Fenomenul migrării politice a primarilor între anii 2015–2019

De la alegeri.md
Versiunea din 11 octombrie 2019 17:46, autor: Admin3 (Discuție | contribuții) (Principalele etape ale migrării politice)
Salt la: navigare, căutare

Fenomenul migrației primarilor sau schimbarea afilierii politice este cunoscut și practicat nu doar în Republica Moldova, ci în toată regiunea Europei de Sud-Est. La noi în țară, fenomenul a căpătat proporții neobișnuite în perioada 2015–2019, de-a lungul ultimului mandat al organelor administrației publice locale. În perioada respectivă, ca urmare a presiunilor exercitate de către partidul aflat la guvernare, dar și de către organele de drept, mai mult de jumătate din primari și-au schimbat afilierea politică prin intermediul unor demersuri colective sau în mod discret. Conform datelor publice disponibile și verificabile, din cei 898 de primari aleși cel puțin 464 și-au schimbat afilierea politică în această perioadă. Dintre aceștia, 81 de primari și-a schimbat afilierea de două ori și alți doi – de trei ori. Este de remarcat că după retragerea Partidului Democrat din Moldova (PDM) de la guvernare în luna iunie 2019, 16 primari care își schimbaseră anterior culoarea politică, dintre care unii independenți, au revenit la afilierea politică din 2015.

Percepția publică a primarilor

Dintre instituțiile publice, primăriile se bucură de cea mai înaltă încredere a cetățenilor. Potrivit Barometrului de Opinie Publică (BOP), în ultimii 20 de ani, ~40–55% din respondenți au afirmat în mod constant că au încredere în instituția primăriei. Pe de altă parte, partidele politice – principalii agenți electorali, se confruntă cu problema lipsei de încredere din partea cetățenilor. BOP arată că în aceeași perioadă încrederea cetățenilor în partide a variat în limitele a ~10–30%. Acesta este unul dintre motivele pentru care primarii au fost văzuți întotdeauna de partidele politice, în special cele de la guvernare, ca persoane resursă care ar putea influența ulterior electoratul local. De aici se trage și tendința partidelor de a-și promova candidații în funcțiile de primar sau de a-i convinge pe primarii aflați în exercițiu să își schimbe afilierea politică.

Principalele etape ale migrării politice

În perioada de referință, migrația politică a primarilor a cunoscut trei faze. Prima fază a migrației masive a început în octombrie 2015, după arestarea fostului lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Vlad Filat, învinuit de corupție pasivă. Atunci, mai mulți primari și consilieri locali, aleși cu suportul PLDM, au anunțat că părăsesc formațiunea și aderă la Partidul Democrat din Moldova. Schimbarea masivă a afilierii politice a primarilor s-a produs începând cu 2016, după ce 2/3 din deputații în Parlamentul Republicii Moldova aleși cu suportul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și aproximativ 4/5 din deputații PLDM și-au părăsit fracțiunile și au aderat la PDM, asigurându-i majoritatea parlamentară facilitându-i în acest mod preluarea guvernări. Evident, migrația politică a primarilor s-a produs într-o singură direcție – către partidul aflat la guvernare. În mai 2017, Partidul Liberal (PL) s-a trebuit să își declare trecerea în opoziție pe fondul învinuirii prim-vicepreședintelui formațiunii, Dorin Chirtoacă, de corupție soldată cu reținerea acestuia. Respectiv, o parte din primari aleși cu sprijinul PL au urmat calea foștilor colegi din PLDM, aderând la partidul aflat la guvernare. În consecință, numărul primarilor PDM a variat de la 302, aleși la scrutinul general din 2015 și la cele noi de substituire a vacanțelor, la 517.

Migrarea primarilor spre PDM

Partidul Liberal Democrat din Moldova 141
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 24
Partidul Liberal 14
Partidul Popular European din Moldova 6
Partidul Nostru 4
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 3
Alte formațiuni 2
Candidați independenți 22
Total 216

A doua fază a migrației politice a primarilor a început după 14 iunie 2019, atunci când Partidul Democrat din Moldova, în mod neașteptat, a trecut în opoziție, cedând puterea coaliției temporare încheiată între Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” (ACUM). Este de remarcat că la 10 iunie 2019, în perioada “dualității puterii”, primarii democrați și câteva zeci de primari din alte partide, în total 548, au semnat Declarația pentru apărarea Republicii Moldova de susținere a guvernului PDM, acuzând coaliția temporară PSRM-ACUM de trădare de țară. Însă odată cu trecerea PDM în opoziție, a început exodul masiv al primarilor din Partidul Democrat, care a fost părăsit de 134 de primari. Majoritatea au aderat la alte formațiuni politice, inclusiv la cele pe care le-au părăsit, sau și-au declarat neafilierea politică. Este de remarcat că 83 de primari din cei 548 care semnaseră Declarația au aderat ulterior la PSRM (42), și ACUM (41).

Migrarea primarilor de la PDM

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 46
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS 25
Partidul Liberal Democrat din Moldova 12
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 3
Partidul Liberal 2
Partidul Popular European din Moldova 2
Partidul Nostru 1
Alte formațiuni 5
Candidați independenți 38
Total 134

În sfârșit, a treia fază a migrației politice a primarilor a început odată cu demararea, în august 2019, a perioadei electorale pentru alegerile locale generale din 20 octombrie 2019. În această perioadă migrația primarilor s-a orientat preponderent spre formațiunile care au constituit coaliția majoritară – PSRM și Blocul “ACUM”.

Migrarea primarilor spre PSRM și ACUM

Formațiunea PSRM ACUM
Partidul Liberal Democrat din Moldova 2 50
Partidul Democrat din Moldova 46 25
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 22 4
Partidul Liberal 1 14
Partidul Nostru 11 1
Partidul Popular European din Moldova 1 12
Alte formațiuni 1 0
Candidați independenți 10 7
Total 94 113

Candidați la alegerile locale din 2019

Experiența alegerilor locale generale anterioare arată că aproximativ 50–60% din primarii în exercițiu sunt realeși. Astfel, la alegerile locale generale din 14–28 iunie 2015 au fost realeși 525 de primari (58,5%), din cei 898 aleși în iunie 2011. Din această perspectivă este de înțeles de ce odată cu începerea perioadei electorale pentru alegerile locale din 20 octombrie 2019 partidele aflate la guvernare și cotate cu cele mai mari șanse electorale au purces la atragerea primarilor din partidele despre care se crede că s-ar fi compromis în activitatea lor recentă. În acest sens, din cei 898 de primari aleși în 2015, inclusiv cei 29 aleși în cadrul alegerilor noi, s-au înregistrat în calitate de candidați la alegerile pentru funcția de primar 766 de persoane, respectiv 85%. Dacă tendințele manifestate în alegerile precedente s-ar menține, atunci aproximativ 50–60% din acești 766 de primari au șanse reale de a fi realeși. Ținând cont de faptul că alegerile primarilor au un caracter mai mult administrativ decât politic, este de presupus că șansele de a obține cele mai multe mandate de primar le au formațiunile cu cel mai mare număr de candidați aflați în exercițiul funcției de primar.

Afilierea politică a primarilor, care participă la alegerile din 2019

Partidul Democrat din Moldova 329
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 130
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS 114
Partidul Liberal Democrat din Moldova 43
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 21
Partidul Nostru 16
Partidul Popular European din Moldova 8
Partidul Liberal 6
Alte formațiuni 14
Candidați independenți 85
Total 766