Și-a început activitatea partinică, declarând drept scop – promovarea integrării europene a Republicii Moldova de pe poziții anti-oligarhice. Obținerea rezultatului al doilea la alegerile prezidențiale din 2016 a poziționat-o printre liderii opoziției. Activitatea de opoziție și protestatară a evoluat în participarea la constituirea Mișcării de Rezistență ACUM.

Maia Sandu

Maia Sandu

Născută 24 mai 1972 (47 de ani)
s. Risipeni, r-nul Fălești
Afilierea politică Partidul Acțiune și Solidaritate (din 15 mai 2016)

Studii Academia de Studii Economice a Moldovei
Profesie Economist
Starea civilă Necăsătorită
Distincții Ordinul “Gloria Muncii” (2014)
Funcții publice
Ministru al Educației

24 iulie 2012 – 30 iulie 2015
Guvernul: Filat II, Leancă, Gaburici


Deputat în Parlamentul Republicii Moldova

9 decembrie 2014 – 20 februarie 2015
Partidul Liberal Democrat din Moldova

Afiliere politică
15 mai 2016 – prezent
Președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate

24 iulie 2012 – 30 iulie 2015
A deținut funcția de ministru al educației, fiind promovată de Partidul Liberal Democrat din Moldova

Maia Sandu este președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) aleasă la Congresul de constituire din 15 mai 2016 și realeasă în funcție la Congresul II al formațiunii din 10 septembrie 2017.

Și-a început activitatea politică în iulie 2012 odată cu acceptarea propunerii Alianței pentru Integrare Europeană (AIE) de a deveni ministru al educației pentru reformarea complexă a sectorului de educație, funcție pe care a exercitat-o timp de 3 ani, în perioada 2012–2015. În calitate de ministru, Maia Sandu a realizat adoptarea noului Cod al educației pentru asigurarea funcționării durabile a sistemului educațional.

În iulie 2015 a fost propusă la funcția de prim-ministru, însă nu a fost acceptată de toți membrii Alianței de guvernare. În decembrie 2015 a lansat propria platformă “În /pas/ cu Maia Sandu”, care a evoluat spre transformarea în Partidul Acțiune și Solidaritate.

O etapă importantă în activitatea partinică și politică a fost legată de constituirea Mișcării de Rezistență ACUM, alături de Partidul politic “Platforma Demnitate și Adevăr” (PPPDA), Partidul Liberal Democrat din Moldova, precum și un șir de activiști civici. Constituirea Mișcării ACUM a reprezentat o reacție la invalidarea alegerilor primarului de Chișinău, câștigate de liderul PPPDA – Andrei Năstase. La 3 noiembrie 2018, în cadrul unui eveniment public, Maia Sandu și alți liderii ai Mișcării ACUM au anunțat despre intenția constituirii unui bloc electoral pentru participarea la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.

Biografie

Studii

Între 1989–1994 Maia Sandu a făcut studii de licență la Facultatea de management a Academiei de Studii Economice a Moldovei. În 1998 a obținut titlul de master în relații internaționale după ce timp de trei ani a făcut studii la Academia de Administrare Publică de pe lângă Președintele Republicii Moldova. Cel de-al doilea masterat, deja în administrație publică, Maia Sandu l-a obținut la Harvard Kennedy School of Government, SUA, unde a făcut studii între 2009–2010.

Activitatea profesională

Înainte de a intra în politică, Maia Sandu a activat în cadrul Ministerului Economiei (1994–1998 și 2005–2006) în calitate de consultat și ulterior de șef al Direcției generale politici macroeconomice și programe de dezvoltare. Între 1998 și 2005, a activat în calitate de economist în cadrul Oficiului Băncii Mondiale în Moldova, iar, în perioada 2010–2012 a fost consilier al Directorului Executiv al Băncii Mondiale (Washington DC, SUA).

Activitatea politică

Reforma sistemului educațional

În perioada iulie 2012 – iulie 2015, Maia Sandu a deținut funcția de ministru al educației în trei guverne succesive (Filat, Leancă și Gaburici). Drept ministru, Maia Sandu a realizat adoptarea noului Cod al educației și a promovat mai multe inițiative pentru reformarea sistemului educațional, printre care:

  • reformarea procesului de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat (introducerea camerelor de luat vederi în sălile de examinare, în vederea combaterii fraudelor);
  • introducerea unei noi metodologii de finanțare a instituțiilor de învățământ în bază de cost standard per elev, ceea ce ar fi trebuit să permită școlilor să investească în modernizarea infrastructurii;
  • ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct în instituțiile de învățământ general prin concurs, în baza criteriilor de competență profesională și managerială, pe un termen de 5 ani;
  • extinderea învățământului obligatoriu până la vârsta de 18 ani, astfel încât tinerii să finalizeze liceul sau să dobândească o calificare până la vârsta legală de inserție pe piața forței de muncă, etc.

Reformele în educație au generat critici și aprecieri ambigue în societate, de aceea, este important să se ia în considerație că reformele au fost prefigurate de documentele de politici adoptate de guvernările precedente și susținute de partenerii de dezvoltare. Principalele documente de politici în acest sens au fost:

  1. Hotărârea Guvernului nr. 239 din 29.02.2008 care prevedea elaborarea și realizarea Strategiei de optimizare a rețelei de școli;
  2. Hotărârea Guvernului nr. 790 din 01.12.2009 pentru aprobarea Programului de stabilizare și relansare economică a Republicii Moldova pe anii 2009–2011, care la Capitolul “Stabilizarea și optimizarea finanțelor publice”, ce se referea și la Educație (obiectivul 2), prevedea accelerarea procesului de optimizare a rețelei școlare și eliberarea resurselor pentru îmbunătățirea calității educației prin: reorganizarea a circa 130 de instituții de învățământ general prin schimbarea statutului actual; crearea a circa 50 de școli de circumscripție și arondarea la acestea a circa 60 de școli; dezvoltarea infrastructurii de acces la instituțiile de circumscripție (construirea sau repararea drumurilor, asigurarea funcționalității acestora pe timp nefavorabil); procurarea a circa 80 de unități de transport pentru transportarea elevilor la școală, iar executarea prevederilor hotărârii respective a fost pusă în sarcina Ministerului Economiei, care a elaborat Programul respectiv;
  3. Programul “Să Regândim Moldova”, lansat la 24 martie 2010 cu suportul financiar al partenerilor de dezvoltare și care a avut la bază, inclusiv, Programul de stabilizarea și relansare a economiei;
  4. Programul de activitate a Guvernului (2011–2014) — Integrarea Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare.


În pofida promovării și susținerii sale în funcția ministerială de către Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), a declarat că nu și-a formalizat niciodată oficial apartenența la partid. Cu toate acestea, a figurat pe poziția a 5-a pe lista candidaților PLDM la alegerile parlamentare din noiembrie 2014.

Înființarea PAS

În contextul crizei guvernamentale din vara anului 2015, PLDM a propus-o pe Maia Sandu pentru funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Maia Sandu și-a condiționat acordul de a forma Cabinetul de miniștri solicitând să i se asigure depolitizarea instituțiilor de drept și de reglementare, în special a Procuraturii Generale și a Băncii Naționale a Moldovei. În aceste condiții, nu s-a atins consensul partidelor din Alianța pentru Integrare Europeană III (PLDM, PDM și PL).

Din moment ce la 30 iulie 2015 a fost învestit Guvernul condus de Valeriu Streleț, Maia Sandu nu s-a mai regăsit în noua garnitură guvernamentală. Potrivit Acordului de constituire a AIE III funcția de ministru al educației i-a revenit Partidului Liberal.

În decembrie 2015, Maia Sandu a lansat propria platformă, “În /pas/ cu Maia Sandu”, care a evoluat într-un proiect politic – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Fiind unul dintre membrii fondatori ai PAS, Maia Sandu a fost aleasă în calitate de președinte al formațiunii la Congresul de constituire din 15 mai 2016.

Alegerile prezidențiale din 2016

Maia Sandu a fost desemnată candidatul comun al forțelor politice proclamate pro-europene și anti-oligarhice la alegerile prezidențiale din octombrie-noiembrie 2016, fiind susținută în acest sens de mai multe partide politice, în mod special de Partidul “Platforma Demnitate și Adevăr”, președintele căruia s-a retras din cursa electorală în favoarea Maiei Sandu, și Partidul Liberal Democrat din Moldova. În primul tur al alegerilor Maia Sandu a reușit să obțină 38.71% din voturi, iar în al doilea tur, aflată în competiție cu candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, a acumulat 47.89% din sufragii sau locul doi în preferințele alegătorilor. Rezultatele semnificative înregistrate de Maia Sandu în al doilea tur de scrutin au fost influențate de mobilizarea fără precedent a cetățenilor moldoveni din Diasporă, aflați în statele din Vest.

Avere și interese

Maia Sandu deține un apartament de 74.5 m2 în mun. Chișinău, cumpărat în 2003, și un automobil Toyota RAV4, fabricat în 2007, achiziționat în 2012 cu 170 mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese pentru anii 2017 și 2018, prezentate la Comisia Electorală Centrală în scrutinul parlamentar 2019, în ultimii doi ani, Sandu nu a avut vreun loc de muncă, iar unicele surse de venit au fost o dobândă de 500 de dolari SUA și 500 RON pe care i-a câștigat în urma susținerii unei conferințe la București. Totodată, lidera PAS declară că deține într-un cont bancar din SUA 38.2 mii de dolari. În 2013, când abia revenise din SUA, Maia Sandu declara că deține în acest cont puțin peste 133 mii de dolari.

Distincții și decorații

La 23 iulie 2014, Maia Sandu a fost decorată de președintele țării Nicolae Timofti cu Ordinul “Gloria Muncii”[1], în semn de înaltă apreciere a contribuției la promovarea reformelor bazate pe valorile și standardele europene, pentru merite deosebite în asigurarea negocierii, semnării și ratificării Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, aportul la liberalizarea regimului de vize cu statele membre ale UE și ale spațiului Schengen și activitate intensă în vederea sporirii prestigiului țării pe plan internațional.