Diferențe esențiale dintre alegerile parlamentare 2019 și 2014

Sistem electoral mixt

Sistemul electoral mixt a fost introdus în 2017, implementat pentru prima oară la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Din 1994 și până în 2014, pentru 8 scrutine parlamentare ordinare și extraordinare, a fost utilizat sistemul electoral proporțional, în baza listelor închise de candidați ale partidelor politice, pentru alegerea a 101 deputați într-o singură circumscripție națională.

Deosebirea sistemului electoral mixt de cel proporțional este că primul îmbină particularitățile sistemului electoral majoritar, în care se votează candidații – persoane concrete, cu cele ale sistemului electoral proporțional. Astfel, în circumscripția națională se aleg 50 de deputați pe liste de partid, în baza sistemului electoral proporțional, iar în cele 51 de circumscripții uninominale se aleg, respectiv, 51 de deputați, câte unul în fiecare circumscripție. De aceea, atunci când se utilizează sistemul electoral proporțional, fiecare alegător votează cu un singur buletin de vot, iar atunci când se utilizează sistemul mixt, fiecare alegător votează cu două buletine de vot – unul pentru circumscripția națională și altul pentru circumscripția uninominală.

Referendum consultativ

În ajunul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, legislația electorală a fost modificată pentru a permite organizarea în aceeași zi cu alegerile parlamentare și a unui referendum republican consultativ. Autorii inițiativei privind desfășurarea referendumului și-au motivat intențiile prin necesitatea consultării opiniei publice în vederea responsabilizării clasei politice, în particular a deputaților. În acest sens, alegătorii vor trebui să se pronunțe “Pentru” sau “Contra” micșorării numărului deputaților în Parlament de la 101 la 61. Respectiv, “Pentru” sau “Contra” revocării (demiterii) deputaților din funcție dacă aceștia nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile.

Referendumul consultativ nu are putere juridică, de aceea, opinia alegătorilor este doar o sugestie, nefiind obligatorie pentru factorii decidenți. Revocarea deputaților de către cetățeni poate avea loc doar dacă aleșii poporului au mandat imperativ, adică un mandat pentru îndeplinirea unor sarcini prescrise strict în baza promisiunilor electorale. În contrast cu mandatul imperativ, mandatul reprezentativ, pe care îl exercită deputații în conformitate cu prevederile constituționale, este limitat în timp, pentru o perioada de 4 ani, și de prevederile cadrului legal al țării.

Votarea cu 4 buletine de vot

La alegerile din 24 februarie 2019 alegătorii vor vota cu 4 buletine de vot – 2 buletine de vot pentru alegerea Parlamentului și 2 buletine de vot pentru referendumul consultativ. Cu un buletin de vot cetățenii vor alege candidații din lista partidelor, care îi vor reprezenta în circumscripția națională. Cu al doilea buletin de vot cetățenii vor alege candidații – persoanele concrete, care îi vor reprezenta în circumscripțiile uninominale în care își au domiciliul sau, dacă sunt peste hotare, în spațiul geografic din afara țării, unde se află.

Cu al treilea buletin de vot cetățenii se vor pronunța în privința necesității micșorării numărului de deputați în Parlament de la 101 la 61. În sfârșit, cu al patrulea buletin de vor cetățenii se vor pronunța în privința introducerii mandatului imperativ – dreptul de rechemare a deputaților dacă aceștia nu-și îndeplinesc obligațiunile ce reies din promisiunile electorale pentru care au votat cetățenii.

Independenții doar în circumscripțiile uninominale

Candidații independenți sunt concurenți electorali neafiliați partidelor politice. În cadrul sistemului electoral proporțional, utilizat în perioada 1994–2014, candidații independenți participau la alegerile parlamentare alături de partidele politice, fiind introduși în același buletin de vot. Pentru a deveni concurenți electorali, candidații independenți trebuiau să colecteze cel puțin 2000 semnături pe întreg teritoriul țării. După trecerea la sistemul electoral mixt, candidații independenți pot concura doar în circumscripțiile electorale uninominale. Aceeași persoană poate deveni candidat doar într-o singură circumscripție uninominală. Pentru a fi înregistrați, candidații independenți bărbați trebuie să colecteze 500–1000 semnături, iar candidații independenți femei 250–500 semnături ale alegătorilor din circumscripția respectivă. Aceleași reguli sunt valabile și pentru candidații înaintați de partidele politice în circumscripțiile uninominale. Candidații din cele două circumscripții din Transnistria și cele trei circumscripții de peste hotare pot colecta numărul necesar de semnături pe întreg teritoriul țării.

Lipsa pragului de validare a alegerilor

Odată cu trecerea la sistemul electoral mixt a fost înlăturat pragul de validare a alegerilor parlamentare, legat de rata de participare la vot a alegătorilor. Astfel, alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 sunt primele, de la declararea independenței Republicii Moldova, pentru care nu există prag de validare. În cele 8 scrutine parlamentare precedente au existat praguri de validare: pentru primele 5 scrutine, din perioada februarie 1994 – aprilie 2009, – 1/2 din numărul total de alegători, și, respectiv, pentru celelalte 3 scrutine, din perioada iulie 2009 – noiembrie 2014, – 1/3 din numărul total de alegători înscriși în listele electorale. Eliminarea pragului electoral pentru alegerile parlamentare reprezintă o abatere de la ideea codificării normelor și procedurilor electorale, care presupunea o abordare complexă dar unitară a acestora. Actualmente, potrivit Codului electoral sunt stabilite următoarele praguri de validare: pentru alegerile prezidențiale – 1/3, pentru alegerile municipale – 1/4, pentru referendum – 1/3. Pentru alegerile parlamentare pragul de validare lipsește.

Agitație electorală în ziua alegerilor

Agitația electorală se înscrie în dreptul fundamental la exprimare. Acest drept poate fi limitat parțial prin lege, lucru admisibil de dragul asigurării unor condiții egale pentru toți concurenții electorali, fiindcă nu toți dispun de resurse financiare și mediatice egale pentru a-i convinge pe alegători să voteze într-un fel sau altul. Un alt aspect al limitării agitației electorale se referă la necesitatea oferirii alegătorului, după o perioadă de agitație intensă, a unei perioade scurte, de o zi sau două, de liniște pentru a lua o decizie conștientă. Acestea sunt considerentele de bază pentru a permite agitația electorală doar în termenele prevăzute de legislația electorală. De obicei, agitația electorală este permisă în perioada de la înregistrarea concurenților electorali și până în ziua precedentă zilei alegerilor. Așa a fost și în Republicii Moldova, în cele 8 scrutine electorale din perioada 1994–2014.

Pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 regulile referitoare la agitația electorală au fost modificate. Agitația electorală începe după înregistrarea concurenților electorali, cu 30 de zile înainte de ziua scrutinului, practic în aceiași zi pentru toți, și durează până în ziua alegerilor, inclusiv. În ziua alegerilor este interzisă agitația doar la intrarea în secțiile de votare și în incinta acestora.

Certificat de integritate obligatoriu

Toți candidații la funcția de deputat trebuie să prezinte Comisiei Electorale Centrale sau Consiliilor electorale de circumscripție certificate de integritate eliberate de Autoritatea Națională de Integritate (ANI). Certificatul de integritate cuprinde următoarele informații despre candidat: averile nejustificate constatate, conflictele de interese consumate constatate, restricțiile încălcate constatate, incompatibilitățile nesoluționate constatate, limitările încălcate constatate și interdicțiile de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, ce derivă din actele de constatare ale ANI sau din hotărârile judecătorești, care au rămas definitive.

Pentru obținerea certificatului de integritate solicitantul depune cerere la ANI, anexând copia buletinului de identitate. Certificatele de integritate se eliberează personal solicitanților în termen de 15 zile de la depunerea cererii. Termenul de valabilitate al certificatului de integritate este de 3 luni de la data eliberării.

Interzicerea votării cu actele expirate

Cetățenii moldoveni din diasporă pot vota numai în baza pașaportului valid pentru intrare-ieșire din țară sau în baza livretului de marinar. Curtea Constituțională a înregistrat la 10 ianuarie 2019 o sesizare a Avocatului Poporului (Ombudsmanul) pentru examinarea în regim de urgență, până la desfășurarea scrutinului pe 24 februarie 2019, constituționalitatea Articolului 58 (3) din Codul electoral care interzice votarea în baza actelor de identitate cu termen de valabilitate expirat, însă care permit identificarea fără echivoc a alegătorului prin intermediul Registrului de Stat al Alegătorilor (RSA). Anterior, în alegerile precedente, a fost permisă votarea cu acte de identitate expirate, fără să fi fost raportate cazuri de practicare a votului multiplu. Cu toate acestea, la 29 ianuarie 2019, Curtea Constituțională a publicat Decizia de inadmisibilitate a sesizării Ombudsmanului, motivându-și decizia prin faptul că Fraudarea votului peste hotarele țării este mai dificilă dacă este impusă votarea cu acte care prezintă elemente suplimentare pentru prevenirea falsificării lor, cum ar fi cazul pașapoartelor biometrice. Spre deosebire de buletinele de identitate, pașapoartele biometrice conțin, de regulă, date ca imaginea facială digitală și amprentele digitale.

Minimum 40% femei pe listele partidelor

Listele candidaților pentru alegerile parlamentare sunt întocmite de către partide respectându-se cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe. Prevederea respectivă din Articolul 46 (3) al Codului electoral este inovatoare, însă ea diferă de prevederile Articolului 7 al Legii cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați, care afirmă: Partidele politice sunt obligate să contribuie la asigurarea egalității de drepturi și de șanse între membrii săi femei și bărbați, respectând o cotă minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe la reprezentarea femeilor și bărbaților în listele de candidați fără discriminare după criteriul de sex.

Respectarea cotei de 40% nu înseamnă, însă, și asigurarea șanselor egale, decât dacă listele sunt întocmite pe principiul succedării candidaților bărbați și femei. Altminteri, are loc eludarea prevederii referitoare la șansele egale, doar nu există niciun impediment pentru ca primele 60% de candidați din listă să fie, de exemplu bărbați, iar restul 40% – femei, sau viceversa.

Prezența personală a candidaților la înregistrare

Este necesară prezența personală a candidaților la depunerea actelor pentru înregistrarea în cursa electorală. În perioada 1994–2014, cetățenii Republicii Moldova puteau deveni candidați, obținând și prezentând documentele necesare prin intermediul unor terțe persoane, împuternicite în acest sens conform normelor legale. Această abordare a avut un impact important. Este vorba despre cazul lui Ilie Ilașcu, care a devenit deputat în Parlamentul de legislatura a XIII-a fără a putea fi prezent la vreo operațiune electorală. Un caz similar a avut loc și în Ucraina, chiar în actuala legislatură parlamentară. După trecerea la sistemul electoral mixt persoanele care candidează pentru funcția de deputat trebuie să fie prezente obligatoriu la obținerea certificatului de integritate, eliberat de ANI și la depunerea documentelor pentru înregistrare la Comisia Electorală Centrală sau la consiliile electorale de circumscripție.